202 matches
-
politică devine predominantă (războiul, neînțelegerile dintre Aliați, dictatura lui Stalin, primele victorii ale Germaniei naziste etc.). Fiecare număr are un editorial care imaginează o emisiune a postului de radio Moscova, redactată într-o originală limbă „româno-rusă” și având următorul final: „Păcală balșoi pezevengski gazetă. Niet credevaite șto citaite./ Desfundanie!”. Desenele și caricaturile sunt semnate de Nicol, Aurel Petrescu, George Voinescu ș.a. I.R.
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
PĂCALĂ, gazetă satirică apărută la București, săptămânal, între 16 iunie și 15 noiembrie 1860. Atacurile repetate împotriva guvernului, cu mijloace satirice dintre cele mai diverse, între care invectiva era un procedeu des întrebuințat, aduc darea în judecată a redactorului Pantazi Ghica
PACALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
funcție educativă, subsumând motive de largă circulație, dar și specifice spațiului nostru cultural. Se adresează primei vârste prin poveste, înfățișând tipul uman ideal (Inima mamei, 1954), sau prin snoavă, ilustrând înțelepciunea și umorul popular (Povești cu tâlc, 1956, Povești despre Păcală, 1961). Nostalgia originilor îl trimite la legendă și basm. Colecțiile de legende pe care le prelucrează cuprind povestiri din fondul culturii universale, după criteriul armonizării versiunilor contradictorii într-o sinteză personală, așa cum se întâmplă în Legendele Olimpului (I-II, 1960-1962
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București, 1967; Povești cu tâlc (Povești cu tâlc. Alte povești cu tâlc. Povești despre Păcală), București, 1967; În țara legendelor, București, 1968; ed. pref. Alain Guillermou, postfață Ovidiu Papadima, București, 1973; Sabia de foc, București, 1969; Avionul de Cluj (în colaborare cu Constantin Mateescu), București, 1970; Luceafărul de ziuă, București, 1970; Vulturii de foc, București
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
R. (1832, Pițicu, azi Bumbești-Pițic, j. Gorj - ?), gazetar și poet. Vlăstar al unei familii boierești, B. era în anii Unirii Principatelor un gazetar și un om politic cunoscut, comparabil ca notorietate cu un Radu Ionescu. Într-un foileton publicat în „Păcală” (1860), Pantazi Ghica îl situa între ziariștii fruntași din București. Pe la 1862, fusese ales deputat de Gorj în Camera Legislativă. Ca om politic, a fost încă din anii 1854-1855 un unionist militant. Spre sfârșitul deceniului 1850-1860, convingerile sale politice îl
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
nu are, se străduie să-i primească și să-i ospăteze corespunzător obiceiului nostru din popor. Impresionat de comportamentul gazdei, care continua să viseze, Creatorul îi spune că viața lui se va schimba, că i se dă și numele de Păcală, că are menirea lui în lume, iar când omul nostru se trezește, găsește pe o laviță o traistă, un băț, o pălărie și o pereche de opinci tari, obiecte care-i întregesc portretul sub care-l vom întâlni în desele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
desele lui peregrinări prin lume. De aici înainte, eroul nostru va acționa neîncetat pentru îndreptarea unor rele ce se întâmplau oamenilor din popor, care mai totdeauna erau nedreptățiți. Autorul sugerează o multitudine de întâmplări în care e pus să acționeze Păcală, întâmplări și personaje de prin partea Moldovei de Sus, nu departe de Humuleștii lui Creangă. În primul rând, își păcălește frații și chiar pe bunul său părinte, când n-a manifestat nici cel mai mic semn că s-ar fi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
readucerea celui arestat, își schimbă din nou straiele și rolurile, scuzându-se: „Să mă ierți, împărate, că te-am păcălit așa de tare, dar așa suntem noi, țăranii: „iubim cu foc, lucrăm cu tragere de inimă și glumim fără răutate.” Păcală judecă și păcălește pe toți asupritorii poporului, fiind deci un justițiar cu mijloace pașnice, nonviolente. Oamenii cu ranguri și funcții de răspundere, cu averi mari, hoți de tot felul, nesătui de averi nemuncite sunt păcăliți, puși în dificultate și situații
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
S-a-ntâlnit într-o poiană, Dimineața, pe răcoare, Cu viteazul Făt-Frumos. El, în două-trei cuvinte, Îți găsește o scofală; Dacă e pe păcăleală, Nimeni nu i-o ia-nainte. Vă aduc acum aminte (Poate-ați învățat la școală): E prieten cu Păcală, Chiar de-i mai puțin la minte. Nu vreau un răspuns în silă, Nimeni să nu aibă trac: El e Prepeleac Dănilă Sau...? Dănilă Prepeleac Vă zic una fără fard, Căci n-am născocit-o eu: E om bun, însă
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
