483 matches
-
delegație; mașini de poliție, de incendiu, taxiuri, toate teleghidate. Era luna martie și afară încă nu se dezghețase bine pământul. Apăruseră ghioceii și viorelele; îmi aduc aminte că în drumul de întoarcere ne-am oprit să culegem ghiocei dintr-o pădurice. Purcelușul era mărișor, arăta bine, îl alesese chiar fiul nostru; de cum l-am cumpărat l-am și botezat cu numele de Ghiță. Îl băgasem așa cum hotărâsem, într-un sac, ca să nu se plimbe prin portbagaj să facă mizerie și daune
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
a deschis ușa și a îmbrățișat-o cu tandrețe, ca un frate mai mare, pentru că îi era dator, el nu uitase, și i se schimbaseră și sentimentele, nu o mai privea ca pe o prostuță bună de mototolit prin vreo pădurice, nu mai făcea el greșeli d-astea, Adelina îi dăduse o lecție, deși se mai înfioara încă atunci cînd își amintea cum stătuse în genunchi în fața ei, dar își reprima repede aceste amintiri, se schimbase în multe privințe, nu mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
2011 Toate Articolele Autorului Rugă Orizonturile vaste - lumea viselor fantaste: basme - zânele și zmeii ce vrăjesc toți prichindeii Fă-ne, Doamne, iar copii iubitori de jucării într-un secol cenușiu - cuibul viselor pustiu; Să jucăm din nou arșice, hoinăreli prin pădurice, să ne dăm cu săniuța, și în leagăn, huța-huța; O cafea, neapărat, “fincă” ne-am emancipat o țigară, “n-o fi foc”- arsă până la chiștoc! Poezie și nu proză bântuită de nevroză - fără leac de supărare, hai la veselie mare
RUGĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355679_a_357008]
-
cu mulți pești. Cum valea străbătea orașul, pe malul ei, pe întreaga lungime, era un parc nu prea lat, dotat cu bănci pentru odihnă. Casele care aveau grădinile spre vale aveau o porțiune mai lată cu copaci ca o mică pădurice. Locatarii respectau curățenia apei curgătoare cât și a micii pădurici, nu mai lungă de 300 metri, ce se întindea până la podul ce traversa apa. Am făcut aceasta largă descriere pentru că mi-am amintit de o sărbătoare hazlie a zilei de
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
pe întreaga lungime, era un parc nu prea lat, dotat cu bănci pentru odihnă. Casele care aveau grădinile spre vale aveau o porțiune mai lată cu copaci ca o mică pădurice. Locatarii respectau curățenia apei curgătoare cât și a micii pădurici, nu mai lungă de 300 metri, ce se întindea până la podul ce traversa apa. Am făcut aceasta largă descriere pentru că mi-am amintit de o sărbătoare hazlie a zilei de 10 Mai petrecută cu mulți, mulți ani în urmă. La
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
ciupit de peste tot, de prin toate tăvile, și ne-am saturat din plin de ne atârna burțile într-o parte, fiind copii gospodari ne-am gândit și la „ziua de mâine” și cum drumul spre școală trecea prin parc pe lângă păduricea amintită, am dus multe tăvi cu bunătăți și le-am ascuns bine în tufișuri. A doua zi, fiind zi de școală, abia așteptam să se termine cursurile pentru a continua ospățul sărbătoresc. Dar cum gospodinele beiușence „eliberau” găinile din bătătură
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
cu bunătăți și le-am ascuns bine în tufișuri. A doua zi, fiind zi de școală, abia așteptam să se termine cursurile pentru a continua ospățul sărbătoresc. Dar cum gospodinele beiușence „eliberau” găinile din bătătură și le dădeau drumul prin pădurice... am avut o surpriză neplăcută! Ne-au ciugilit toate bunătățile până nu a mai rămas nimic în tăvi! Cu toate că ele erau „specializate” în căutarea și găsirea de râme și insecte au preferat „bunătățile noastre” tăinuite. Cu gândul la mâncarea rămasă
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
munte , comuna locuind într-o depresiune,cu mult mai mică decât cea a Brașovului. Facem la dreapta și urcăm. Pensiuni colorate, răsărite prin pădure ca ciupercile după ploaie, întregesc imaginea unui peisaj de basm. Pensiunea Cupidon e ultima ,ascunsă în pădurice,departe de hărmălaia și aglomerația din centru. Copilașul înaripat ,cu arcul în mână ,zâmbește complice dintr-un panou publicitar ,bătut în cuie la etaj.Toți pereții sunt roșu aprins de dragostea pe care bebelușul cu aripi de înger încearcă să
