8,329 matches
-
Năstase a cravatelor roșii la gâtul junilor pesedei. Oricât ai încerca să demonstrezi că de data aste e pe bune, că în sfârșit am scăpat de spectrul totalitarismul comunist, nea Gheorghe o să ridice a sictir din umeri, o să-și dea pălăria pe ceafă și-o să te întrebe flegmatic: „Și mie ce-mi pică la chestia asta?” Ei, bine, îi pică mult mai mult decât își imaginează. Nu s-a vorbit, la noi, îndestul — iar de-o vreme chiar în Europa Occidentală
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
Emil Brumaru Să ne iubim în pălării de fetru, În solnițe cu fluturi moi, sub masă, Pe pătrunjei și țelini ca finetul, Lîngă oglinzi cu căptușeala groasă. Și iscălind legume și tratate De-aromă pentru viața noastră-ntreagă, Oh, să ne tăvălim în puritate, În aur matlasat
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8958_a_10283]
-
îmi făceau cu ochiul trecând în echipaje, cum le răspundeam înclinând capul. Și aici multă vânzoleală. Privesc până când ochii mi se aburesc cu vedenii și amintiri, pregătiți s-o admire în cortegiu pe dantelata mea Hortense fluturându-și din auto pălăria cu pene albe. Acum, spre seară, simt nevoia să sintetizez anul scurs. Un an de solitudine, în fond, fiindcă desprinderea mea nu s-a produs - nici de Marica, de frâul ei, nici de ambiția exoterică, dans laquelle je suis mon
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
bună mă îndeamnă iarăși la plimbare. Iau în sus strada marchizului de Flers, atent să nu-mi stropesc pantalonii. Port o combinație primăvăratică din măsliniu deschis și gălbuiul mâțișorului de salcie; de la bombeul fin al pantofului la borul subțire al pălăriei sibiene, reușesc un ton desăvârșit. Merg pe jos până la Casa Cesianu, în care se adăpostește Societatea Academică. De pe la Atheneu mă urmărește un roquet cu privirea ațintită asupra ghetrelor mele. Lătrătorul se apropie tot mai mult, vrea să mă apuce de
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Emil Brumaru Eram îngerul tău de corvoadă. Ridicam pălării de pe moi Și frumoase ciuperci, la paradă; Scotoceam diamante-n gunoi, Cu o rîmă subțire pe deget Drept de-a pururi inel de logodnă; Îți scriam în scripturi, fără preget, Pentru fiece franj cîte-o odă. Eram îngerul tău, în pripeală
Eram îngerul tău de corvoadă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9517_a_10842]
-
să-l coste scump... Încă o epigramă (și mă duc!). O știu de la cam ultimul "cerchist", domnia sa Deliu Petroiu, - și se referă la voiajul în avion, de-a lungul cerului sovietic, prin, pasămite, 1946, a unui tovăraș de drum cu pălărie: "De la Nistru la Amur,/ Petru Groza, în carlingă,/ Nu avea atâta cur/ Cât ar fi dorit să lingă." - Îți propun să insiști asupra lui Marin Sorescu, un soi de, aș zice, Jacques Prévert băștinaș, ridicat, nu numai ca dramaturg, ci
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
o rușine ßi îngeri cu nimbul lor lat Tîcuți te-nveleau în lumine Sî fim mai aproape de cer Treceam prin păduri cu izvoare Prin vechi văgăuni cu mister Din tufe rupeai cîte-o floare Sau căte-o ciupercă-n venin Umflatî și-avănd pălărie De fetru și-apoi c-un suspin Vroiai sî mi-o dărui chiar mie Căci dulcea otravă-mi plăcea S-o iau fiind alături de tine ßi-atunci oh atunci de abia Simțeai că îți este rușine ßi-n grabă un crin îți
Ne țineam de mănă mergeam... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9914_a_11239]
-
fapt pentru morți pentru marii morți vreau să spun pentru morții indestructibili pentru morții totdeauna victorioși și eu sînt și o uriașă mănușă albă și eu sînt și mortul indestructibil cu o imensă pelerină albă pe umeri și cu o pălărie foarte înaltă și de asemenea foarte albă pe frunte nu îngere nu-ți pleca umil fruntea și nu cerși bunăvoință oricît de puțină azi nu te vreau azi sînt departe de tine azi eu sînt și miezul și coaja cuvîntul
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
-o așa. Nu căuta logică acolo unde este spontaneitate. Ai bucăți de jurnale, frânturi de povestiri, fragmente din alte romane, dialoguri neterminate și chiar niște firmituri de poezie. Romanul natural este intuitiv. Căutam legături simbolice Între capitole, dar am agățat pălăria lui Indiana Jones la loc În cui. Nu citeam un cronicar. Curgerea ușoară a unor imagini aparent neconectate Între ele aduce aminte de curgerea replicilor seci din Spuma zilelor a lui Boris Vian. Sincer, și eu aș fi vorbit despre
