3,706 matches
-
a sufletelor e concretizată poetic în ultimul său volum, Mâinile, în imaginea mâinilor formând un lanț magic care încinge pământul. în schimb, singura poezie de iubire cu adresant concret este la Béezina poezia Mama, care începe astfel: "Mîhnită ca o păcătoasă trecu prin viață biata mamă Legînd în salbă zile negre ce n-aveau preț, nici strălucire Culese din copacul vremei, străină de milostivire, Amarul rod al vieții, putred, ce-n gust de țărnă se destramă." și se termină revenitor: "Și
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
mică tratație la cofetărie, fiindcă altminteri seara ar fi fost considerată neizbutită. Acolo, la un cataif, o savarină, un ecler sau un doboș se comenta cu însuflețire spectacolul abia terminat, luându-se avântat partea nedreptățiților și ,înfierându-se racilele" nesimțiților, păcătoșilor și ticăloșilor, într-o emulație căreia nu-i punea punct decât ora înaintată și bosumflarea tot mai vizibilă a personalului de serviciu care trebuia să și șteargă pe jos înainte de închidere. Așadar, cu cățel cu purcel, familia se întorcea teleap-teleap
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
întâlnirea. Au strâns probabil toată popimea fidelă patriarhiei ruse din Italia, aducând-o în sală (a se vedea fotografia în grup a „creștinului socialist-comunist Dodon!” în mijlocul popilor), care a „sfințit” adunarea, Dodon făcându-și des cruce! (doar mătănii nu bătea păcătosul comunist!). Observați cum și-a încolonat Dodon armata. Ultimul patriarh nekagebist al Rusiei Tihon, cel care a anatemizat hoarda bolșevică-comunistă pentru crimele monstruoase comise împotriva bisericii (peste 200.000 de clerici executați, dar și milioane de alți reștini, mii de
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
azi ceva rău ți s-a-ntâmplat, Culorile tale au privirea morții, Zilele fug, nu lasă urmă după ele. Azi nu mai ai de ce să te bucuri de viață! Acum ca un trup fără suflet trăiești, Ai devenit prada răutății păcătoșilor Aparține trecutului strălucirea, Azi trăiești cu mila ignoranților. Ei nu știu să spună mulțumesc, Ei valoarea o lovesc, o violează Ei răutăților le dau dreptate, Ei dreptatea n-o cunosc, O zidesc... Sub mila ignoranților suferim, Fiindcă trebuie să viețuim
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
Unui om fățarnic Care a orbit gura vizitatorilor De acea viața a devenit grădina zoologică Cu Harta despre Drepturi și Libertăți (?!) Omul lucrează pentru profituri Chiar și împotrivă legii Naturii și a Domnului De aceea, Dumnezeule Continuă să ierți acești păcătoși Ce întocmesc sclavia celuilalt Înconjurat cu ghimpi și ucigași (CH - Gossau, 14.09. 2003) DIALOG DESPRE NEVINOVĂȚIE (Dialog për pafajësinë) Ade cum te-ai născut? Nu știu. Cum? N-a depins de mine. Atunci cine? O femeie. Când și unde
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
-l am prieten și concitadin a fost acel care s-a aplecat cu multă răbdare asupra scrisului meu încă de la dubut, mi-a ... XXI. CRUCEA, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015. Am greșit eu, păcătosul, mult, la cer și la pământ, n am lucrat în viața toată nimic bun și nimic sfânt. Am trăit în lume singur și am făcut doar voia mea, ce îmi trebuie o cruce care este mult prea grea? M am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
din piept toată, ce am fost odată, Doamne, să nu mai fiu niciodată. Căci Tu dai la fiecare doar cât poate îndura. Fiecare și duce singur mică, mare, Crucea sa. Mă ajută, Doamne, dară, ... Citește mai mult Am greșit eu, păcătosul,mult, la cer și la pământ,n am lucrat în viața toatănimic bun și nimic sfânt.Am trăit în lume singurși am făcut doar voia mea,ce îmi trebuie o crucecare este mult prea grea?M am întors plin de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
-mi din Sfânta Ta înțelepciune, Să pot deosebi,ce-i de folos,de tot ce-i rău! Să nu trăiesc lipsit de orice fapte bune, Nădăjduind c-atunci când voi pleca din astă lume, Să vin din nou la Tine, eu,păcătosul robul Tău! Referință Bibliografică: Binevoiește Doamne! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII, 08 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Constantin Ursu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
BINEVOIEȘTE DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380766_a_382095]
-