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
pretutindeni. Noaptea venea și eu nu aveam unde să dorm. Era cumplit ! Am tot umblat pe străzi până când am găsit un parc imens. Era seară, dar lumea se plimba ca ziua în amiaza mare. Am intrat până la urmă într-o pădurice și cu chiu cu vai am adormit. Când m-am trezit ,soarele era deja sus, dar nu asta era marea problemă. Eram ud fleașcă și miroseam tot...a urină. Înțelegi Profesore? Cineva se ușurase cu scârbă peste mine, considerându-mă
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
și el cum putea . Iar lumea îi dădea bani.Fiecare cum avea. Atunci mi-a încolțit un gând. M-am repezit în viteză când se uita în altă parte și i-am furat cutia cu monede. Apoi am dispărut în pădurice.Ăsta a fost primul meu furt. Cel mai greu.... Atunci aveam puțină demnitate ! Pe urmă n-a mai contat. Furam din magazine tot ce apucam .Mâncare,haine,telefoane pe care apoi le vindeam la jumăte de pret. Am strâns suficient
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
splendorile reclamei comerciale din orașe în care și fetele sunt o marfă. Sta acum goală în fața lui și nu vedea nici o reacție că ar dori-o. Era totuși ceva putred prin Danemarca cum a constatat și Hamlet. Dar ce? - În păduricea de nuci m-ai vrut cu adevărat sau te jucai doar cu sentimentele mele? - Te-am vrut dintotdeauna, Dar dacă acceptai aș fi lut-o în glumă. Fără binecuvântarea cerească nu are nici un farmec. Cu tine nu este vorba de-
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
văzut că ai numere din alt județ. Ești în trecere pe-aici ? - Da, mi-s doar în trecere, am spus încet, privind-o galeș, cu un zâmbet superior pe buze. Vreau totul de la tine. Unde vrei s-o punem ? - Vezi păduricea aia din dreapta ? E un drum forestier acolo, mergi încet că drumul este cam rău. Și banii înainte, dragule ... Am pornit mașina urmându-i instrucțiunile. Nici nu-mi doream altceva la ora aceea, în starea în care mă aflam. Am intrat
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
imensă pentru experiențele lor ciudate, niște banali cobai cosmici. În vara anului 2013, într-un mic sătuc din Franța, Pierre Rossalle (un banal electrician de profesie) ieșise în ziua lui liberă la cules de ciuperci. Se adâncise destul de mult în păduricea de mesteceni din apropierea satului, când dintr-odată realiză cu stupoare că nu mai recunoaște peisajul din jur, deși copilărise în zona aceea. Natura se schimbase cu totul, ca si cum Pierre ar fi fost teleportat într-o junglă ciudată, cu o vegetație
E.T. (SAU RĂZBOIUL DINTRE ENERGII) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370054_a_371383]
-
mai departe de noi, parcă să nu ne tulbure contemplația asupra suprafeței de apă neclintite. Nicio adiere nu tulbura oglinda lacului. Iar broscuța țestoasă, pe care o văzusem anterior, parcă se răzgândise și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
GEORGETA RESTEMAN - POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHI Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
în jurul bustului, Săndica sări din pat ca o felină, scoțându-și în relief frumoasele sale forme, ieșite parcă din mâinile lui Michelangelo, cu sânii săi zvelți, împungând aerul cu antenele mugurilor ridicați ca niște cornițe. Șoldurile sale sculpturale, decorate cu păduricea castanie și cârlionțată, se repeziră spre el. Cu o mână trase de capătul prosopului legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrățișarea lui mirată. Respiră cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate, înfundându-și obrazul în pieptul lui
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
cu mulți pești. Cum valea străbătea orașul, pe malul ei, pe întreaga lungime, era un parc nu prea lat, dotat cu bănci pentru odihnă. Casele care aveau grădinile spre vale aveau o porțiune mai lată cu copaci ca o mică pădurice. Locatarii respectau curățenia apei curgătoare cât și a micii pădurici, nu mai lungă de 300 metri, ce se întindea până la podul ce traversa apa. Am făcut aceasta largă descriere pentru că mi-am amintit de o sărbătoare hazlie a zilei de
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