academizanții cu orice preț. Ca unul care debutase editorial mimând stilul altora, unii s-au grăbit să-i plaseze volumele următoare sub semnul jocului facil. Poetul a putut părea un Pierrot balcanic, un mim, un amator de funambulesc sau un Păcală modern gata să ia înțelesurile de-a-ndoaselea; însă de la remarcabilele Poeme din 1965, continuând (anul următor) cu Moartea ceasului, ulterior cu Tinerețea lui Don Quijote (1968), cu Suflete, bun la toate (1972) și celelalte, el schimbă câteva măști. Impresia de divertisment continuu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
moale; mort; mulți; fără muncă; Nătăfleață; neascultător; necinstit; neconștiincios; neghiob; neinteresant; neisprăvit; neîndemînatic; nemernic; nepriceput; nerespect; neresponsabil; nereușit; nesătul; nesîrguincios; nestăruitor; niciodată; Nicu; normal; noroc; nu; obez; obezitate; obicei; obișnuit; obraznic; odihnit; ostatic; pace; pacoste; participare selectivă; fără pasiuni; patul; păcală; pătimaș; pereche; pernă; persoană; pesmet; pierde; pierde timp; a pierde timpul; pierdere de timp; pierzător; pisic; pisica; pisică; plicticos; politician; porc; Povestea leneșului; puternic; refuz; renunțător; român; românii; rupt; saltea; fără scop; sedentarism; singuratic; sîrguincios; slab; somnolent; a sta; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
instalarea noului regim Soldatul Neață a constituit motivul pentru care creatorul său a fost judecat și condamnat la închisoare și și-a pierdut dreptul de semnătură după eliberare).821 Aurel Petrescu, cel care a realizat primul film de animație românesc (Păcală în Lună din 1920), implicat de asemenea în producția de bandă desenată, este și el înlăturat de pe scena publică, deoarece colaborase cu Radu Gyr, considerat poet legionar.822 George Voinescu, cel care desenase periodic Aventurile poetului Mazăre începând din 1943
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mare parte cauza acestei ironii. Din această ramură puțin cultivată a literaturii populare d. Baican ne trimite câteva probe, cari desigur vor interesa. Între mulțimea aceasta de tipuri, românul însuși apare isteț și batjocoritor, personificat ici în Pepelea, colo în Păcală. Cronicele noastre, descrierea din vremea lui Matei Basarab făcută de diaconul Paul din Aleppo, scriitorii poloni mărturisesc că la mesele domnilor Basarabi și Mușatini se cânta și se glumea mult. Astfel bunăoară cântecul dezgropat: Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, Seamăn
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
formă de avansuri între 10-50% s-a ridicat la peste 755.000 lei din care numai 72.000 reprezintă plata scenariilor care vor intra în producție. [...] Asemenea practici au contribuit de pildă la situația că unele filme ca „Bălcescu”, „Ceferiștii”, „Păcală”, „Lența”, „Domnul Mărăcine”, „Barbu Lăutaru” au intrat în producție, s-au cheltuit sume care se ridică la peste 6 milioane lei pentru ca ulterior să se renunțe la crearea lor. Efectul asupra filmelor apărute între 1956 și 1959 este vizibil. Cazurile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
oglindă dintr-un ciob de sticlă neagră. E (mă rog, a fostă pionier și, ca orice pionier mândru de cravata lui, se pricepe la o mulțime de lucruri. Până și la reinventarea poveștilor. De exemplu, l-a... tehnologizat pe șugubățul Păcală într-o scenetă jucată de colegi, la școală. „În traista de ciobănaș a acestuia, unde-și ținea fluierul, se afla ascuns, printre ceapă și mămăligă uscată - merindea dată de stăpân -, un mic aparat de radio-recepție. Prin el, Păcală înregistra tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
atletism, gimnastică, fotbal, tenis etc.; • substantive comune sau proprii, denumind „obiecte” unice: lună, soare, ecuator, Jupiter, Neptun, Mihai, Dana, Florența, Roma, Paris etc.; • substantive comune adresative: bade, taică, nene; • substantive calificative, comune sau proprii, precum setilă, flămânzilă, gerilă, michiduță, ochilă, păcală, tândală, prâslea etc.16 Substantivele defective de singular formează subclasa substantivelor pluralia tantum, în care se cuprind: • substantive colective: câlți, icre, moaște etc.; • substantive comune denumind obiecte alcătuite din două elemente egale și simetrice: ochelari, pantaloni, șlapi etc. • substantive proprii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perechi de tineri legionari simultan. Chiar și Ion Iliescu își făcea cruce cu mănușile în mâini în 2001, de Ziua Națională. Corneliu Vadim Tudor semna cele mai devastatoare pamflete cu numele Alcibiade, nume de luptător grec. Ulterior, a trecut la Păcală. Cine poate să se judece cu Păcală? “Cine te-a fript?” îl întreabă Scaraoschi pe un supus care a fost la Moara Dracilor. “Singur Io”. Ion Caramitru l-a învățat pe Emil Constantinescu să repete gesturile lui Alexandru Ioan Cuza
