400 matches
-
colega lui de institut, și apoi admirat de fiica ei tocmai pentru că așteptarea mamei a fost absolut îndreptățită. Exact în anii când Amalia Pavel îl vedea pe tânărul Pleșu ca un istoric de artă cu totul special, el venea la Păltiniș, împreună cu Gabriel Liiceanu și cu Victor Ieronim Stoichiță-cei trei mușchetari- spre a dialoga cu Constantin Noica, filosoful stabilit acolo în căutare de liniște necesară scrisului. Andrei Pleșu mi-a citit niște fragmente din lucrarea mea de doctorat, atunci în pregătire
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
superstar din România numiți filozofi fără a avea o operă filozofică de calitate minim acceptabilă” (I.A). Pentru că era exact ce observasem la rândul meu atunci când am scris în revista „Acolada” nr.3/2011 despre inexistența mult trâmbițatei școlii „de la Păltiniș” care n-a dat în domeniul filozofiei românești nimic dincolo de opera lui C. Noica, pe seama căreia mulți au vrut să apară mai valoroși decât îi înfățișau scrierile lor (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Un eseist preocupat de îngeri și vampiri: A. Pleșu
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
și dădea scrierile la publicat, nu i se puneau atâtea bețe în roate cum i se puneau celui întemnițat fără vină șase ani. În plus, se cam vede limpede că cenzura comunistă încuraja impostura: Simina Noica îi spunea filozofului de la Păltiniș pe 29 ian.1972 că oricât ar crede el că nu se vede, „dacă unul [dintre satrapii de la cenzură] ți-a citit cât de puțin vreo lucrare de-a ta, și-a dat seama imediat că și acela [capitolul Schita
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
și scrise de ei (G. Liiceanu și A. Pleșu), ci pe seama gândirii filozofice a lui Noica. Lucru observat în 1990 de Petre Tutea care spunea că Noica „n-a făcut școală” și în anul 2000 de către Alexandru Dragomir pentru care „Păltinișul nu este un fenomen în care un autor, Noica, a avut influență asupra unor cititori (mă rog, Liiceanu, Pleșu, Vieru, etc). Nu! Păltinișul este un fenomen al unui maestru care ținea să fie maestru” (v.Al Dragomir, Ultimul interviu..., Partea
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
care spunea că Noica „n-a făcut școală” și în anul 2000 de către Alexandru Dragomir pentru care „Păltinișul nu este un fenomen în care un autor, Noica, a avut influență asupra unor cititori (mă rog, Liiceanu, Pleșu, Vieru, etc). Nu! Păltinișul este un fenomen al unui maestru care ținea să fie maestru” (v.Al Dragomir, Ultimul interviu..., Partea X-a, în rev. Asachi, Nr.8/244, 2009, p.5). De fapt, formulă magică a „Școlii de la Păltiniș” are tot atâta bază
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
Pleșu, Vieru, etc). Nu! Păltinișul este un fenomen al unui maestru care ținea să fie maestru” (v.Al Dragomir, Ultimul interviu..., Partea X-a, în rev. Asachi, Nr.8/244, 2009, p.5). De fapt, formulă magică a „Școlii de la Păltiniș” are tot atâta bază reală cât și povestea plasată în wikipedia englezeasca după care Constantin Noica n-ar fi trăit la limita sărăciei, în cca 8 mp încălziți iarnă cu lemne, de îngheța peste noapte apă din lighianul în care
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
cca 8 mp încălziți iarnă cu lemne, de îngheța peste noapte apă din lighianul în care se spală și n-ar fi mâncat la cantină comunistă a stațiunii, ci ar fi fost posesorul unei case de vacanță în stațiunea de la Păltiniș, unde l-ar fi invitat pe comunistul G. Liiceanu. Ostracizat de factorii de decizie ai culturii comuniste care l-au publicat cu greu și care nu i-au permis să ocupe locul de profesor universitar ce i se cuvenea, Noica
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
lui Noica(3) și când, în loc să omagieze geniul filozofic noician, Cristian Ciocan (liderul Institutului de Filozofie „Alexandru Dragomir”, unitate de cercetare din cadrul Societății Române de Fenomenologie) s-a dus la Stocholm să lanseze (la Institutul Cultural Român) traducerea „Jurnalului de la Păltiniș”, cartea cu care la patruzeci de ani intra G. Liiceanu cu memorii despre Noica „pe portița din dos a literaturii"(4). Despre oamenii cu adevarat mari, ca Blaga, Nae Ionescu, Noica, M. Eliade, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Nichifor Crainic, etc.