pe întreaga lungime, era un parc nu prea lat, dotat cu bănci pentru odihnă. Casele care aveau grădinile spre vale aveau o porțiune mai lată cu copaci ca o mică pădurice. Locatarii respectau curățenia apei curgătoare cât și a micii pădurici, nu mai lungă de 300 metri, ce se întindea până la podul ce traversa apa. Am făcut aceasta largă descriere pentru că mi-am amintit de o sărbătoare hazlie a zilei de 10 Mai petrecută cu mulți, mulți ani în urmă. Citește
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
cu mulți pești. Cum valea străbătea orașul, pe malul ei, pe întreaga lungime, era un parc nu prea lat, dotat cu bănci pentru odihnă. Casele care aveau grădinile spre vale aveau o porțiune mai lată cu copaci ca o mică pădurice. Locatarii respectau curățenia apei curgătoare cât și a micii pădurici, nu mai lungă de 300 metri, ce se întindea până la podul ce traversa apa. Am făcut aceasta largă descriere pentru că mi-am amintit de o sărbătoare hazlie a zilei de
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
pe întreaga lungime, era un parc nu prea lat, dotat cu bănci pentru odihnă. Casele care aveau grădinile spre vale aveau o porțiune mai lată cu copaci ca o mică pădurice. Locatarii respectau curățenia apei curgătoare cât și a micii pădurici, nu mai lungă de 300 metri, ce se întindea până la podul ce traversa apa. Am făcut aceasta largă descriere pentru că mi-am amintit de o sărbătoare hazlie a zilei de 10 Mai petrecută cu mulți, mulți ani în urmă.... IV
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > PRAGURI UNIVERSITARE-UNIVERSITATEA AUREL VLAICU LA FESTIVALUL FAMILIEI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului Vreme de două zile pe o vreme nu tocmai prielnică Parcul Pădurice Arad a cunoscut o emulație care a îmbiat la toleranță iubire creație muzică dans degustare zâmbete painting conferințe ingrediente la propriu și la figurat specifice Familiei UAV Arad.În prezența universitarilor, rector prorectori decani studenți voluntari facultăți expozante la cele
PRAGURI UNIVERSITARE-UNIVERSITATEA AUREL VLAICU LA FESTIVALUL FAMILIEI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362592_a_363921]
-
o făcea să se înfioare de cutezanță: Cum ar fi oare dacă aceste mâini superbe ar investiga-o pe tot corpul, descoperindu-i locurile dulci și secrete, să-i simtă degetele cu unghiile sale îngrijite și frumos rotunjite, mângâindu-i păduricea fină și dornică de alintare sau greutatea palmei sale ca un căuș să-I cuprindă rotunjimea sânilor în căutarea vârfului lor nervos și fraged? Ce-ar fi făcut dacă aceste mâini ar fi cuprins-o drăgăstos, făcând-o să-l
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
să mă schimb. Când ești tu gata, vino să mă iei! - S-a făcut, iubita mea! Așa au făcut. Au ieșit la braț din hotel și au mers pe jos, urcând spre complexul Furnica. Au găsit o terasă lângă o pădurice de brazi și s-au așezat la o masă. - Bem mai întâi o cafea, până te gândești ce meniu îți alegi, draga mea? - Da, beau! Vreau să mă mai înviorez, deși plimbarea mi-a făcut foarte bine! Până a fost
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353319_a_354648]
-
vin de la sine, ne descurcăm noi că suntem destul de mari! Au băut cafeaua și au așteptat câteva minute până au fost serviți cu preparatele pe care le-au comandat. În acest timp au ascultat trilurile păsărelelor care se auzeau din pădurice. Era o plăcere să stai și să admiri priveliștea ce se arăta dinaintea lor. - Uite, vezi, de-aia îmi place mie la munte, mai mult decât la mare! spuse Ștefan. - Mie îmi place și la munte și la mare! zise
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353319_a_354648]
-
în jurul bustului, Săndica sări din pat ca o felină, scoțându-și în relief frumoasele sale forme, ieșite parcă din mâinile lui Michelangelo, cu sânii săi zvelți, împungând aerul cu antenele mugurilor ridicați ca niște cornițe. Șoldurile sale sculpturale, decorate cu păduricea castanie și cârlionțată, se repeziră spre el. Cu o mână trase de capătul prosopului legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrățișarea lui mirată. Respiră cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate, înfundându-și obrazul în pieptul lui
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]