181 matches
-
despre Radu Cârneci. Știu cît știu despre toți pe care îi citesc în reviste și ziare, am răspuns. Nimic mai mult. E redactor la „Contemporanul”, unde face publicistică entuziastă, bogat adjectivată. Face ce n-ar trebui să facă: rolul de „pălmaș” nu-l prinde. El are vocație organizatorică, știe să-i orienteze pe oameni astfel încît să le bată vîntul în pînze. Dacă țin legătura cu el? Nu. Cînd se întîlnește cu Genoiu la București, ne transmite prin acesta salutări: „Salutări
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fii, cel dintâi au fost păpucariu și cismariu, însă în America au îmbrățișat școala de muzică cu violina la observatoriul (probabil Conservatoriul n.a) din Valaparaqso, al treilea măsariu de meserie își lucra meseria la Chicago Illinois, al patrulea plugariu, pălmaș, lucrătoriu la fabricile din Indiana Harbor Ind. Cel mai mare dintre fiii (sic!) mei, o fată Elena C. Folea, căsătorită Blendea în Seaca născută în 1884 căs. 1900. Prin 1903 am construit cel dintâi război de lemn cu căței de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
renunțe la poziția sa negativă față de «opera» de construcție a noii societăți, este aceea de a-i rupe acestuia contactul cu pământul de sub picioare, terenul agricol ce-i asigura existența. Să-i ia vlaga, să-l lase pe țăran, simplu pălmaș pe propriul său pământ, la cheremul conducerii C.A.P.ului, care foarte curând îi va plăti pentru «ziua muncă», mai puțini bănuți decăt se aruncă în pălăria unui cerșetor. Așa dar, Lenin-Făt Frumos în luptă cu Țăranul român-Zmeul-Zmeilor, iese victorios
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de ogor și-l transformă în ceapist. Îl va plăti de acuma cu ziua, indiferent de suprafața de teren și de inventarul agricol viu sau mort cu care a intrat în C.A.P., îl va face, după cum am mai zis, pălmaș pe propria sa bucată de pământ pe care de generații întregi o udase cu sudoarea sa la vreme de pace și o apărase cu sângele său la vreme de război. Astfel sub presiunea continuă și permanentă a organelor politice și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
halbă cu depuneri - 3 lei iar un mic albastru sau verde, după cum se preumblaseră muștele pe el - 1,50 lei. Pentru 1974 se spera creșterea salariului minim la „...cca. 1.350 lei iar În industria textilelor la 1.400 lei”. Pălmașii satelor noastre s-or fi bucurat foarte la uzul veștii că veniturile lor calculate În luxoasele birouri ale planificării urmau a ajunge la uriașa sumă de 950 de lei/ lunar, ceea ce nu era adevărat nici pe departe deoarece ponderea cea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de numărul vitelor de muncă (boi de tracțiune sau cai): a) fruntași, cu 4 boi, b) mijlocași, cu 2 boi și c) pălmași, fără animale de tracțiune. De asemenea, legea inea seama și de loc, de regiune - deal, șes sau munte - în acordarea unor suprafețe de pământ mai mari sau mai mici. Au fost avuți în vedere cei neputincioși (nevolnici), văduvele fără copii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100 lei și 4 parale, pălmașii care au primit 2 fălci plăteau 70 lei și 24 parale, iar cei cu loc de casă și grădină, conform art. din Lege, plăteau câte un galben, eșalonat în două rate în același an. În listele de îndreptățiți pentru împroprietărire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
conform art. din Lege, plăteau câte un galben, eșalonat în două rate în același an. În listele de îndreptățiți pentru împroprietărire au rămas înscriși 15 țărani cu 4 boi, 68 cu 2 boi și 56 țărani fără animale de tracțiune, pălmașii și toți ceilalți care formau o categorie distinctă, s-o numim a patra, deoarece mai există o categorie distinctă, fără legătură cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor, ca delegat al proprietății este semnat de Gavril Zingher. Din lista celor îndreptățiți la împroprietărire, pe categorii, în funcție de numărul de vite, aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe cel cu vite de tracțiune, numărul acestora mai cu stare fiind egal cu a celor care nu aveau dreptul decât la casă și grădină: cu 4 boi cu 2 boi Pălmași Cat.IV Total 1. Moșia Dobreana, proprietatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe cel cu vite de tracțiune, numărul acestora mai cu stare fiind egal cu a celor care nu aveau dreptul decât la casă și grădină: cu 4 boi cu 2 boi Pălmași Cat.IV Total 1. Moșia Dobreana, proprietatea în comisia ad-hocă pentru aplicarea reformei agrare, au