199 matches
-
Papaiani m-au făcut atunci să mă gândesc la o idee de scenariu pentru un film cu Păcală. Era un timp al personajului, dacă nu îl făceam atunci, nu îl făceam niciodată! Cred cu tărie ca Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aș fi făcut filmul”". El a studiat povești și povestiri scrise de Iosif Nădejde, de Ioan Slavici sau publicate în vechea revistă interbelică "Albina", imaginând un personaj asemănător cu alte prototipuri ale umorului universal: Till Buhoglindă, Ivan
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
revistă interbelică "Albina", imaginând un personaj asemănător cu alte prototipuri ale umorului universal: Till Buhoglindă, Ivan Turbincă, Nastratin Hogea sau Bertoldo. Cei doi colaboratori (Saizescu și D.R. Popescu) au scris în 1968 o primă variantă a scenariului unui film despre Păcală, care a fost achiziționată de Studioul Cinematografic București în 1969. Filmul urma să fie realizat în trei părți, regizorul apelând la sfaturile unor oameni de cultură și de cinema precum D.I. Suchianu, Valentin Silvestru, Alexandru Struțeanu, Eugen Simion, Mihai Pop
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
în trei părți, regizorul apelând la sfaturile unor oameni de cultură și de cinema precum D.I. Suchianu, Valentin Silvestru, Alexandru Struțeanu, Eugen Simion, Mihai Pop și Andrei Băleanu. Vorbind despre personajul principal, Dumitru Radu Popescu scria în octombrie 1972 următoarele: „Păcală este și el ca și alții un alergător de cursă lungă. Înconjurat de o lume mai bine organizată și mai tare decât el, nu se dovedește mai slab decât ea. El nu e ce se crede despre el că este
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
oaselor”. Geo Saizescu a afirmat următoarele lucruri despre ideile avute în vedere la crearea personajului: „Am conceput un personaj care trebuia să atragă mulțimea, să fie iubit, purtător de gânduri și sentimente românești. Cert este că fiecare dintre noi este Păcală”. Filmul a intrat în faza de producție la 24 martie 1972, urmând a fi realizat de Studioul Cinematografic București și apoi, după înființarea caselor de filme, de Casa de Filme 5. "Păcală" era proiectat inițial ca „un serial cu 5
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
bată? Toți se gândeau că ar putea fi... Marele Păcălitor. Și cenzura lucrează pe două fronturi, ori taie, ori te amână. S-au păcălit, pentru că am avut răbdare și perseverență și am continuat să propun scenariul în ciuda scuzelor lor că «Păcală» era prea scump”, a completat el. După realizarea acestui film, actorului Sebastian Papaiani i s-a lipit eticheta de Păcală și nu i s-au oferit decât roluri în filme de comedie. Pentru iacest rol, actorul a primit suma de
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
amână. S-au păcălit, pentru că am avut răbdare și perseverență și am continuat să propun scenariul în ciuda scuzelor lor că «Păcală» era prea scump”, a completat el. După realizarea acestui film, actorului Sebastian Papaiani i s-a lipit eticheta de Păcală și nu i s-au oferit decât roluri în filme de comedie. Pentru iacest rol, actorul a primit suma de 26.000 de lei ca onorariu, deși în scripte fugura că a primit 40.000 de lei. Regizorul a considerat
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
nu i s-au oferit decât roluri în filme de comedie. Pentru iacest rol, actorul a primit suma de 26.000 de lei ca onorariu, deși în scripte fugura că a primit 40.000 de lei. Regizorul a considerat că „«Păcală» este fără îndoială un film emblematic ca gândire socio-culturală și artistică. Este un film considerat clasic, care reunește chintesența inteligenței și umorului românesc”, acest film reprezentând în opinia lui o culme a carierei sale artistice. În anul 2009, Cătălin Saizescu
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
că a pierdut șirul acțiunii la fiecare cinci secunde, considerând că spectatorii care s-au îmbulzit să-l vadă erau atrași de proprietățile sale halucinogene. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Păcală vinde vaca fraților săi unui pom în trunchiul căruia dă de o comoară din care, însă, cinstit, își ia doar cât tocmise. Datorită istețimii, scapă de tâlhari, îi păcălește pe notar și pădurar, și ajută o mireasă să fugă în
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
având la activ 11 desene animate confirmate de presa vremii și peste 70 de alte animații, majoritatea reclame. A avut curajul să continue producția și în epoca sonorului, probabil copiind pistele filmelor străine. Primul film românesc de animație a fost "Păcală în lună" de Aurel Petrescu, prezentat în premieră la 5 Aprilie 1920. (Dicționar Cinematografic -Cornel Cristian și Bujor T. Râpeanu-1974, p.23) Primul desen animat păstrat în arhiva națională se numește Haplea și a fost creat de către Marin Iorda în
