347 matches
-
același sistem solar. Dar la nevoie, o nevoie adevărată, un accident frontal de mașină care ar fi necesitat îngrijiri îndelungate, să zicem, sau o ședință prelungită de chimioterapie, de grijă ne-ar fi purtat nimeni altul decât celălalt, periind doctorii, pălăvrăgind cu asistentele, dând la o parte și trăgând la loc perdelele la momentul potrivit, luând la rând emisiunile concurs în după-amiezele lungi și tăcute, ușuind vecinii băgăcioși și rudele ignorate cu anii, foștii iubiți, iubite, vechi dușmani veniți să se
Richard Ford - Ziua Independenței by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/7326_a_8651]
-
ar fi completă și, în orice caz, cu mult mai de senzație... Ca și originalitatea obișnuită a Domnului Președinte Traian Băsescu care a promulgat noul Cod Fiscal printr-un fax, în timp ce se afla într-o vizită în Japonia și tocmai pălăvrăgea cu Hirohito spunându-i: -"Îmi amintesc cu mare plăcere de nava "Crișana", pe care am comandat-o și era construită în portul Yokohama." Iar Împăratul îl asculta fascinat... Dar unde-s vremurile când legea era făcută prin aplicarea pecetei domnești
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
nu mai are nevoie de cuvinte. Aceasta este, scrie Barthes, dialectica vorbirii private. Vorbim ca să ne putem desfăta în liniște după ce am reușit să chemăm și să instalăm, în relație cu celălalt, iubirea. Și există o vorbire publică, aceea care pălăvrăgește despre discursurile celorlalți ca și cum s-ar achita de o datorie. Această din urmă vorbire este reușită dacă nu-și uită condiția morală de a fi un efect al datoriei și nu unul al dorinței narcisice. Nu mă grăbesc să iau
Fântâna barthesiană (2) - Vorbire privată și vorbire publică by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5565_a_6890]
-
cea de a doua detenție, din 1959 până în 1964. Însemnările de care dispunem după eliberarea sa reîncep în 1966. Arșavir Acterian apare aici cu precădere obsedat de senectute. În tinerețe, moartea era un subiect retoric, oarecum de rigoare, monden, se pălăvrăgea "despre moarte, depresiuni și de-ale vieții". Acum, moartea devine o realitate atroce, aproape cotidiană, care poate surveni în orice clipă. Prietenii și cunoscuții se tot săvârșesc, conștiința propriului sfârșit devine tot mai acută. Un junghi, o durere obscură, o
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
-și căderea cu secrete, discrete juisări. Vara indiană (titlul volumului cu care a debutat Ioan Morar), lungă și caldă, pînă aproape de mijlocul toamnei, se potrivește, ca anotimp de nelămurită, domoală tranziție, optzecismului. Niște "moftangii" emancipați și subtili, visînd în berării, pălăvrăgind cu vervă de poltroni simpatici (aripa "la Florin"(Iaru)) sau, dimpotrivă, alții (ori aceiași...), sentimentali, retrași, iubitori de anumite, speciale, cărți. Luați la un loc, într-un "pluton" care a și început să se descompleteze, ar umple un cabinet de
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
de seară se împărțea cu rândul, o zi eu, o zi ea. Și așa mai departe. Dacă mă gândesc bine, Des choses cachées... e probabil și primul text în care fiica mea și-a băgat nasul la tradus, pentru că mai pălăvrăgeam despre asta când mă împotmoleam eu în vreo structură stufoasă. Cristian i-a menit un destin de traducător, care s-a împlinit apoi cu vârf și îndesat... Însă e clar, primul an al băiatului meu mi-a redeschis în forță
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
celuilalt. Mai încercăm o dată? o întrebă Lanark. — Da, de ce nu? Brusc făcu ochii mari, uitîndu-se în cealaltă parte a încăperii cu gura deschisă. în semicercul bovindoului se afla o masă încărcată cu mîncare și băutură, iar o fată stătea și pălăvrăgea cu un bărbat îndesat, cu ochelari. — Cine-i fata aia? murmură Lanark. Tipa aia blondă în rochie albă? — Nu știu. Presupun că una dintre adeptele taberei. De ce te-ai aprinș așa la față? — Am mai întîlnit-o cîndva. — O? — înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Atelierul Ozenfant și apoi în canal. îl privi acuzator pe Lanark. Canalul a înghețat. — îmi cer scuze. Ușa se deschise. Lanark fu împins în atelier, dar bărbații nu-l urmară. Cei din cvartet săteau pe scaune, dinaintea lentilei de observație, pălăvrăgind și sorbind ceva din pahare. — Aha, ai ajuns la timp! A fost o pană de curent și ne-am temut ca nu cumva să întîrzii. Dar, dragul meu, îți sîngerează fruntea! în lentilă lucea o siluetă argintie, iar aerul tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de o targă împinsă de o altă asistentă. Prima mătură bucățile de metal într-o parte, în timp ce a