fost desemnați de către consilierii comunali Vasile Ignătescu, Vasile Chiriacă Tabarcea, Ion Vasilaș și Spiridon Dumitru. Cât timp se făceau pregătirile pentru aplicarea reformei agrare, după ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Simion Puiu 59. Tudorache Romedea 60. Nicolae Mihalache 61. Constantin Sim. Iordache 62. Vasile Ungureanu 63. Gheorghe Ceaușu 64. Constantin Ceaușu 65. Ion Aceaușiței 66. Gh. Ungureanu 67. Ilie Rusu 68. Constantin Ignătescu 69. Iacob Tomescu 70. Ion Axente 158 Pălmași 1. Vasile Olaru 2. Neculai Olaru 3. Ion Amorțitu 4. Vasile Cîntreșu 5. Palade Romedea 6. Pintilie Botoșanu 7. Simion Gale 8. Ion Donis 9. Neculai S. Rusu 10. Vasile Rusu 11. Costan Bârgăoanu 12. Gh. N. Munteanu 13. Onofrei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Parsici 43. Gh. Sim. Gh. Boghean 44. Gheorghe Ababei 45. Gh. Butnaru 46. Nic. Cimpoeșu 47. Vasile Bădălu 48. Ștefan Curteanu 49. Dumitru Vasila 50. Ion Conteca 51. N. Curteanu 52. Vasile Hur 53. Mihalache Bădălu 54. Neculai Arbureanu Dintre pălmași jumătate din această categorie sunt, cel puțin după nume, din Lunca. Restul sunt din Slobozia; unele familii sunt și astăzi. împroprietăriți cu grădină și siliști (loc de casă) foștii robi și cei care nu au făcut clacă la boier, slugile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Huțu. Familiile Ciobănucă, Bădăluță, Romedea, Gurău, Hură, Galeș, Trandafir, Boghean, Ignătescu sunt sigur dintre bejenari, nu pot fi din Slobozia - Filipeni cum susține autorul însemnărilor. 48 Tabelele nu sunt complete. Lipsescă 45 de categoria a IV-a, 66 de pălmași, 6 din categoria cu 2 boi și 3 din categoria cu 2. 49 Arhiva Primăriei Filipeni - Dosarul împroprietăriți în 1864. 50 Mărturia mătușii Floarea Botușanu, înregistrată în scris de Olimpia Bădăluță, în august 1960. Arhiva Olimpiei Bădălușă, în prezent, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că „moldovenii” vor în Europa, pentru că noi nu i-am obișnuit cu atitudini demne. Cu balticii e altceva, ei și-au afișat întotdeauna diferența, și-au respectat memoria istorică, nu s-au rezumat la exaltarea unor atribute folclorice, pe când niște pălmași din Basarabia... Totuși, Inga Lindqvist s-a dovedit mai maleabilă și dispusă să renunțe la această optică (orișicum, influența suedeză!), și chiar am reușit, ulterior, să avem un dialog destul de bun cu ea pe parcursul traseului, ceea ce nu s-a putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rurală (14 / 26 august 1864), însoțită de o “Proclamație către țărani”, care stabilea: împroprietărirea prin exproprierea marilor moșii; țăranii erau împroprietăriți după puterea de muncă ( în funcție de numărul de vite pe care le dețineau au fost stabilite 3 categorii: fruntași, mijlocași, pălmași); pământul primit nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani; erau desființate claca și alte obligații față de stăpânii moșiilor; o legea introducerii sistemului de unități și măsuri metrice (septembrie 1864); o legea instrucțiunii publice (25 noiembrie/7 decembrie 1864
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Ritta de Sampaio. - Ce ți s-a mai întîmplat anul acesta, Gelu Barbu, lucruri care te-au marcat? - În luna iulie s-a petrecut reîntâlnirea mea miraculoasă cu zeul dansului Misa Barâsnikov, care a venit împreună cu compania să în Las Pălmaș pentru a da câteva reprezentații. Repetițiile s-au făcut în localul școlii mele. Amindoi am avut la Petersburg același profesor la scoala Vaganova, pe Alexander Puskin. Misa avea pe atunci paisprezece ani, iar eu eram cu cincisprezece ani mai mare
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
localul școlii mele. Amindoi am avut la Petersburg același profesor la scoala Vaganova, pe Alexander Puskin. Misa avea pe atunci paisprezece ani, iar eu eram cu cincisprezece ani mai mare decât el. Cand a coborât acum din mașină, la Las Pălmaș, nu mi-a venit să cred că mă va recunoaște. S-a apropiat de mine, m-a îmbrățișat cu lacrimi în ochi și nu ne-am mai despărțit. Ne-am depanat amintirile frumoase ale copilăriei și adolescenței noastre de la Petersburg
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
-o chiar din seara primei sale apariții în public, care ar fi putut fi și ultima. Pavarotti și-a slujit instrumentul cu o ardoare care l-a făcut neatent la cum arată și de dragul căruia transpira pe scenă cu fericirea pălmașilor care pompau, nevăzuți, aerul din vechile orgi la care cîntau maeștrii vizibili.
