199 matches
-
despre prima trecere a Carpaților de către oștirile regilor unguri-n.n.) trecătoarea largă a Branului...";"ca loc al luptei, am dat Posada, singurul cazan de munte...pe drumul ce duce de la Câmpulung la Bran...Carol Robert cade într-un loc păduros și întunecat, pe un drum șerpuitor, între prăpăstii...Un martor ocular compara capcana cu "o corabie strâmtă"..., "oastea e distrusă cu săgeți și bolovani rostogoliți..., coborându-se în adânc, Românii îi tocară în cap cu măciucile de lemn pe învinși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
localității. Intrăm apoi În regiunea muntoasă Wichita și ne oprim puțin la Mount Ida (Maunt Aida). Numele e dat ca Ithaca de greci, În amintirea muntelui cu același nume din insula Creta, unde a fost crescut Jupiter. Printr-o regiune păduroasă, Înaintăm spre nord și pe Înnoptate ajungem la Fort Smith. Toate localitățile cu „Fort”, sunt foste forturi din secolul trecut, unde garnizoanele militare țineau ordinea. În ziua de 10 iunie continuăm călătoria În munții Ozark, după numele tribului de indieni
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lor naționale, se Înveselesc de zor. Auzind că suntem români, la plecare ne fac o scurtă manifestație de simpatie. Sângele apă nu se face, Îmi spun eu, mai ales când e alimentat cu vin de Tokay. Intrăm Într-o regiune păduroasă, prin care mergem până seara târziu, când ajungem la Willits, unde ne oprim. La hotel, În curând, suntem În atenția tuturor. Sănduța, În dorința ei de emancipare, nu se lasă Însoțită În sala de baie și merge singură; dar, de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
câteva cabine de turiști. O mică prăvălie de alimente În fața căreia un motor vechi de automobil servește la producerea electricității necesare. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 125 De aici, ziua următoare 25 Iulie pornim prin masivul păduros al Oregonului. E unul din cele mai bogate state În păduri. La suprafața de 25 milioane ha, populația e de un milion, din care jumătate e urbană. Suprafața pădurilor e de 10 milioane hectare. Partea cea mai productivă e aceea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de crater. Diametru lacului e de 8 km iar adâncimea de 600 metri. Culoarea apei e bleumarin. În mijlocul lacului sunt două insule: Wizard și Fantome Ship (Vasul Fantomă). Asemănarea cu un vas e perfectă. Stațiunea nu are hotel. În masivul păduros din sudul lacului sunt sumedenie de mașini și corturi. Corturile sunt de mărimi foarte diferite. Sunt În special foarte mulți studenți și studente, unii instalați În corturi de 20 de persoane, adevărate dormitoare. Un restaurant mare, elegant, stă la dispoziția
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nenumărate vieți ale altora. Urmașii săi, care nau nici măcar privilegiul fanatismului întunecat și al sincerității, nu se vor prea bucura de moștenirea grea ce le lasă...” * La „atingerea rotundului și respectabilului număr 5000, Glasul Bucovinei se poate lăuda cu o păduroasă coroană de somități, cu răsunet literar, politic sau cultural: I. Nistor, Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Gh. Tofan, frații Aurel, Victor și Leca Morariu, C. Berariu, Maximilian Hacman, G. Rotică, Lutia, V. Gherasim, D. Marmeliuc, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc Albu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vie amintirea unor vechi lucrători în presă - Artemie Berariu, Constantin Morariu, Iracle Porumbescu, Hurmuzăcheștii, Andrievici Morariu Silvestru, T. Robeanu, I.G. Sbiera, Mihai Teleman, ziarul Glasul Bucovinei, la aniversarea celui de al 5000 lea număr al său, se „lăuda cu o păduroasă coloană de somități” care a făcut presă de mare calitate la Cernăuți: Ion Nistor, Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Gh. Tofan, frații Aurel, Victor și Leca Morariu, Constantin Berariu, Maximilian Hacman, G. Rotică, Const. Loghin, Luția, V. Gherasim, D. Marmeliuc, E.