251 matches
-
a comunei, 52,30 % este reprezentată de terenul agricol. Cea mai mare pondere la nivelul acestuia o au terenurile arabile, restul fiind reprezentat de pășuni, fânețe, vii și livezi. Solurile sunt de tip luvisoluri. Principalele culturi agricole practicate sunt: cerealiere (păioase + porumb), cartoful, legumele și leguminoasele, plantele tehnice (răpită), floarea soarelui . Existența în depozitele de suprafață a cineritele determina că terenul agricol să fie favorabil vitei de vie Viticultura se pracică pentru autoconsum. Majoritatea agricultorilor au o situație financiară modestă, precum și
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
de transport, activitatea comercială în comună fiind înfloritoare. În Moșna întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava-Siret, implicit și în Depresiunea Liteni. Suprafețele structurale sunt slab înclinate de la nord-vest spre sud-est și cunosc o dezvoltare importantă a solurilor podzolice brune. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc. Aprecierea calității solurilor se face prin încadrarea lor în clase de calitate, așa cum au fost ele definite în studiile de specialitate și în legislația în vigoare: „Studiul fondului funciar al României”, elaborat de I.G.F.C.O.T.
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
baza examinărilor efectuate în câmp de un alt inspector oficial desemnat de acesta, în prezența directorului executiv și a reprezentantului multiplicatorului sau, după caz, al INCS, în conformitate cu metodele descrise în ghidurile privind inspecția în câmp a culturilor semincere de cereale păioase și de porumb. D. Recoltarea, transportul și depozitarea temporară a semințelor 1. Recoltarea semințelor se efectuează pe partide din aceeași/același specie, soi și categorie, conform deciziei și cu acordul inspectorului oficial/autorizat care a efectuat inspecția în câmp, de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230767_a_232096]
-
nucleară (RMN), testele imunoenzimatice tip ELISA și/sau alte metode de laborator acceptate de instituțiile și organismele de profil din Uniunea Europeană și/sau pe plan internațional. Speciile, metodele și mărimea eșantioanelor pentru precontrolul prin analize de laborator a) La cereale păioase (grâu comun, grâu durum, secară, orz, orez), electroforeza se aplică pentru determinarea proteinelor de rezervă, pe eșantioane de semințe de minimum 200 grame. ... b) La porumb, electroforeza se aplică pentru determinarea enzimelor specifice, astfel: pentru linii, la eșantioane de semințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230767_a_232096]
-
competentă teritorială poate decide verificarea în postcontrol a oricărei/oricărui partide sau lot de semințe, dacă se consideră că aceasta este necesară. 2.4. Greutatea eșantionului pentru pre sau postcontrol este de: a) 1.000 grame pentru speciile de cereale păioase; ... b) 300 grame pentru speciile de porumb și sorg. 2.5. Expedierea eșantioanelor către centrele de testare a soiurilor (CTS) stabilite de ISTIS se face în condiții care să garanteze integritatea ambalajelor și menținerea identității și a purității varietale, eșantioanele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230767_a_232096]
-
privind producerea, controlul, certificarea și comercializarea semințelor și materialului săditor; Partea a II-a Norme tehnice specifice pentru producerea, controlul, certificarea și comercializarea semințelor și materialului săditor, cu anexele nr. 1-23, pe speciile sau grupele de specii următoare: 1. Cereale păioase 2. Porumb 3. Sorg 4. Leguminoase alimentare 5. Floarea-soarelui 6. Răpită de ulei 7. Ricin 8. Arahide 9. În 10. Cânepă 11. Bumbac 12. Tutun 13. Cartof 14. Sfecla de zahăr, sfecla furajera și cicoare 15. Plante furajere 16. Plante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117464_a_118793]
-
65 Mi-am scos lănțișorul de la gât și i l-am dat. A desfăcut cruciulița pe care am pus-o în portofel. Lănțișorul mi-a dat voie să-l pun din nou la gât. ELICOPTERUL ȘI CAMPANIA DE RECOLTARE A PĂIOASELOR Într una din zile, pe deasupra comunei, a trecut un elicopter. L-am văzut în timp ce ateriza sus, la ferma viticolă unde urma să facă tratamente la vie. Inginerul de la ferma viticolă avea o casă arătoasă în celălalt sat, iar sora lui
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
da prilej de discuții sau bârfe. Oriunde ne-am fi dus eram urmărite și orice am fi făcut era raportat secretarului de județ sau celor care răspundeau de respectiva localitate. Pentru că a doua zi se declanșa campania de recoltare a păioaselor trebuia să fiu la Ghiduleasa, pe tarla, odată cu răsăritul soarelui. Am servit o masă îmbelșugată, cu pui la grătar și brânză de oi cu mămăligă, am stat de vorbă, am cântat și am spus bancuri. După miezul nopții, am mers
