400 matches
-
Avrig, Str. Eroilor nr. 75 țel. 092234210 6658 MUNTEAN GEORGETA (n. 1955) Sibiu, Str. Oașului nr. 4/24 țel. 225715 13126 NEGULEI ANA (n. 1937) Sibiu, Str. Moldoveanu nr. 33 țel. 433863 13128 NISTOR ELENĂ (n. 1961) Gură Rîului, Str. Păltinișului, nr. 69 țel. 225 229630 21923 OLARIU CAMELIA ANCA Sibiu, str. Arieșului nr. 1 ap. 2 6679 ORLATEANU NORICA ORTENSIA (n. 1952) Sibiu, Str. Oțelarilor nr. 58 bl. 3/24 țel. 230924 18389 OROIAN PARASCHIVA (n. 1960) Mediaș, Str. Grăia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
s-o uit") și să refuze, după 1989, reeditarea". Lui Noica, același însingurat printre "neoconservatorii" cu rădăcini troțkiste din Cartierul Primăverii nu-i poate ierta faptul că în interpretarea sa "ființa" devine, pe nesimțite, "ființă națională". Cât privește discipolii, "șoriceii Păltinișului"("Munții Păltinișului s-au scremut și au ieșit niște ridicoli șoricei!", zice Theodor Codreanu), aceștia l-au "afirmat" pe Noica "prin reeditări profitabile", dar l-au "negat prin ideologie". Ideologia political correctness, firește, care, arată autorul, are o putere de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
uit") și să refuze, după 1989, reeditarea". Lui Noica, același însingurat printre "neoconservatorii" cu rădăcini troțkiste din Cartierul Primăverii nu-i poate ierta faptul că în interpretarea sa "ființa" devine, pe nesimțite, "ființă națională". Cât privește discipolii, "șoriceii Păltinișului"("Munții Păltinișului s-au scremut și au ieșit niște ridicoli șoricei!", zice Theodor Codreanu), aceștia l-au "afirmat" pe Noica "prin reeditări profitabile", dar l-au "negat prin ideologie". Ideologia political correctness, firește, care, arată autorul, are o putere de corupere morală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ferm de partea regimului Ceaușescu (a nu se trece cu vederea vreo notă de subsol, toate citatele sunt foarte bine alese). Un alt pasaj savuros vine dintr-o scrisoare a lui I.D. Sârbu adresată Marianei Șora: „Așteptam de la Papa din Păltiniș o epistolă către mitici, o analiză a lichelismului, lașității, bizantiniei și semidocției noastre thraco-getice. El, nimic: «să facem o școală ca o echipă de fotbal: doar 12 genii, plus rezerve; și să îi creștem ca pe niște genii de viitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
a lichelismului, lașității, bizantiniei și semidocției noastre thraco-getice. El, nimic: «să facem o școală ca o echipă de fotbal: doar 12 genii, plus rezerve; și să îi creștem ca pe niște genii de viitor, gata să îi ia locul la Păltiniș». Arde țara, arde Europa, Noica se desparte de Goethe“. Mircea Eliade a avut, în ultima parte a regimului Ceaușescu, o serie de contacte cu zonele protocroniste. Savantul nota încă din 1972 că „îmi propun să redactez, de îndată ce mă întorc la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
viață creștină mai intensă și, după moartea tatălui, începe să caute o mănăstire pentru a se retrage. Este ajutat de prietenul său Noica, filosoful care căuta și el un loc de refugiu și de meditație, pe care îl află la Păltiniș. S. alege mănăstirea Rohia din Maramureș și, la 16 august 1980, este tuns în monahism de episcopul Justinian Chira și de arhiepiscopul Teofil Herineanu, iar starețul, arhimandritul Serafim Man, îl rânduiește în obștea mănăstirii. Devine bibliotecar, cu obligația de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
o vreme, simte că nu poate să rămînă străin de frămîntările sufletești ale Vitoriei, care sunt și ale sale. „Ea băga de seamă truda și foamea lui Gheorghiță. Dar se făcea a nu pricepe tocmai bine. Grăbi cît putu spre Păltiniș, pe urmă spre Dîrmoxa, pe urmă spre Broșteni. Numai cînd vedea căluții sfîrșiți, se îndupleca să facă pentru dînșii popas. Acum începeau să ardă ochii ei și să se stingă ai flăcăului. Caii ronțăiau cu mulțămire orzul, vîrîndu-și adînc boturile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
le disting de celelalte obiecte similare pînă la izolarea „mentală“ completă de acestea. Ele nu au nevoie de situație sau de context pentru a individualiza, întrucît conțin în sine un sens lexical general și indici de individualizare. Astfel deal, izvor, păltiniș desemnează orice lucru care se încadrează în clasa noțională respectivă, iar dacă dorim să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să apelăm la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