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
sa cuprinde peste 20 de filme in care a demonstrat harul sau artistic plin de umor si o inteligenta intuitiva si plina de sarm in filme din care reamintim:" Brigada Diverse intra in actiune " (1970), " Brigada Diverse in alerta " (1971)," Păcală "(1974), " Nea Marin Miliardar"/1974, " De ce trag clopotele, Mitică?" (1982) si ultimul sau film "Cel mai iubit dintre pământeni" (1993). Talentul muzical de care dădea dovadă încă de la frageda vârstă a tinereții l-a propulsat în corul de copii al
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Un surâs pentru Virgil Ierunca, la aniversare / 43 Puțină politică și multe sentimente personale / 47 Marele beneficiu al dosariadei / 51 Emblema iraționalului / 55 Riscurile militantismului / 59 Misterioasele marii nedreptăți intelectuale / 63 O madlenă toxică / 69 Alte fapte și tatuaje / 73 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... / 79 Basarabia O dragoste rănită / 83 Ce fel de ziariști avem? / 87 Suzeta marxistă / 91 Războiul elevilor cu educatorii lor / 95 Imposibila despărțire / 99 Eveniment și noneveniment la televiziunile noastre / 103 Dezolantă lipsă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
unui număr uriaș de inși asemenea ție este paradoxul oricărei religii, de data asta nu doar a uneia laice. Faptul că în caseta de prezentare, Costi ne promite pe viitor, alte fapte și tatuaje este astfel extrem de încurajator. Martie 2007 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... Am cerut acum mai bine de doi ani, garantând că îl public imediat, manuscrisul unei cărți din care nu citisem niciun rând. Nu auzisem nimic despre autorul ei, o debutantă, nu citisem nici măcar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
mare parte cauza acestei ironii. Din această ramură puțin cultivată a literaturii populare d. Baican ne trimite câteva probe, cari desigur vor interesa. Între mulțimea aceasta de tipuri, românul însuși apare isteț și batjocoritor, personificat ici în Pepelea, colo în Păcală. Cronicele noastre, descrierea din vremea lui Matei Basarab făcută de diaconul Paul din Aleppo, scriitorii poloni mărturisesc că la mesele domnilor Basarabi și Mușatini se cânta și se glumea mult. Astfel bunăoară cântecul dezgropat: Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, Seamăn
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Central al PCR din 1969, membru corespondent al Academiei RSR din 1974 și deputat din 1975. A fost distins cu mai multe premii naționale și cu Premiul Herder (1978). Publică sub pseudonim (Eugen Rabé și Eugen Baraba) la „Epigrama”, „Gluma”, „Păcală”, „Veselia” și, din 1946, colaborează la „Fapta” (unde e de înregistrat adevăratul său debut). A frecventat (în 1946) cenaclul Sburătorul, a colaborat la numeroase reviste și la principalele ziare din capitală, încredințându-le texte strict literare (fragmente romanești, schițe, nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
fericit. Pe afișul premierei din 1943 nu apare numele lui F., legile momentului interzicând colaborarea cu „nearienii”. În stagiunea 1945-1946 corectează el însuși nedreptatea, incluzând lucrarea în repertoriul Teatrului Victoria, pe care îl conducea. Neimportante sub raportul valorii literar-dramatice sunt Păcală (scenariu, 1925), Minciuna (1926), Fata cu părul de aur (1943). F. afirmă că ar mai fi scris și alte piese: Pentru o femeie, Un băiat și jumătate, Vitamina M, inexistente însă în listele de repertorii sau în arhivele teatrelor. Ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
academizanții cu orice preț. Ca unul care debutase editorial mimând stilul altora, unii s-au grăbit să-i plaseze volumele următoare sub semnul jocului facil. Poetul a putut părea un Pierrot balcanic, un mim, un amator de funambulesc sau un Păcală modern gata să ia înțelesurile de-a-ndoaselea; însă de la remarcabilele Poeme din 1965, continuând (anul următor) cu Moartea ceasului, ulterior cu Tinerețea lui Don Quijote (1968), cu Suflete, bun la toate (1972) și celelalte, el schimbă câteva măști. Impresia de divertisment continuu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Alte două tipuri se apropie prin sistemul lor compozițional de basm, fiind alcătuite din mai multe episoade (tip serial - de exemplu, povestea despre mortul ucis de mai multe ori) sau grupându-și întâmplările în jurul personajului reprezentativ (tip ciclic - ciclul despre Păcală). Istorisită cel mai adesea în momentele de odihnă, s. este inspirată din realitatea cotidiană, surprinsă în aspectele ei comice, cu o vădită intenție satirică. Personajul ridiculizat este, de obicei, pus în situația de a-și dezvălui defectele fizice sau morale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