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
de înflăcărată, încât nu se putea reflecta, firesc, și-n vers melodic: Vânătorul *) „De nu-l cunoști, e foarte simplu Să-l întâlnești în câte-o seară Trecând cu pas ușor și suplu Către vreo baltă solitară... Cu pana de la pălărie Împunge cerul de argint, Un rătăcit pare să fie Cătând iluzii care-l mint!... În diminețile de vară Tu poți să urmărești din prag O siluetă singulară Brăzdând lucerna în zig-zag!... Iar arma lui de vânătoare Sclipește-n zare fumurie
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
cu prof. Octavian Jighirgiu. Are un masterat în arta actorului de la Universitatea Națională de Teatru și Film “I. L. Caragiale” din București, coordonată fiind de prof. Gelu Colceag. Experiență să profesională include rolurile: Elenă din “Pinalti” - Teatrul “Apropo”, București; Îngeraș din „Pălăria florentina”, regia Silviu Purcărete, Teatrul Național “Vasile Alecsandri”, Iași; Servanta din „Domnul Swedenborg vrea să viseze”, regia și scenariul dramatic Mihai Măniuțiu - Teatrul Național “Vasile Alecsandri”, Iași; Troiana din “Troienele”, regia Andrei Șerban - Opera Națională Iași. De asemenea, a fost
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
-n zig-zagul fulgerului superficia tăbliei lucioase... vazele desfoliau în aer nuferi globulari, suav atingîndu-se, spre suferință, unul de altul... paturi cu frunza groasă, cărnoasă, suculentă, se scuturau lîngă trupurile noastre... păpădii umflate cît perna explodau la cea mai plapîndă suflare... pălăriile de pai, șepcuțele cool, aruncate neglijent pe scaune, căpătau culoarea și izul inconfundabil al ciupercilor otrăvitoare... bătea un vînt parfumat, călduț dinspre batiste... ștrumfii împachetau papiote... caloriferele striau dulce pereții sub ferestre... ca stupul bîzîia contorul auriu, doldora de faguri
Povestește-mă, băi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12421_a_13746]
-
ascunse în bucle ) , zile cu plopi adînciți în aer ca niște fîntîni, zile de rut bestial. Și în toată această fericire, inspecții peste inspecții ( știți cine e de vină! ). Ieri o anchetă: doi tipi grași veniți cu mașina, politicoși, purtînd pălării de paie și genți subțiri, plini de subtilități grosolane. Azi aștept o inspecție banală, sîmbătă alta. Aflu din ziare că se pregătește o a III-a Conferință pe țară a scriitorilor. Ce va fi? * Atunci cînd m-ai luat la
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
în căderea unei vrăbii Se luminează sensul Providenței... Ce ne rămâne dincolo de roluri Când din înalt cortina se coboară? Ne ridicăm din morți, ieșim la rampă, Aplauzele vin din altă piesă. Pe cine vezi când te întorci spre mine? O pălărie verde O pălărie verde Cu flori de catifea Zbura luată de vânt, Mănușile brodate Trecură printre trestii Se oglindi în lac. Dar ochii melancolici Și zâmbetul absent Veneau parcă spre mine, Sub crengile pictate, Să-și dibuie prezentul. - Cine ești
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
vrăbii Se luminează sensul Providenței... Ce ne rămâne dincolo de roluri Când din înalt cortina se coboară? Ne ridicăm din morți, ieșim la rampă, Aplauzele vin din altă piesă. Pe cine vezi când te întorci spre mine? O pălărie verde O pălărie verde Cu flori de catifea Zbura luată de vânt, Mănușile brodate Trecură printre trestii Se oglindi în lac. Dar ochii melancolici Și zâmbetul absent Veneau parcă spre mine, Sub crengile pictate, Să-și dibuie prezentul. - Cine ești tu? rosti Adolescentă
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
în care totuși am avut curajul să ies pe stradă" cum nu mi-a fost scîrbă să mă îmbrac, m-a pocnit iar tupeul să mă încalț, construind minuțios , din șireturile prea lungi, funte enorme, am îndrăznit să-mi turtesc pălăria cu boruri largi pe moaca pleșuvă și să pășesc nesigur peste trotuarele moi de caniculă, să mă împleticesc în asfaltul topit" Și-o aud ca prin somn, fragedă, cu glasul ei necruțător de tînăr, urcînd ascuțit ultima literă din fiece
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
hipermnezic vărsat la nașterea utopiei deoarece chipurile lucrurilor care sînt în ceruri au trebuit curățate în felul acesta, a fost necesar ca și noi, proștii, să ne prefacem că intrăm în ceruri fără grabă, astfel: Aaron înainte, cu vechea lui pălărie în mîna dreaptă mototolind sfios borul picat cu căcăreze de porumbel, iar eu mai la urmă, cocoșată, înnodînd în batistă legile mele ce înscriu pe inimile îngerilor numere de deținuți, înaintînd pînă la iconul unde te-ai ascuns, Rabbi, ca