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din sat. A rămas la inginerul-șef, în camera de oaspeți, într un pat alb ca neaua și apretat. Dimineață când am ajuns pe tarla, la răsăritul soarelui, era deja acolo. GRÂU PENTRU TOATĂ LUMEA Cât ținea campania de recoltare a păioaselor, trebuia ca în fiecare zi, la răsăritul soarelui, să fiu pe tarla, să mănânc din 68 mâncarea adusă tractoriștilor, să beau apă caldă acolo, sus, pe deal și să plec ultima. Oamenii munceau din greu iar seara erau obosiți și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ziua aceea la comună de către maiorul de securitate care răspundea de comună. Acesta era prieten bun cu părintele Domnescu și cu preoteasa Frosica, unde înnopta adeseori. RĂU CU SECRETARA, DAR MAI RĂU FĂRĂ EA După terminarea campaniei de recoltare a păioaselor am aflat cu bucurie că vom avea șefi noi și că am scăpat de tovarășa Tălmaș și de instructorul care o însoțea aproape mereu. Dar bucuria a fost de scurtă durată. Aveam să regret severitatea părintească a secretarei, după puțin
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
iau cuvântul în adunările de la C.A.P. Mă întrebam adeseori de ce trebuie să mergem noi pe tarlale, să ne ocupăm de agricultură, când erau ingineri, economiști, tehnicieni și oameni pregătiți în acest domeniu. Se fura. Toată lumea fura. Când se recoltau păioasele, cei care aveau atelaje puneau sacii cu boabe sub paiele din căruță, femeile își puneau în ciorapi și în căciulile din cap, pe sub șorțuri, își legau sacoșe la spate și în față, tractoriștii puneau boabe sub scaunul din cabina tractorului
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
sacrificate pe ascuns ......................................... 51 Nu știai niciodată când apare șeful .................................... 52 Prima iarnă ............................................... ........................ 54 Bucuria sărbătorilor ............................................... ........... 58 Treburi de fiecare zi ............................................... ........... 60 Instruirea periodică ............................................... ............ 61 Nu ai voie să porți cruciuliță la gât! ................................... 63 Elicopterul și campania de recoltare a păioaselor............... 65 Grâu pentru toată lumea ............................................... ..... 67 Ținuta decentă obligatorie ............................................... .. 69 Rău cu secretara, dar mai rău fără ea ................................. 71 Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului ........................... 74 Clipe de groază ............................................... .................. 76 O noapte cumplită ............................................... .............. 78 224 Aniversare unică ............................................... ................ 79 „Ce-ar fi să nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cultivă în special legume). În ceea ce privește terenul agricol, media pe familie este situată în jurul a trei hectare, dar mai sunt și trei familii care dețin în proprietate mai mult teren (aproximativ 20 de hectare). Producția satului se axează pe porumb și păioase. Se cultivă și legume: ceapa, cartofii și varza. Traian Vuia este încă o zonă renumită pentru producția de varză. Produsele sunt vândute în piețele din Făget și Lugoj. Sunt câțiva producători locali (care dispun de mijloace de transport) care își
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a atacului. Astfel, în ceea ce privește 1. Rotația culturilor: - se va evita monocultura, datorită unor agenți patogeni care se transmit prin resturile vegetale sau sol, așa cum sunt: Fusarium, Gaumannomyces, Tilletia controversa, Pseudocercosporella, Rhizoctonia, Septoria; - nu se va cultiva grâu după alte cereale păioase sau porumb, datorită unor patogeni comuni, așa cum sunt Fusarium sp., Rhizoctonia sp. 2. Starea fitosanitară a seminței. Aceasta trebuie să îndeplinească unele condiți și anume: - să provină din loturi semincere avizate de Direcțiile fitosanitare; - să fie tratată chimic împotriva ciupercilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
unde este prezentă Spongospora subteranea, după 3-4 ani. Lucerna și trifoiul sunt bune premergătoare pentru cartof, însă, în aceste soluri se acumulează o rezervă mare de vierni sârmă și nematozi, care afectează plantele de cartof. Sunt considerate bune premergătoare cerealele păioase, porumbul, floarea soarelui și leguminoasele pentru boabe. Alegerea terenului. Cartoful necesită terenuri cu textură ușoară până la mijlocie, bine drenate, care nu rețin apa. Solurile reci, argiloase, cu exces de umiditate predispun plantele la putregai umed, râia făinoasă, râia neagră, mana
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