a fost deloc promovat. E un roman mitic incitant la lectură, umorul permanent izvorând atât din situațiile lingvistice paradoxale, cât, mai ales, din seria inepuizabilă a Împrejurărilor insolite sau năstrușnic-conflictuale În care se află cele două personaje - similare eroilor populari Păcală și tândală - și din care aceștia trebuie să iasă datorită ascuțimii minții, cu tact și Întotdeauna cu rezultate implicit etice, În spiritul moralei creștine. Profesorul Constantin Ciopraga observa atunci: „Logica lui Păcală contrazice normele, de unde acel fenomen de surpriză pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
PĂCALĂ, publicație apărută la București, săptămânal, între 4 februarie 1941 și 24 februarie 1944. Director: Virgiliu Slăvescu. Revistă de satiră și umor, P. își expune în articolul-program, redactat în versuri, intențiile: „Să dezgheț morocănoșii cu giumbușuri și minciuni,/ Să împrăștii norii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
politică devine predominantă (războiul, neînțelegerile dintre Aliați, dictatura lui Stalin, primele victorii ale Germaniei naziste etc.). Fiecare număr are un editorial care imaginează o emisiune a postului de radio Moscova, redactată într-o originală limbă „româno-rusă” și având următorul final: „Păcală balșoi pezevengski gazetă. Niet credevaite șto citaite./ Desfundanie!”. Desenele și caricaturile sunt semnate de Nicol, Aurel Petrescu, George Voinescu ș.a. I.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
atletism, gimnastică, fotbal, tenis etc.; • substantive comune sau proprii, denumind „obiecte” unice: lună, soare, ecuator, Jupiter, Neptun, Mihai, Dana, Florența, Roma, Paris etc.; • substantive comune adresative: bade, taică, nene; • substantive calificative, comune sau proprii, precum setilă, flămânzilă, gerilă, michiduță, ochilă, păcală, tândală, prâslea etc.16 Substantivele defective de singular formează subclasa substantivelor pluralia tantum, în care se cuprind: • substantive colective: câlți, icre, moaște etc.; • substantive comune denumind obiecte alcătuite din două elemente egale și simetrice: ochelari, pantaloni, șlapi etc. • substantive proprii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
versuri, epigrame, cronici literare, evocări și portrete de scriitori, proză și traduceri, articole de popularizare a științei la „Amicul tinerimei”, „Rampa”, „Revista dobrogeană”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Radical”, „Seara”, „Farul”, „Spectator”, „Axa”, „Kalende”, „Revista literară”, „Epigrama”, „Pițigoiul”, „Păcală”, „România literară” ș.a. A devenit membru al Societății Scriitorilor Români încă din 1927. A mai semnat Pavel Mihăileanu, Glauco Pena, Pirc. Prima „vîrstă” a poeziei lui P. corespunde intensei colaborări la „Bilete de papagal”. O recuzită romantică (motive, teme) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
încolo, în torba ucraineanului, încoace, în desagă, în spinarea nădușită a călugărului moldovean, pe cărări obositoare, căutînd vadul mai lesnicios... Da; nu-i mare lucru ca "Sus, părinte, că se udă cărțile!" să nu fie doar o vorbă proastă de Păcală. Se fură cărți, se fură din cărți, se fură cu cărți, se fură la cărți. Apoi se jură pe cărți. În 1501, Aldo Manuzio iscă un nou risorgimento în tehnica de imprimare, dar și pe piața de carte, comandînd la
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
colaborează în continuare la „Luceafărul”, „Viața românească”, „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Cronica”, „Tribuna”, „Steaua”, „Rostirea românească” ș.a. Editorial debutează abia în 1993, cu un roman, Altarul de nisip. În primul roman al lui G. figura personajului central, Tovionescu, un fel de „Păcală tragic” (Constantin Zărnescu), devine emblematică pentru categoria arivistului din perioada comunistă, prozatorul alcătuind o panoramă satirică, grotescă a unei societăți deformatoare. Patul de zăpadă (1995), construcție romanescă alegorică, urmărește o comunitate umană ce se divide, la un moment dat, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
dezinvoltură despre libertatea presei, învățământul public, dreptul public ori cu privire la chestiunile ortografice controversate. A semnat și Tapazin, Ghaki, G. Paisiu, Paisiu Gâscă. A lucrat ca redactor la „Independința română” (1863), „Scrânciobul” (1868-1869), „Opiniunea constituțională” (1869-1870). A scos ziare și reviste: „Păcală” (1860), „Actualitatea” (1865), „Cugetarea” (1865), „Stindardul” (1876), redactat împreună cu Al. Macedonski Bonifaciu, Florescu și G. Fălcoianu, „Nuvelistul” (1877), oferind colaborări și altor publicații, cum ar fi „Naționalul”, „Românul”, „La Voix de la Roumanie”, „Pressa”, „Dezbaterile”, „Terra”, „Alegătorul liber”, „Revista contimporană”, „Literatorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]