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
fost cu totul altceva. Trăsăturile s-au îndulcit, privirea parcă m-a recunoscut, ba chiar un fel de duioșie v-a plutit, de cîteva ori, pe deasupra inimii. Vă supărasem cu ceva? Mă iertaseți între timp? Nu știu! Să nu uit pălăria alb-sidefie a unei femei "retro" văzută azi pe stradă! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 22 IX-1980
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
în aparițiile fantomei și în trucul tehnic care le făcea posibile. A doua zi după spectacol, am început și eu să fac pe fantoma. Înarmat cu o lampă frontală a tatei, din echipamentul lui de medic ORL, camuflată sub o pălărie cu boruri largi, stingeam seara lumina în cameră, aprindeam beculețul unind bornele unei baterii și începeam să debitez cu voce cavernoasă - atît cît putea fi la cei șase ani abia împliniți - tot soiul de discursuri fanteziste, prefăcînd în “fantome” diverse
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
o roată de car în foarte rea stare. Tentația e mare de a vedea în celălalt un dublu al Eu-lui. Nu este însă și un călău, căci un gest creștinesc îi unește: ,, Când trecem/ pe la încrucișări de uliți,/ ne scoatem pălăriile tăcuți”. Treptat, atelajul se rodează. Traversarea unei livezi este o adevărată baie de senzații tactile care proclamă realitatea peisajului, cu acei picuri mari de ploaie de pe frunze alunecând sub gulerul cămășii, pe umeri și pe sprâncene. Or, tocmai când spațiul
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
îl introduse în încăpere pe musafirul său. “Domnul Teodorescu, prietenul nostru”, vesti ceremonios ceasornicarul, oferindu-i lui Stelian chiar scaunul său dintr-un capăt al mesei și aducând pentru sine un modest taburet, aflat într-un colț. Stelian își scoase pălăria și-i salută pe cei aflați în încăpere. Printre ei îl recunoscu mai întâi pe Mendelică, fiul cel mai mare al lui Mișu Leibovici, omul pe care îl ajutase să evite, în timpul legionarilor, trimiterea pe un șantier de muncă obligatorie
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
să se intereseze personal de acest caz. “Dar cu sioniștii pe care i-ați arestat voi, ce facem? Când o să puneți voi capăt acestei mascarade?...” izbucni cu revoltă abia stăpăpânită un tânăr de vreo treizeci de ani. Tânărul purta o pălărie neagră, pe care nu și-o dăduse jos de pe cap, și avea o față la fel de expresivă ca a preopinentului său, ofițerul de securitate. Stelian îl recunoscu: acesta era Levi, mezinul familiei. Despre el știa doar că urmase studii teologice în
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
preocupat niciodată în mod conștient, dar faptul că el se manifestă ascuns și are consecințe neplăcute arată că importanța sa nu este neglijabilă, și anume acela că puterea mea de receptare se oprește în fața unui număr mai mare de două pălării. Cînd alături de pălăria doamnei Bengescu, a doamnei Serghi și a doamnei Postelnicu s-a așezat și aceea a doamnei Pârvulescu, nu mi s-a părut nimic schimbat, pentru că întreaga mea capacitate de disociere era evident anulată. A trebuit să treacă
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
mod conștient, dar faptul că el se manifestă ascuns și are consecințe neplăcute arată că importanța sa nu este neglijabilă, și anume acela că puterea mea de receptare se oprește în fața unui număr mai mare de două pălării. Cînd alături de pălăria doamnei Bengescu, a doamnei Serghi și a doamnei Postelnicu s-a așezat și aceea a doamnei Pârvulescu, nu mi s-a părut nimic schimbat, pentru că întreaga mea capacitate de disociere era evident anulată. A trebuit să treacă destul timp pînă
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
ceva se împrospătase. Momentul a venit o dată cu cele dintîi lecturi publice pe care doamna Pârvulescu le-a făcut din viitorea sa carte, Întoarcere în Bucureștiul interbelic. Abia atunci mi-am dat seama că ne-am îmbogățit nu doar cu o pălărie nouă, ci și cu vocea inconfundabilă a unei scriitoare care ignoră în mod natural abisalul nostru orizont rural, cu tot ceea ce înseamnă el în planul existenței și în acela stilistic. Însă abia după ce cartea a apărut, la încă de pe acum
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]