Miracolul Pavarotti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9282_a_10607]
-
o spun: domnul ambasador, prezent fizic, a rămas într-un colț, trist și uimit de propria-i ineficiență. A avut de pierdut și imaginea sa, dar a fost o pierdere colosală în privința imaginii țării. Ceva-ceva am încercat să reparăm noi "pălmașii". M-am întrebat atunci, mă întreb și azi: Care sunt criteriile de selecție a diplomațiilor români? Nu cred că povestea aceasta va schimba "politica de cadre" a actualei puteri (e tot aceea care era și în 1995!). Vor fi, desigur
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
imuni și inocenți în fața duelurilor politice sau a încleștărilor doctrinare, ei reușind de fiecare dată să-și păstreze echidistanța, în speță, verticalitatea. Mai sunt unii care "se dau legați" cu bună știință, care își negociază financiar propria personalitate, cum sunt pălmașii redacției "Atac la persoană" (de exemplu), varianta românizată a originalului sovietic "Zavtra". Dar aceștia au însemnele stigmatului pe frunte și sunt lesne de localizat. Mă refer la ceilalți, așa-numita presă "independentă", nu la cea partinică, unde câte un Alcibiade
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
plictisesc, să plec, să pier. Pas cu pas înghite tot județul, aparent modest și popular. Mai ales popular. Mă uimește dialogul lui cu sătenii, parcă e de-al lor. Dar nu e. Așa istețime nu se încropește în tărtăcuța unui pălmaș. Până la urmă va fi bogătanul tuturor fundulenilor, ne va îngropa - pe mine, pe îngâmfatul Gogu Ionescu, pe nevolnicul Costescu, așa cum l-a îngropat pe bietul Pandele; n'importe oů, il a sa part du gâteau. Îmi servește bucata cea mai
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
răvașe creier preparat cu mixerul blestemul V. Domnii surprinși Domnii peste posadele de gheață Inorogi țesuți în verdeața înaltă a cerului înmiresmat în mațele turbanelor-țepele purpurii în foalele lentilei-vătafii bulbucați în burta cimpoiului-viclenia și trădarea Struțocămile prin deșerturi de sacâz pălmași umeziți de bruma căzută pe casele de pai străpunși cu cârjă de păianjenul șchiop în pânza de lipitori și lăcuste Domni peste ținutul sălbatec peste sălbăticiți peste mișcătoarele din mină mitul fals întreținut înscenat la revoluții și răzmerițe blestem VI
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
acțiunile lor cotidiene. Există o singură situație în care supraexpunerea duoului Ceaușescu ar avea sens. Și anume, pentru a afla cum a fost posibilă monstruozitatea girată de doi semianalfabeț i. Cum de o întreagă țară, cu tineri, bătrâni, intelectuali și pălmași, a acceptat să fie la cheremul acestor Încurcă-Treabă, ploconindu-se scabros și înghițind aberațiile emise pe bandă rulantă de niște mașinării stricate. Concluzia e una singură: nu ei erau cei defecți, ci noi. Pentru că numai niște oameni profund bolnavi puteau
Un ins infect și bine informat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3392_a_4717]
-
cărora le cad victime ziariștii mărunți care nimeresc între schimburile de focuri dintre adevărații adversari. * Fiindcă, dacă tot sîntem la subiectul hoției, în această categorie ar trebui integrați și ziariștii care fură atenția opiniei publice mințind cu bună știință, în calitate de pălmași ai unor minciuni mai mari, despre care uneori nici n-au habar.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
verii, cu tot echipamentul pe ei. Îi fugărea pe câmpul de lîngă cazarmă, apoi îi punea să-și sape adăposturi în pămîntul uscat în care se rupeau pînă și lopețile Linemann. Săpa și el odată cu ei, de făcuse bătături de pălmaș. Măcar o dată pe săptămînă îi trezea în mijlocul nopții și îi ducea în marș forțat pînă în pădurea de la Tortomanu și înapoi. În zilele ploioase îi obliga să ia cu asalt, în fugă, dealurile de la marginea orașului. Se umpluse infirmeria, vreo
Apții și dezertorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7674_a_8999]