compromise în aproape întreg județ ul Vaslui. Ar mai fi ochiuri de verdeață pe unde învârtejirea norilor a contribuit la ploi mai potrivite. Nici dacă ar ploua cu știuleți nu avem porumb, grâul "nu s-a făcut" ca și alte păioase, floarea soareclui e chircită, alte culturi nu; lucerna neirigată e uscată, fân nimic ! De o săptămână soarele arde necruțător, temperatura "oficială" e de 380C, în aer liber nu se poate respira, e înnăbușitor la umbră. Pământul e crăpat, miriștile (puține
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fi în Tarnița cele aparținând gospodăriilor lui Gheorghe Tabarcea și Gheorghe Maftei), sprijinite pe țăruși groși și puternici, cât și porți mici și joase, având drugi din stejar sau salcâm. În spatele unora dintre gospodării se amenajau altădată arii pentru treieratul păioaselor și pentru depozitatul păpușoilor în vederea dezghiocării. Colectivizarea agriculturii a avut drept urmare, în cei peste treizeci de ani cât a funcționat, schimbări radicale în cadrul gospodăriei țărănești. Nemaifiind folosite, o serie de anexe gospodărești ca grajdul, coșăriul sau crama, au dispărut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
specii segetale ca :mohorul (Setaria glauca), pelinul (Artemisia absinthium),curcubețica (Aristochia clematites)ș.a. În culturile de câmp sunt foarte numeroase specii de buruieni, care însă sunt în mare parte distruse în timpul lucrărilor agricole. În toate culturile de prășitoare și păioase, în vii și livezi se întâlnesc numeroase specii de ciuperci parazite pe plantele cultivate cum sunt:mălura grâului(Tilletia foetens), rugina grâului (Puccinia graminis), cornul secarei (Claviceps purpurea), tăciunele porumbului (Ustilago zeae), mana cartofului (Phytophtora infestans), mana florii- soarelui (Plasmopara
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Agronomice din România (1927) și a catedrei de Patologie vegetală la Școala superioară de agricultură de la Herăstrău, astăzi Universitatea Agronomică București, când s-au inițiat studii cu privire la biologia, cologia și combaterea unor agenți patogeni importanți ai principalelor culturi ca cerealele păioase, porumbul, sfecla de zahăr, cartoful, vița de vie, pomii fructiferi, legumele etc. La această școală fitopatologică fondată de Acad. Prof. TRAIAN SĂVULESCU s-au format cercetători de renume C. SANDU-VILLE, VERA BONTEA, ANA HULEA, ALICE SĂVULESCU, OLGA SĂVULESCU, AL.V.
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
boală se recomandă arături adânci de vară pentru îngroparea resturilor vegetale și evitarea apariției samulastrei ce poate fi atacată și va constitui o sursă de infecție pentru culturile semănate în toamnă. În asolament nu trebuie introduse succesiv culturile de cereale păioase, deoarece va crește inoculul infecțios în sol iar solele se vor fertiliza cu doze echilibrate de azot, fosfor și potasiu. Loturile semincere se supraveghează tot timpul anului și dacă sunt puternic atacate, mai ales după înspicare, se vor respinge la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Calonectria) graminicola. Boala este semnalată în iernile cu depuneri abundente de zăpadă, pe solele unde terenul nu a fost nivelat și există depresiuni sau pe terenurile joase din luncile râurilor. Simptome: Ciuperca atacă baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu, cu punctuații roz. Atacul se observă în micile depresiuni
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai extinse. Gradul de atac al patogenului poate fi mărit de umiditatea în exces a solului, de desimea mare a plantelor și de fertilizarea neechilibrată cu îngrășăminte pe bază de azot
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
azot, în doze mari. În monoculturile de grâu practicate pe soluri acide, gravitatea bolii este deosebită. Prevenire și combatere. Măsurile profilactice sunt cele mai eficiente și ele se referă la respectarea unei rotații de cel puțin 3 ani fără cereale păioase, drenarea excesului de umiditate, corectarea acidității solului, fertilizarea echilibrată și arături adânci după recoltare, pentru a încorpora resturile de plante bolnave. Soiurile de grâu a căror țesuturi mecanice sunt bine dezvol/tate (Colina, Prospect) și grânele tratate cu retardanți de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
semințele infectate. Acest agent patogen poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează picnidii cu picnospori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol, rotațiile corecte de 3-4 ani fără cereale păioase, evitarea fertilizării excesive cu azot, duc la reducerea pericolului de răspândire și atac al agenților patogeni din genul Septoria. Tratarea semințelor cu fungicide este obligatorie pentru prevenirea atacului de Septoria nodorum: se va folosi Baytan Universal 19,5 WS, 200
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]