deal, izvor, păltiniș desemnează orice lucru care se încadrează în clasa noțională respectivă, iar dacă dorim să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să apelăm la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct și explicit obiectele geografice în cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș. Formate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct și explicit obiectele geografice în cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș. Formate, în ultimă instanță, din foste apelative (cuvinte comune) sau din foste nume de persoane, numele de locuri au devenit, cu timpul, semne arbitrare („simple etichete“, cum se spune uneori) ale obiectelor geografice, foarte eficiente din punct de vedere comunicativ
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
articulate ale numelor de locuri (terminate, de exemplu, în -u sau -a) permit încadrarea în tipurile flexionare ale substantivelor prototipice: o Timișoară înverzită, împrejurimile Sibiului. Chiar numele aparent „nearticulate“ intră in acest sistem al declinării, folosind unele forme „articulate“ ad-hoc: Păltinișul acoperit de zăpadă, străzile Cernavodei, Cartea Oltului. Opoziția creată între formele aparent „articulate“ și cele aparent „nearticulate“ este pur gramaticală, fiind cerută de adecvarea formei numelor proprii la cerințele de construcție ale enunțului. Ea nu se manifestă la fel ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
peste un an este încadrat cercetător la Centrul de Logică al Academiei, unde se ocupă cu istoria logicii, exegeza greacă a aristotelismului și traduce scrieri ale lui Teofil Coridaleu în limba franceză. Se pensionează în 1975 și se stabilește la Păltiniș, de unde revine în București cu diverse prilejuri. Perioada 1964-1987 cuprinde anii când N. își dă măsura personalității creatoare. Își formulează un sistem filosofic original, publică studii, eseuri de filosofie a culturii, se deschide spre spiritualitatea românească, cu deosebire către câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Asemenea tip de lectură se va dovedi tot mai anacronică și mai inadecvată. Paradoxul micii posterități postmoderniste a lui Noica vine de acolo că, deși a năzuit în ultimele decenii de viață să creeze o mentalitate transmodernă prin "școala de la Păltiniș", el n-a fost suficient înțeles tocmai de discipoli. Gabriel Liiceanu a făcut să planeze asupra gândirii lui Noica, după 1989, o ambiguitate dintre cele mai stranii, cu o "apărare-compromițătoare", dacă mă pot exprima astfel, lăsându-se impresia unui filosof
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
partea care rămăsese la Moldova) erau „proprietari” fără acte, moșia lor fiind domeniu domnesc, de la care domnul Moldovei, Scarlat Alexandru Calimah, a dispus cedându-l prin vânzare boierului Constantin Balș. În jalba adresată domnitorului de locuitorii satelor Dorna, Șarul și Păltinișul, la 1 octombrie 1813, se arata că ei au stăpânit moșia din moși-strămoși și „acum au fost strâmtorați și apă sați”, dar n-au putut produce nici un hrisov de la vechii domni prin care să li se fi recunoscut un drept
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Cf. Commission of the European Union (2004). Traian Băsescu a fost ministru al Transporturilor între 1996 și 2000. Acesta este conținutul așa-numitei „lupte împotriva corupției” purtate de toate guvernele de după 2000, ca urmare a presiunii externe. Precum „Grupul de la Păltiniș”, care reunea filosofi și scriitori, sau cei șase autori ai scrisorii deschise adresate lui Nicolae Ceaușescu, disidența unor intelectuali ca Doina Cornea sau Mircea Dinescu. Dintre care, mineriadele au fost doar cele mai violente dintre acestea. De exemplu, Germania de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decât să mediteze la nesfârșit, sau să viseze la destinul civilizației. Dai astfel o imagine falsă doar în aparență, dar în fapt veridică, a realităților de acolo, pentru că faptele pe care le relatezi sunt reale chiar dacă sau întâmplat numai la Păltiniș. Doar asta și e de ajuns să contrabalanseze neantul din restul țării. Lui Dinu [Constantin Noica, n.n.], sufletul acestei aventuri donquijotești, îi aduci un omagiu pe măsura delirului său admirabil. Am terminat emoționat lectura, mai ales după partea a doua