doua îi aduse o cămașă de noapte albă Rimei și o ajută să se îmbrace; în tot acest timp, ei rîdeau și pălăvrăgeau însuflețiți. — Sărmanul Sprîncenat pare uluit. — Și-a găsit o prietenă, dar are nevoie de-o baie. — Poți sta în picioare, dragă? Așază-te pe targă și o să te ducem într-un salon superb și singuratic. — Profesorul e supărat pe tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Cred c-au folosit-o tinichigii. Dar mi-aș putea face o ascunzătoare pe cinste, dacă m-ar ajuta careva. — Cum? — Promiți să nu spui nimănui? — Da, bineînțeles. E într-un loc din apropierea hotelului. Traversară plaja și ajunseră pe drum pălăvrăgind prietenește. înainte de a ajunge în sat, o luară pe un drum care urca spre niște porți metalice înalte și spre tufele de tisă din fața hotelului Kinlochrua. Dincolo de acestea, drumul devenea o alee pe jumătate acoperită de ferigi. Urca anevoios, din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe un petic de iarbă încălzită, la marginea drumului. Ruth se alătură grupului de alpiniști care își luau rucsacurile din portbagaj și intră în vorbă cu o persoană pe care o cunoscuse cînd făcuse ascensiuni împreună cu tatăl ei. Ceilalți pasageri pălăvrăgeau și se uitau la culmile din jur cu o expresie de satisfacție sau priviri încurcat-resentimentare. Un bătrîn i se adresă vecinului său: — Ah, o priveliște remarcabilă, o priveliște remarcabilă. — Ai dreptate. Dacă stîncile astea ar putea vorbi, ne-ar spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un desen al unui mulaj din gips. Din cînd în cînd, în recreații, ieșea în balconul sălii de artă și se uita în holul de jos, unde căpitanul echipei de fotbal, campionul școlii la înot și cîțiva monitori rîdeau și pălăvrăgeau cu Kate Caldwell, care stătea împreună cu o fată pe marginea unei mese, sub memorialul războiului. Rîsul și vocea ei moale ajungeau pînă la el; se gîndea să coboare și să li se alăture, dar sosirea lui ar produce o tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
transformă în June Haig, iar a treia oară, într-un băiat. Dezgustat de sine, se uită fix la tavan pînă în zori, apoi adormi iar. Era duminică, și în după-amiaza aceea veniră și alți studenți care făcură cafea, pictară și pălăvrăgiră. Thaw stătu întins, prefăcîndu-se că citește, dar compunîndu-și, de fapt, discursuri de despărțire de Marjory, unele amuzante, altele lăcrimoase, sau stoice, insultător de reci și nesăbuit de violente. Macbeth sosi seara. Școala de artă îl exmatriculase pentru beție, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
stacojii uluitor de frumoase, în jurul cărora bîzîiau albine. Era o vară extrem de toridă. Pacienții în halate mergeau cu grijă pe pajiști sau meditau pierduți pe bănci. Majoritatea erau bătrîni și solitari, iar cînd asistentele îmbrăcate în alb treceau cîte trei pălăvrăgind vioaie, Thaw rămînea uimit de mila pe care aceste tinere pline de viață le-o arătau celor care ajunseseră singuri, neputincioși și respingători din cauza bolii. în fiecare săptămînă, respirația i se îmbunătățea cîteva zile, apoi se agrava. Domnul Clark nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
gropițele de la colțurile gurii erau neobișnuit de adînci. — E-n regulă, Lanark, spuse ea drăgăstos. Nu te teme. El oftă și începu să se îmbrace. Intră Jack cu o tavă plină, iar Ritchie-Smollet turnă cafea în cești și împărți farfuriile, pălăvrăgind ca de obicei. — Totul din conserve, desigur, dar bune. Ușor de servit, ceea ce foarte la-ndemînă, pentru că avem spațiu doar pentru o mică bucătărie. Au fost suprinzător de mulți cei care s-au opus la amenajarea acestui mic refugiu - chiar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Unul era agățat și la intrarea în curte. Ținîndu-se de marginea din spate a dricului și bocind, în haine negre, grosolane, veneau Ma'am Ca-tana și rubedeniile, iar în urmă toată liota din curte și de pe stradă, mâncând semințe și pălăvrăgind. Maria auzise de la Leana Nebuna, care-o călca din când în când în noua casă de pe Ștefan cel Mare, că murise Catana, și sosise și ea să-l vadă pe bătrân dus pe ultimul drum și să-și mai vadă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din cuvinte, ci din vârtejuri și torsiuni spațiale. Neuro-transmițătorii sânt eliberați în jeturi subțiri, verzi-gălbui ca veninul sau albăstrui-fluorescente, care se-ndreaptă chemotactic spre receptorii din buton. Acolo se potrivesc ca niște chei în broaște, dislocuiesc sau blochează alte substanțe, pălăvrăgesc la nesfârșit în codul catecolaminergic și-n cele din urmă sânt resorbiți, demantelați, transformați în alte și alte substanțe, preluați mai târziu de rinichii cosmosului și eliminați din existență. Între timp, însă, bavardajul lor oriental s-a insinuat, prin lungi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