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
topografie a prezentului, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, p.56). Aceași părere se întrevede în spusele lui C. Noica (înregistrate pe ascuns de Securitate în 31 martie 1984) după care gestul lui Liiceanu de a publica în 1983 „Jurnalul de la Păltiniș” este discutabil, atât „din unghi psihologic” cât și „conjunctural” („C-tin Noica în arhiva Securității”, vol. ÎI, Ed. Muzeul Literaturii Române, București, 2009, p. 201). (5) v. Isabela Vasiliu-Scraba, „Ceva despre viața și opera lui C. Noica”, în „Viața Românească
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
ai dreptul moral, pur și simplu, să o așezi detaliat pe masă în agora tumultului dezlănțuit, dacă, într-adevăr, a fost vorba acolo despre resorturile unei prietenii reale în toată puterea cuvântului (a se citi scena din Postfața ”Jurnalului de la Păltiniș”), vii, ulterior, și întărești imaginea personală despre patria-mamă (unde ”balada mizeriei recitate în fața unui microfon într-o limbă stâlcită”, spune autorul, pare că se cântă la infinit de către un întreg cor de robi ignoranți ai destinului neprieten) la întoarcerea de pe
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
durerii învolburarea ei aprigă din nelimpezimea propriei tale treceri. Altfel, înțelegerea lui abisală nu e permisă oricui, indiferent câte mâini ai întinde, de-a lungul vremii, către zeița rece, dar lipsită de șovăială, a înțelepciunii. Probabil că autorului ”Jurnalului de la Păltiniș” semantica vastă a durerii nu și-a deschis în această viață complet porțile, cine poate ști?!... Frumusețea unui chip nu e oferită întotdeauna de frăgezimea și simetria liniilor fixe născute din generozitatea aparentă a tinereții, oricât ar vrea unii să
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
filosofia franceză (Merleau - Posity și Simone de Beauvoir), apărută la Ed. Științifică, București, 1979 și apoi Conștiința filosofică de la Husserl la Teilhard de Chardin apărută la Ed. Junimea, Iași, în 1981, m-am simțit dator să le trimit Maestrului de la Păltiniș prin universitar ieșeană Gertrud Sauer, prietena filosofului, care îmi era profesoară de germanistică la cursul post-universitar de limba germană, de la facultatea noastră, pe care l-am absolvit mai târziu, cu diplomă. De la Noica am primit, firește, mulțumiri și totodată, sfatul
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
aprile” pentru prelungirea comunismului în mereu alte și alte “cincinale ale statului român multilateral dezvoltat și planificat ... ", Și tot atunci , prin anii 1987, Eugen Ionesco de la Paris vorbea la Europa Liberă și îi cerea lui C.N. să iasă afară din Păltinișul Sibiului, și din România. Știa E.I. ceva de îi cerea lui C.N. lucrul acesta. Iată de ce societatea românească e bolnavă și azi de cancerul comunismului comunitar .( C.C.C.), Adică e bolnavă de ceea ce nu tare de mult era numit Comitetul Central
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA ROMANILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371176_a_372505]
-
media: PARTENERI MEDIA Lithera.ro (site), FDL.ro-Fabrica de Literatură (site), RomanianVip (site), Bocancul Literar (site), Proiectul Cititor de proză (site), Necenzurat (site), Știri MM (site), Institutul Blecher (site), ziarul „Glasul Maramureșului” (Maramureș), revista „Caiete Silvane” (Sălaj), revista „Cenaclul de la Păltiniș” (Sibiu), revista „Dacia Literară” (Iași), revista „Oglinda literară” (Vrancea), revista „Algoritm Literar” (Hunedoara), revista „Familia” (Bihor), revista „Euphorion” (Sibiu), Editura „Grinta” (Cluj Napoca), Editura „Limes” (Cluj Napoca), AS TV (post de televiziune, Bistrița), Radio Vis (post de radio), Revista „Cafeneaua literară” (Argeș
ANTOLOGIILE REVISTEI SINGUR de GRIGORE TIMOCEANU în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348997_a_350326]
-
precum și pe Constantin Floru, C. D. Amzar, Gheorghe Racoveanu, Emil Cioran, Mihail Sebastian. Unii dintre ei vor colabora în deceniul al patrulea la Vremea, iar alții vor avea la rândul lor discipoli (este cazul lui Constantin Noica, cu școala de la Păltiniș, care i-a avut ca discipoli pe Andrei Pleșu și pe Gabriel Liiceanu). Acesta a fost rolul esențial al Profesorului: să creeze o întreagă generație în cultura românească, o elită studioasă. Este absolut firesc și normal ca o personalitate atât
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
bătând mai curând spre temeritate". Modul particular de a înțelege filosofia ca parte reală, activă a existenței, ca suport de aplicare a spiritului în viața materială, cotidiană chiar, este rădăcina divergențelor „de maturitate" dintre monahul de la Rohia și filosoful de la Păltiniș, student al lui Nae Ionescu și mentor riguros, la rândul său, semănător de libertate și limpezime. Prezentarea-„autoportret" (spiritual) făcută lui Nae Ionescu este continuată de Nicolae Steinhardt: „Nae Ionescu te certa, te înșfăca, te cucerea, îți punea cultura la
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