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un copil. Trecem prin pădurea întinsă de stejari mari dintre care unii au devenit proprietate a multor personalități politice: stejarul lui I. Lahovari, al lui N. Cosăcescu, al lui C. Stoican etc. Mănăstirea mare, întinsă, liniștită, în vălceaua de sub munții păduroși. Vizitatori încă nu sunt. Stăm aproape toată vremea de vorbă cu Vlădica Narcis Crețulescu 6, pe care l-am găsit lucrând în modesta lui chilie călugărească. Ne spune multe lucruri, ne arată manuscriptele lui; cufundat în studiile lui, pare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile și crama. Întemeiată în veac. XVII de un călugăr Hârjeu. Tună pe păduri și fulgeră... În biserică cântări armonioase, voce rusească, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în geamie). Ceeace iarăși nu împiedică pe hoge să-i primească bine și să primească ofrandele. Ferești cu chenar de marmură cioplită frumos. Trecem mai departe aproape de graniță, cătră plaja dela Ecrene: coasta de argint. La stânga pădure. La dreapta înălțimi păduroase. Pichet grăniceresc. Plajă lină, cu năsip fin, cu horbotă de valuri, care vin necontenit spărgându-se lângă țărm. Departe, la miază noapte, în ceață, se vede Caliacra. Acolo ne ducem. Drum îndărăt. Mori de apă la marginea satului Ecrenè. Copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în floare și răsuri. Câțiva pini maritimi, hirsuți și morocănoși. Dealuri pietroase, cariere de ciment. Răzbatem iar în valea Dunării. Viena, Linz. Tot traseul austriac e un fel de grădină neîntreruptă. Pretutindeni plantații de pomi, culturi, răzoare. În fund, înălțimi păduroase. Orașele, satele au acel caracter german cunoscut, clădiri cu acoperișuri de țiglă, cărămidă aparentă sau ziduri vopsite în colori vii; clopotniți ascuțite; un aer de viață tihnită și patriarhală solid așezată. În jumătate de ceas cerul se întunecă de pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
față de nivelul mării, cu o înclinare dela sud spre nord în direcția de curgere a râurilor ce coboară de pe creste carpatine, cuprinde în arealul său o parte din munții Făgăraș, respectiv Valea Arpășelului, Valea Bâlii, Valea Doamnei și Laita, zona păduroasă a acestor văi precum și partea de câmpie formată din conurile de dejecție a râurilor, până către vărsarea lor în renumita, prin frumusețea ei, Valea Oltului. Munții Făgărașului reprezintă lanțul din Carpații Meridionali limitat de râul Dâmbovița la Est și râul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cuceriri, i-au împins pe băștinași tot mai spre sud. Dacă în secolul al XVI-lea triburile mapuches se întindeau din nord, din zona văii Aconcagua, până în sudul extrem, acum cei circa 250.000 de indieni mapuches trăiau prin zonele păduroase și muntoase, în colectivități mici, lipsite de electricitate, telefon, drumuri. Rolul lor în istoria Chile a fost determinant, militar și genetic. Ciocnirile cu triburile mapuches au fost numeroase și sângeroase și au durat până către sfârșitul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cuceriri, i-au împins pe băștinași tot mai spre sud. Dacă în secolul al XVI-lea triburile mapuches se întindeau din nord, din zona văii Aconcagua, până în sudul extrem, acum cei circa 250.000 de indieni mapuches trăiau prin zonele păduroase și muntoase, în colectivități mici, lipsite de electricitate, telefon, drumuri. Rolul lor în istoria Chile a fost determinant, militar și genetic. Ciocnirile cu triburile mapuches au fost numeroase și sângeroase și au durat până către sfârșitul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
duce apele în Marea Neagră prin cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe. Dintre toate râurile, două mai mari se găsesc în estul țării și își poartă apele spre sud, ca multe altele: Siretul și Prutul. Amândouă izvorăsc din Carpații Păduroși, din statul vecin Republica Ucraina, intră în Romînia și își continuă calea, aproape paralel, până lângă municipiul Galați, vărsânduși apele lor în Dunăre. Paralelismul lor nu este chiar perfect, deși se află la o distanță ce variază între o sută
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
duce apele în Marea Neagră prin cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe. Dintre toate râurile, două mai mari se găsesc în estul țării și își poartă apele spre sud, ca multe altele: Siretul și Prutul. Amândouă izvorăsc din Carpații Păduroși, din statul vecin Republica Ucraina, intră în Romînia și își continuă calea, aproape paralel, până lângă municipiul Galați, vărsânduși apele lor în Dunăre. Paralelismul lor nu este chiar perfect, deși se află la o distanță ce variază între o sută
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
împletite". Dar tocmai de aceea ei au dat cei dintâi o noțiune de poezie. Fuga lui Rareș în Ardeal (la Macarie) nu e lipsită de un anume sublim alpestru: " Și dete de niște locuri prăpăstioase și muntoase și de văi păduroase, și neputând să le treacă călare, își lăsă acolo iubitul său cal, pe care nimenea altul nu încălecase, și, pătrunzând pe niște căi nepătrunse de oameni și locuite numai de fiare sălbatice și printre piscuri înalte, gol, rănit la mâini