se cuvine. Domnul Iisus Hristos l-a vindecat și pe cel care a fost aproape de El, dar și pe cel care a fost în coada rândului, adică și pe cel de pe urmă, și pe cel credincios, dar și pe cel păcătos care a dat semne că vrea să se îndrepte, și pe sărac și pe bogat, pe fiecare după inima și sufletul său. În ziua de azi există o lipsă de educație la creștinul orthodox căci vrea să fie primul la
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
din ultimul timp, îndeosebi asupra cîtorva poeți din generația nouă; trei sferturi din această țară e azi împotriva sa!... Cine are dreptate?" Să punem, alături de această căutare a adevărului în verdict, un titlu care, dacă nu-i o antifrază, e păcătos pentru un cronicar: Cum de ne-am înșelat? "Revelația adevăratei semnificații a piesei Ultima oră am avut-o însă la spectacol. A fost o revelație dureroasă, căci pentru întîia oară - după experiența verificată timp de trei decenii în mai toate
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
îndurat, ca un adevărat creștin, această critică, a pus în dezbatere publică aceste opinii, inclusiv lipsa de intransigență a bisericilor ortodoxe în raport cu Vaticanul; avea aceeași seninătate pe care i-am cunoscut-o în anii studenției. „Sunt și eu un biet păcătos, poate că au dreptate”, mi-a replicat el. În calitatea mea de membru în Consiliul Național Bisericesc și în Adunarea Națională Bisericească am discutat, în nenumărate rânduri, între patru ochi, cu patriarhul de veșnică pomenire, Teoctist Arăpașu, despre părintele Calciu
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
de om! Însă parcă tot ce au făcut ăștia e și mai rău! E Împotriva firii! Bă, ani de-a rândul! Și, când o ții așa, odată, tot ce faci se Întoarce Împotriva ta! Asta e! N-au lăsat și păcătosului o portiță spre viață! Să-și crească liniștit copiii... Să fie liber și stăpân pe-ale lui. Că de-aia l-a lăsat Dumnezeu om! Dar, vorba unuia cu carte: „Domnule, ce s-a Înmulțit lumea, dar oamenii, deloc!” - Adică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sau general, pentru că se referă la diferența dintre toți bărbații și toate femeile? Și dacă lămuresc această probemă, voi putea să o aplic mai departe asupra cetelor îngerești, distingînd heruvimii de serafimi, sau asupra oamenilor, deosebindu-i pe sfinți de păcătoși? Și oare pot folosi aceeași schemă ca să explic de ce Dumnezeu, fiind unul ca ființă, este totuși trei ca persoană? Cum pot gîndi cele trei persoane în care ființa dumnezeiască se manifestă? Ca specii particulare ale unui gen mai mare căruia
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
muiere?!... GEORGE (își extrage batista umezită din gură. Caută s-o insulte pe Olimpia și, în disperare de cauză, nedescoperind nimic îndeajuns de jignitor, imită, greșit, strigătul anterior al Tanasâcului) Banavagico! OLIMPIA: Aâââh! Văzutăr-ați?!... Păi, cum să ciufuliți?! Cine-i păcătoasa să vă lase?... Că și țicnitele e înlănțuite la pavilionul lor. Ar vedea ele pijama de bărbat... Ar recunoaște la caroserie de cordaci..." (pp. 10-11). Râdem cu poftă la lectura unor asemenea scene, în care vulgaritatea sănătoasă a Olimpiei distonează
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
ceva de rang secund. Sau, mai pe șleau, ele erau decăzute și josnice, erau "cîh", vorba lui Alexandru Dragomir, și asta pentru că erau amestecate cu materia, iar materia, se știe, era asimilată inferiorului, răului, păcatului. De acest balast material și păcătos cunoașterea reușea să scape grație purității spiritului pe care îl punea în joc, iar cei care se ocupau cu studiul cunoașterii împărtășeau ei înșiși ceva din puritatea spiritului pe care îl studiau. Se înnobilau, căpătau o distincție aparte în comparație cu muritorii
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
Ministru de Finanțe, a rostit această memorabilă frază: ,Guvernul lucrează cu sabia lui Zamolxe deasupra capului". Sună bine, nu? Fiindcă sabia lui Zamolxe sau Zalmoxis nu există, așa că guvernul poate dormi liniștit. Tot o vorbă veche și-nțeleaptă zice: gura păcătosului adevăr grăiește. Primăria sectorului 2 s-a ocupat, duminica trecută, de olimpici. Invitația trimisă acestora, de un prost-gust și un umor involuntar cum de mult nu i-a mai fost dat Cronicarului să citească, merită reprodusă aici: În această invitație