între 1977 și 1981, pentru a-i urma învățăturile, pentru a se confrunta cu Noica în acest loc izolat de la Păltiniș, "la patru mii de picioare deasupra umanității", după expresia lui Noica. Liiceanu a consemnat aceste convorbiri în Jurnalul de la Păltiniș. El afirmă: Paginile acestui jurnal dovedesc că paradisul era cu putință; chiar și în România lui Ceaușescu. Ele descriu drumul spre acest paradis ca pe un drum al eliberării și al libertății interioare. Lumea aceea de coșmar devenea dintr-o dată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
formare și o transformare din adînc, era Bildung, paideia, naștere a eului, a individualității, a gîndirii autonome, care se smulgea din lumea imbecilizării forțate și planificate". Jurnalul de la Păltiniș, publicat în 1983, deschidea o legendă... Și numeroși tineri luau calea Păltinișului pentru a sta de vorbă cu Noica. Constantin Noica devenea o adevărată instituție națională. Securitatea îl supraveghează dar îl lasă în pace. Noica lucrează în afara politicii. Filosofia lui nu aduce atingere națiunii. Pelerinii de la Păltiniș merg spre asceză și nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că cea mai veche atestare documentară cunoscută a unor astfel de toponime nu coboară mai jos de jumătatea secolului al XVI-lea : „Păltinet” - anul 1563 (5, III B, p. 179), „malul Păltine- tului” - anul 1574 (5, IV B, p. 134), „Păltiniș” - anul 1576 (ibidem, p. 223), „Jugăstreni” - anul 1582 (5, V B, p. 77), „Păltinișul” - anul 1632 (5, XXI A, p. 245) ș.a.m.d. (43). La fel de vechi sunt atestările documentare privind denumirile acestui arbore, așa cum le-am găsit în actele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai jos de jumătatea secolului al XVI-lea : „Păltinet” - anul 1563 (5, III B, p. 179), „malul Păltine- tului” - anul 1574 (5, IV B, p. 134), „Păltiniș” - anul 1576 (ibidem, p. 223), „Jugăstreni” - anul 1582 (5, V B, p. 77), „Păltinișul” - anul 1632 (5, XXI A, p. 245) ș.a.m.d. (43). La fel de vechi sunt atestările documentare privind denumirile acestui arbore, așa cum le-am găsit în actele de stabilire a hota- relor unor proprietăți funciare. Este vorba de documente de hotărnicie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cf. Commission of the European Union (2004). Traian Băsescu a fost ministru al Transporturilor între 1996 și 2000. Acesta este conținutul așa-numitei „lupte împotriva corupției” purtate de toate guvernele de după 2000, ca urmare a presiunii externe. Precum „Grupul de la Păltiniș”, care reunea filosofi și scriitori, sau cei șase autori ai scrisorii deschise adresate lui Nicolae Ceaușescu, disidența unor intelectuali ca Doina Cornea sau Mircea Dinescu. Dintre care, mineriadele au fost doar cele mai violente dintre acestea. De exemplu, Germania de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Elementele comune ale acestor categorii sunt ruptură de regimul politic din țară de origine (totalitar sau de dictatură), de la simplă fugă („votul cu picioarele”) la elaborarea unor structuri asociative alternative (politice, de comunicare precum presă exilului, editurile, grupurile informale gen „Păltiniș”, „Târgoviște” etc.). Fiind o sursă de legitimitate după discreditarea regimului advers, exilul e caracterizat prin clarviziunea inițială (profeție politică) și consecventă, opuse ezitărilor, compromisurilor, colaborărilor. Din aceste motive, apartenența „autentică” la exil, Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ușa interzisă. „Gândirea lor era într-o parte, iar viața lor într-alta”, scrie L. aici despre filosofi. Jurnalul său recuperează anecdoticul autobiografic sub specia romanescului: gândirea și viața ajung să se suprapună, să se amestece. Dacă în Jurnalul de la Păltiniș romanescul, deși efectiv, era lăsat în planul secund, „tehnic”, al prelucrării anecdoticii pentru a crea efectul de realitate necontingentă, în Ușa interzisă literatura este asumată fățiș, ca finalitate suficientă sieși. Aspirația către rigorile unui sistem filosofic performant a rămas undeva
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
Și magistrul - de talie -, devenit „personaj”, și „modelul paideic în cultura umanistă”, propus de el, erau de natură să trezească atenția, îndreptățind, în ambianța socioculturală dată, cele mai diverse - uneori neașteptate - alianțe sau „despărțiri”. Însuși faptul ca atare, al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de sticlă” își oferea prismatic fațetele mai multor lumini. ION POP SCRIERI: Tragicul. O fenomenologie a limitei
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de sticlă” își oferea prismatic fațetele mai multor lumini. ION POP SCRIERI: Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, București, 1975; Încercare în politropia omului și a culturii, București, 1981; Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă, București, 1983; Dialoguri de seară (în colaborare cu Părintele Galeriu, Andrei Pleșu și Sorin Dumitrescu), București, 1991; Apel către lichele, București, 1992; Cearta cu filosofia, București, 1992; Despre limită, București, 1994; Itinerariile unei vieți
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]