anatomice vii, ilustrând boala lui Pick și nevralgia de trigemen și pareza facială și narcolepsia, trăiau împreună într-un Qumran delicat, o frăție nu a suferinței, ci a iresponsabilității și copilăririi, în pijamalele lor albastre, ghemuiți în vârful paturilor și pălăvrăgind... Avea atâta farmec viața de spital, în spațiu închis și călduț, pe când pe marile ferestre fulguia... În timpul vizitei, domnu' Ionescu găsise iarăși cu cale să facă scandal. Se lega acum de surorile care, chipurile, îl neglijau sistematic. Amuzant era că
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
piciorul în pantalon vișiniu al cuiva și un sfert din figura stupidă, cu gușă dublă, a altei cucoane, purtătoare a unei pălăriuțe cu cireșe adevărate la panglică. Pe când în zonele laterale apar tot mai multe mese și personaje, agitîndu-se și pălăvrăgind, desfăcând larg gazete, privind chiorâș la ceasuri de buzunar, tamponîndu-și nasul cu pudră din pudriere dolofane, cu oglinjoară, pe verticală se ivește capul, deocamdată deformat grotesc, al tinerei femei, cu ochii scurși către buze și buzele întinse pe bărbie, iar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
însă, am intrat în jocul mai ciudat al covoarelor mamei, care devenise atât de expertă încît nu numai că lucra acum mult mai repede, dar degetele i se mișcau de la un timp mecanic și orbește, ca al dactilografelor ce pot pălăvrăgi despre soți, filme și boli pe când bat la mașină circulare oficiale. Primul covor în care motivele nu mai respectau nici o ordine, nici o simetrie și nici un model, apărând la locul lor numai din capriciul jocului nostru, i-a fost respins mamei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
are Silvia, ce bulane are Iolanda... De Mona, sora lui Simfonia, le era frică la toți ca de dracu. Ploaia aurie stătuse la fel de brusc cum începuse. Nici măcar nu reușise să ude asfaltul ca lumea. Copiii o luară pe Aleea Circului, pălăvrăgind, dîndu-și cu părerea despre spectacolul din seara aceea, primul după câteva luni de-ntrerupere. Se mai uitaseră o dată pe marele afiș din capătul aleii și văzuseră că formația cehoslovacă se numea No-To-Ko, deci Luci câștigase pariul. Mircea fusese aproape, zisese
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
casă, se îmbrăcă și ieși la joacă. Găsi toată gașca adunată pe rezervorul din spatele blocului. Era ca o mare platformă de beton, chiar lângă gardul morii, în dreptul Scării Cinci. Acolo-și făceau de multe ori veacul copiii, acolo stăteau și pălăvrăgeau, acolo hotărau de-a ce să se joace. Acum vorbeau despre defilare, Mimi mințea de îngheța apele. Zicea că găsise el un car alegoric în dreptul unei cârciumi (șoferul cică intrase să bea niște coniac), și pe carul ăla roșu, plin
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bronz sfârtecat ai lui Ipousteguy. Avea să se-ntrebe mereu când li se va termina-ncremenirea, când, în ce amurg aveau să se așeze, obosite, pe soclurile lor, aveau să-njure impersonal și să populeze apoi bărulețele și locantele din jur, pălăvrăgind despre cîte-n lună și-n stele. Un Apocalips al statuilor avea să-i pară de-atunci mereu mai plauzibil decât unul al celor vii. Existau și super-artiștii, se zvonea, și unii oameni-statuie pretindeau chiar, sorbind important din paharul rotund de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o Elisabeta a Angliei, un Beethoven foarte cătrănit, o Mică Sirenă cu o coadă de cârpă plină de praf și o copie foarte reușită a cuplului Sherlock Holmes și Dr. Watson, amândoi chercheliți bine. Cocoțat pe un scaun de bar, pălăvrăgea cu barmanul un Cocoșat de la Notre Dame. Bertine își primi repede paharul, din care-ncepu să bea femeiește, cu înghițituri mici, clipind des din cauza aburului de alcool ce-i irita ochii. În contrast cu tencuiala albă-a obrazului, ochii verzi erau tiviți
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe sânii ce-i atârnau veștejiți: — Vino, comoara mea! Sunt câțiva ani buni de când n-am mai avut un bărbățel ca tine! Odolgan refuză invitația îngrozit, cu gesturi teatrale, și râseră din nou cu toții. își umplură iar și iar cănile, pălăvrăgind și glumind cu tot mai multă intimitate. Hidromelul le dezlegase limbile și degajase atmosfera; nici unul nu părea să-și dea seama că ploaia între timp se oprise. Afară, printre brazi, ciorile începuseră din nou să scoată strigătele lor răgușite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]