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de șezut cu fricțiuni, de câte 30-40 de minute, cea dintâi, cam pe la 6 ore dimineața, de la orele 8-10 dimineața plimbare, dacă e posibil desculț, În legătură cu gimnastica Încontinuu după sistemul Schreber. Aceasta are loc, când e cu putință, prin părți păduroase, pătrunse de razele solare, dezbrăcat până la pantaloni și cămașă, de la 1011, sau de la 9-11 citesc cu fereastra deschisă, sau, desenez sub cerul liber, de la 11 12 a.m. baie de șezut cu fricțiuni, de la orele 12-13 prânzul, de la 13-14 mă culc
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
și Acamos conduse pe traci.... Hromis avea sub poruncă pe misi, și Enom ghicitorul,... Chiar în Ascania pe frigieinii cei gata de harță... Nastes mîna la încaer pe carii de limbă străină, Care-n Milet locuiau și pe muntele Ftiri pădurosul’’ Apolo, vestitul arcaș divin lician, mai era numit și Febos-Strălucitorul.” În cîntul lV avem o informație prețioasă cu privire la coafura tracilor care apare și la neamul geților și al românilor tîrziu pînă către secolul XlX ,, Feluri de limbi mestecate fiind și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
1997) și Pildele în versuri (1998) dau măsura anvergurii vocației de poet religios al lui D. Astfel, în Psalmii în versuri, aspirația pe care poetul o plasa într-un timp medieval, al visului, își găsește locul în pura transcendență: „cetatea păduroasă”, cetatea de vis și Civitas Dei se suprapun. Studiile și eseurile din Metafora poetică (1975) și Embleme ale realității (1978) cercetează structura formală a tropului, pornind de la datele stilisticii structurale. Alături de partea teoretică, ce propune câteva concepte operaționale, autorul aplică
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
pentru păscutul vitelor. Prin păduri se înțeleg terenurile acoperite în cea mai mare parte cu vegetație forestiera, care servește pentru producția de lemn de foc sau industrial, sau de lemn de construcție. La păduri se includ și golurile din masivele păduroase. Prin terenuri neproductive se înțeleg terenurile care nu sînt apte pentru folosirea agricolă sau forestiera. În această categorie de terenuri intra terenurile stîncoase din afara masivelor păduroase, prundișurile, terenurile mlăștinoase și stufărișurile. Dacă vreun teren se folosește concomitent în diferite scopuri
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151996_a_153325]
-
industrial, sau de lemn de construcție. La păduri se includ și golurile din masivele păduroase. Prin terenuri neproductive se înțeleg terenurile care nu sînt apte pentru folosirea agricolă sau forestiera. În această categorie de terenuri intra terenurile stîncoase din afara masivelor păduroase, prundișurile, terenurile mlăștinoase și stufărișurile. Dacă vreun teren se folosește concomitent în diferite scopuri, ceea ce ar face posibilă includerea lui în diferite categorii, acest teren se va clasifică conform utilizării sale preponderente. 6. Despăgubirile pentru pagubele la terenuri se calculează
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151996_a_153325]
-
limita coboară aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu și Sadu și intră în pădure (bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S. Bumbești), apoi traversează alternativ teritorii păduroase și goluri montane prin Vf. Trântor (991 m), se continuă cu Culmea și Vf. Bâlbea (bornele silvice 15, 184, 2/UP IV, O.S. Bumbești, 2 și 1/UP V, O.S. Bumbești) până la confluența Pr. Sadu cu Jiul. De
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
insule. Referitor la regimul termic în Dobrogea de Nord se constată existența a două insule cu valori medii anuale ale temperaturii aerului de 9 - 10°C, insule suprapuse treptelor înalte ale reliefului (Munții Măcinului și Podișul Babadag), acoperite cu masive păduroase. La est, la limita complexului de lacuri Razelm - Sinoe, și spre nord, pe conturul luncii Dunării, este situată izoterma anuală de 11°C. În ansamblu, se poate spune că teritoriul luat în studiu prezintă temperaturi medii anuale (mediile pe 35
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
Fărcașele-Hotărani sunt relevante pentru modul cum se lucra pământul în această perioadă a neoliticului timpuriu și mijlociu (cu ajutorul săpăligii din corn de animal). Solurile bogate în cernoziom și pânza freatică la mică adâncime au determinat cultivarea intensivă a plantelor. Zona păduroasă a oferit un fond cinegetic bogat care sub aspect economic reprezenta o sursă importantă pentru vânătoare și pășunat. Pădurea a servit ca loc de exploatare pastorală, agricolă și apicolă și ca loc de așezare a satelor sau drumurilor. Pe harta
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]