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ion Iliescu își făcea cruce cu mănușile în mâini în 2001, de Ziua Națională. Corneliu Vadim Tudor semna cele mai devastatoare pamflete cu numele Alcibiade, nume de luptător grec. Ulterior, a trecut la Păcală. Cine poate să se judece cu Păcală? “Cine te-a fript?” îl întreabă Scaraoschi pe un supus care a fost la Moara Dracilor. “Singur Io”. Ion Caramitru l-a învățat pe Emil Constantinescu să repete gesturile lui Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii, care a pus bazele României
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sunt niște schime de hipercultură și rafinament, kitsch-uri balcanice, aliș-velișuri cu eternitatea..."24; "D.R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D.R. a descoperit, în fugă (s.a.), marile mituri, le plasează la întâmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frână, nici sită"25. Lui Virgil Nemoianu îi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
etc., a sărbătorilor religioase: Paște, Crăciun, Duminica Tomei, Înălțare, a marilor epoci istorice, a unor evenimente istorice sau actuale: Antichitate, Reforma, Simpozionul... etc.; * scrierea cu inițială mică a unor cuvinte provenite din substantive proprii: un don juan, un adonis, un păcală; * scrierea cu majusculă sau cu inițială mică, în funcție de context, a unor cuvinte precum: Facultate(a de Psihologie și Științe ale Educației) / facultate (mintală), influențe din Vest/ partea de vest etc. Aplicații Grupuri vocalice Identificați și precizați grupurile de sunete din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
are să fie vacă, oamenii se puseră pe gânduri.Știau ei cum au să urmeze lucrurile mai departe. Vedeau parcă cele șapte vițelușe cum se fac vițele, juninci, cum ajung în cele din urmă vaci și ele, și cum le vinde Păcală și pe ele și se întoarce de la târg cu o spuză de vițelușe, toate flămânde, toate pornite din fire să se facă vițele, juninci și vaci în cele din urmă." (Ioan Slavici, Păcală în satul lui) (b) "Adesea ieșea Aleodor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura 100+1 Gramar. Saint-Exupéry, Antoine de (1992). Micul Prinț. Chișinău: Editura Universul. Sântimbreanu, Mircea (1973). Recreația mare. Ilustrații de Iurie Darie. București: Editura Ion Creangă. Slavici, Ioan (1956). Povești. Ediția a II-a. București: Editura Tineretului. Slavici, Ioan (1995). Păcală în satul lui: basme. Prefață de Teodor Vargolici. București: Editura Alutus-D. Slavici, Ioan (1998). Basme. Ediție îngrijită de Haralambie Grămescu. București: Tedit FZH. Slavici, Ioan (2004). Florița din codru și alte povești. Ilustrații de Silvia Mitrea. București: Editura Alfa. Spyri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Un surâs pentru Virgil Ierunca, la aniversare / 43 Puțină politică și multe sentimente personale / 47 Marele beneficiu al dosariadei / 51 Emblema iraționalului / 55 Riscurile militantismului / 59 Misterioasele marii nedreptăți intelectuale / 63 O madlenă toxică / 69 Alte fapte și tatuaje / 73 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... / 79 Basarabia O dragoste rănită / 83 Ce fel de ziariști avem? / 87 Suzeta marxistă / 91 Războiul elevilor cu educatorii lor / 95 Imposibila despărțire / 99 Eveniment și noneveniment la televiziunile noastre / 103 Dezolantă lipsă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
unui număr uriaș de inși asemenea ție este paradoxul oricărei religii, de data asta nu doar a uneia laice. Faptul că în caseta de prezentare, Costi ne promite pe viitor, alte fapte și tatuaje este astfel extrem de încurajator. Martie 2007 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... Am cerut acum mai bine de doi ani, garantând că îl public imediat, manuscrisul unei cărți din care nu citisem niciun rând. Nu auzisem nimic despre autorul ei, o debutantă, nu citisem nici măcar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
încolo, în torba ucraineanului, încoace, în desagă, în spinarea nădușită a călugărului moldovean, pe cărări obositoare, căutînd vadul mai lesnicios... Da; nu-i mare lucru ca "Sus, părinte, că se udă cărțile!" să nu fie doar o vorbă proastă de Păcală. Se fură cărți, se fură din cărți, se fură cu cărți, se fură la cărți. Apoi se jură pe cărți. În 1501, Aldo Manuzio iscă un nou risorgimento în tehnica de imprimare, dar și pe piața de carte, comandînd la
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]