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vizitează Carpații Meridionali, observă faptul că pe lîngă unele influențe din aproape toate regiunile țării, aici pot fi consumate o suită de produse specifice acestei zone cum ar fi: antricot de vacă ca la Brașov, muschi de porc ca la Păltiniș, rulouri de carne de vacă ca la Herculane, cotlet ardelenesc de porc, purcel de lapte la tavă, rulou „mănăstiresc”, soté ca la Muscel, tocană hunedoreană, pulpă de căprioară ca la Poiana etc. Unitățile gastronomice din areal, oferă În egală măsură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și naturalist, a studiat insulele Yava, Borneo, Indonezia și Eugen Brate (1850-1912) - economist și om politic; - vila Tocile; - pensiuni: Otilia, Melania, Bendorfeanu, Casa Șerban, Casa Paradis, Phoenix, Casa cu Flori, Kleine Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Kleine Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus, Bufnița, Miorița; - Cabane: Robert și Păltiniș. RÎUL SADULUI. - hidrocentrala Sadu V; - lac de acumulare; - arhitectură populară: case de lemn foarte frumoase; - aici s-a născut Sava Popovia Savoiu (1878-1906) - pictor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ușa interzisă. „Gândirea lor era într-o parte, iar viața lor într-alta”, scrie L. aici despre filosofi. Jurnalul său recuperează anecdoticul autobiografic sub specia romanescului: gândirea și viața ajung să se suprapună, să se amestece. Dacă în Jurnalul de la Păltiniș romanescul, deși efectiv, era lăsat în planul secund, „tehnic”, al prelucrării anecdoticii pentru a crea efectul de realitate necontingentă, în Ușa interzisă literatura este asumată fățiș, ca finalitate suficientă sieși. Aspirația către rigorile unui sistem filosofic performant a rămas undeva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
Și magistrul - de talie -, devenit „personaj”, și „modelul paideic în cultura umanistă”, propus de el, erau de natură să trezească atenția, îndreptățind, în ambianța socioculturală dată, cele mai diverse - uneori neașteptate - alianțe sau „despărțiri”. Însuși faptul ca atare, al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de sticlă” își oferea prismatic fațetele mai multor lumini. ION POP SCRIERI: Tragicul. O fenomenologie a limitei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de sticlă” își oferea prismatic fațetele mai multor lumini. ION POP SCRIERI: Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, București, 1975; Încercare în politropia omului și a culturii, București, 1981; Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă, București, 1983; Dialoguri de seară (în colaborare cu Părintele Galeriu, Andrei Pleșu și Sorin Dumitrescu), București, 1991; Apel către lichele, București, 1992; Cearta cu filosofia, București, 1992; Despre limită, București, 1994; Itinerariile unei vieți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
o mai prășesc pe jumătate coaptă, Mihăileni linia slabă, Nădejde-Sat brad, ăsta-i ieșit el așa, în legea lui! stînca, tunel și crestele brazilor, greu îți este să dai cu piciorul în țepușă! Utușoiu agitațiile ieșite culmi și alte povești, Păltinișul avînd o ieșire de munte cu tot cu geologia, halta Tarcău, Lunca de Mijloc mere, ceapa roșie funie atîrnată, Trotușul pui de rîu, textul sărăcit de atîtea glose pe termenul de adîncime, feroviare în "CFR", Cuchiniș biserică stil Maramureș, sirenă de 30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Elementele comune ale acestor categorii sunt ruptură de regimul politic din țară de origine (totalitar sau de dictatură), de la simplă fugă („votul cu picioarele”) la elaborarea unor structuri asociative alternative (politice, de comunicare precum presă exilului, editurile, grupurile informale gen „Păltiniș”, „Târgoviște” etc.). Fiind o sursă de legitimitate după discreditarea regimului advers, exilul e caracterizat prin clarviziunea inițială (profeție politică) și consecventă, opuse ezitărilor, compromisurilor, colaborărilor. Din aceste motive, apartenența „autentică” la exil, Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D.R. a descoperit, în fugă (s.a.), marile mituri, le plasează la întâmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frână, nici sită"25. Lui Virgil Nemoianu îi vorbește despre declinul filosofiei; comentând Jurnalul de la Păltiniș, dezavuează atitudinea lui Noica "evazionistă" a magistrului: "Azi, orice filosof este un epigon, francezii comentează pe Hegel, Kierkegaard, Marx, Freud, Heidegger - noi ne învârtim în jurul prepoziției întru: Ființă, Fire, Rost... Cartea Jurnalul de la Păltiniș, care ca literatură mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]