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit mișcarea Rugului Aprins de la mănăstirea Antim. Pentru Vasile Voiculescu, Rugul Aprins a însemnat ucenicia trăirii isihaste, pregătirea pentru martirajul care avea să-i încunune existența, cum afirma Zoe Dumitrescu Bușulenga. A vorbi despre Rugul Aprins înseamnă, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Din cauza jenii/ și-a lui Benedetto Croce.// Mulțumesc precoce!!" (Epigramă). Întorcându-ne de la aceste versuri kitsch și (oricât s-ar iluziona autorul) fără lipici, la paginile de poezie autentică ale volumului, e de remarcat raportul cu totul special pe care păcătosul protagonist îl întreține cu propriile păcate și cu înaltul lor Judecător. Simțurile îi sunt atât de aprinse, iar obsesiile, atât de prezente și manifeste, încât sensul însuși al moralității se deplasează. Moral este să iubești cât mai mult și, implicit
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
culturale și de clin-d'oeuil-uri ce fac deliciul celor avizați, pot fi înțelese chiar dacă-ți lipsește referentul imediat. Dorin Tudoran spune lucruri dure, dar nu o face din perspectiva judecătorului pregătit să condamne. El scrie cu secreta speranță a îndreptării păcătosului, căruia îi recunoaște, cu un fair-play invidiabil, calitățile și argumentele - atunci când ele există. Pe deplin ilustrativă în acest sens e scurta confruntare cu Adrian Cioroianu, în care Dorin Tudoran nu ezită să ridice câteva mingi la fileul adversarului, față de care
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit mișcarea Rugului Aprins de la mănăstirea Antim. Pentru Vasile Voiculescu, Rugul Aprins a însemnat ucenicia trăirii isihaste, pregătirea pentru martirajul care avea să-i încunune existența, cum afirma Zoe Dumitrescu Bușulenga. A vorbi despre Rugul Aprins înseamnă, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în suflet și pe loc vei fi eliberat de războiul trupesc<footnote Comori din Sfântul Munte Athos, culese din scrisorile și omiliile Avvei Efrem, Edit. Buna-Vestire, Bacău, 2001, p. 152. footnote>. Prin intermediul văzului, sufletul nostru poate fi atacat de imagini păcătoase, ademenitoare, ispititoare și înșelătoare, care apoi își pot imprima formele lor asupra minții, silindu-o să se cufunde în ele și să caute să le dezvolte și să le împlinească. Imaginile au puterea de a crea anumite dispoziții - bune sau
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ne interzice curiozitatea ochilor, spre a ne întoarce de la rău, așa cum un tată interzice copilului său, chiar și numai să atingă un cuțit, spre a-l feri de riscul de a se tăia cu el. Curiozitatea ochilor aprinde focul poftei păcătoase ca un incendiu. Cel ce își lasă privirile să rătăcească se aseamănă unui vizitiu care nu își are ochii ațintiți asupra cailor și din care cauză caii vor sfârși prin al târî în prăpastie. El se aseamănă cu o fortăreață
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cauză, poate cădea lesne în mâinile inamicului <footnote Constantin Pavel, op. cit., p. 436. footnote>. Din cele cinci simțuri, ochii ocupă un loc important, fiind numiți atunci când se abat de la scopul lor firesc, limanuri ale deșertăciunilor<footnote Monah Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Edit. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 300. footnote>, ferestre ale pierzării<footnote Ibidem. footnote>, arătându-se astfel că prin ei ia ființă pofta nerușinată care poate să întineze inima cu noroiul patimilor<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, tipărit cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
somatic, moral și spiritual<footnote Ibidem. footnote>. În primele secole creștine, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că din cauză că tinerii sunt lăsați de capul lor<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 694. footnote> gustă paharul plăcerilor păcătoase. Astfel, el recomanda căsătoria, pentru că, prin asumarea responsabilităților ei, se ușurează mai mult lupta împotriva păcatului<footnote Ibidem. footnote>. În zilele noastre, criza nu a dispărut, ci a căpătat proporții înfricoșătoare. Astăzi tânărul contemporan caută nemurirea în lucruri trecătoare care
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
smerită și stăruitoare, ca să stingem cuptorul trupului nostru pe care Împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțările poftei, cu roua venirii Sfântului Duh<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 104. footnote>. Deci, în lupta de înlăturare a gândurilor păcătoase, ne este de mare folos rugăciunea fierbinte către Hristos, împotriva patimilor și pentru dobândirea virtuților; citirea și cugetarea asupra Scrierilor Sfinte: Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]