104,745 matches
-
Florica Madritsch-Marin (1931-1989) Opera scriitorului austriac cuprinde volume de versuri ("Auf der Erde und in der Hölle" - "Pe pământ și în iad", " In hora mortis" - "În ceasul morții", "Unter dem Eisen des Mondes" - "Sub gheața lunii"), romane ("Frost" - "Înghețul", "Die Ursache" - "Cauza", "Der Keller" - "Pivnița", "Der Atem" - "Respirația", "Die Kälte" - "Răceala", ""Holzfällen" - "Tăietorii de lemn", "Auslöschung" - "Stingerea", etc.), piese
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
-mi o moarte care mă-ngheață graiul apropiindu-mi-l mării și focului Doamne moartea atacă noaptea trunchiul copacului și somnul mierlei în beznă. * * * Vremea e ștearsă o Doamne cuvântul meu care venea amar și-ntunecat Doamne prea întunecat pentru pământ stins este chinul meu foamea băută cu inima în nopți ce sunt brăzdate de plugul cântecelor vremea-i fără sfârșit și totuși plină de nevoia de-a visa care-mi refuză piatra morții. * Doamne lasă-mă să-mi uit sufletul
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
l arăta amândurora... Slab, famelic, o umbră ce se târa pe străzile Capitalei, alt soi de om decât conaționalii săi de tristă calitate ocupând în epocă posturi grase în propagandă și cultură, Schneider, acest inenarabil Schneider, bunătatea în persoană pe pământ, pe care l-am cunoscut și eu și am vorbit cu el și care nu știu din ce trăia, cum rezista; ei bine, drăguțul de Schneider - cred că după ce Labiș își dăduse duhul - moștenise, din senin, o avere colosală. Nu
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
senzații - sugerarea unei lumi întregi - ce ? < 1944 > Ce epocă! în care muzica nu se toarnă dintr-o bucată, ci bucată cu bucată. <1951> Suntem în era "gândirii avansate și riguroase", dar artiștii mai pot scrie naiv și retrograd despre aer, pământ, foc și apă. Mirarea cunoașterii și recunoașterea necunoașterii - acestea sunt cele mai importante sentimente ale filosofului. Timpul merge numai înainte. Când te uiți înapoi, timpul te transportă înainte cu spatele. Aceasta ne înnebunește. Există vreun leac ? Nu e aceasta numai
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
cad crengi și copaci în calea mea, cum dopurile de mizerie au astupat canalele și scurgerile iar apa învolburată și murdară cucerește, nestingherită, teritorii după teritorii, cum zgomotul furtunii acoperă și nimicește șoaptele rugăciunilor mele, cum aburii se ridică din pămînt și îmbracă clădirile, rămînînd doar firmele luminoase suspendate, ireal, la înălțime, am înțeles că, prea păcătoasă fiind, am să fiu lăsată aici. Întotdeauna mi-a fost frică de apă și de necunoscutul întins pe la fundul ei. Deși am făcut înot
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
simțit ce înseamnă iubirea, tandrețea, protecția unor părinți formidabili. Clădirile, pietrele, Castelul Peleș poartă și poveștile mele. Foșnetul rochiilor de regine și prințese s-au amestecat cu freamătul pădurii anunțîndu-mi prezența, prieteni și prietenii care au răsărit din trecut, din pămînt și iarbă verde în recenta mea fugă de București, acolo, la Sinaia. Diferite etape ale existenței mele și-au găsit, în fiecare zi, cîte un reprezentant: din mașina personală a apărut, deodată, chipul lui Purcărete, pe care îl știam în
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
bine. Tot cu urîții ăștia îmi duc traiul și în iad?", m-am întrebat, privindu-i cum se-nghiontesc. "Doamna Marina...". I-auzi, mă cunosc. Peste capul unuia am văzut poarta mea cea roșie, proaspăt vopsită. Iadul e încă pe pămînt. Vocea lui Marie Laforet îmi sparge timpanele: "Je t'aime, je t'aime, j'aime ta voix qui me disfait je t'aime..."
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
serie de parabole. Nu fără rost se află, printre capitolele numerotate, câte un �capitol fără număr", plasabil oriunde. Un general și un preot (probabil italieni) sunt trimiși, în urma unui acord între guverne, să dezgroape și să repatrieze soldații căzuți pe pământ albanez în cel de-al doilea război mondial. Plecat cu sentimentul unei misiuni înălțătoare, generalul descoperă curând nu numai mizeria propriei sale misiuni, ci și mizeria trecutului război, pentru că oasele sunt �esența războiului" (ajunge, de altfel, să-și închipuie, obsesiv
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
pot fi scoși decât după încheierea campionatului de fotbal, și chiar și cei din �stol" sunt furați, dintr-o confuzie, de o altă echipă de deshumatori (probabil nemți) și �își iau zborul" spre o țară străină. în urma săpătorilor, albanezii �îmblânzesc pământul", cultivând �imediat ceva în locul cimitirelor"... Căutătorii dau de jurnalele unor dezertori, de istoria unor eroi ai rezistenței albaneze sau a unei prostituate care însoțea armata, fiind și ea considerată �căzută pentru partie", dar și de urmele colonelului Z., a cărui
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
popor, reputat prin prolificitate, a scăzut sub indicele mortalității, înregistrând o pierdere de un milion de oameni, că populația unei țări a îmbătrânit, ca în poveștile de groază în care tinerelului vlăstar într-o clipă îi crește un bărboi până la pământ, că din puținii copii la vârsta școlarizării încă și mai puțini calcă pragul școlii, toate acestea se rezumă în constatarea statistică a unui trai cu 40% scăzut față de anul 1989, an de criză răsturnătoare de regim. Victimelor situației le stau
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
școlarii duși cu dubițe ARO la clase vor căpăta un corn și un pahar de lapte, pensionarii, un covrig cu sare și o halbă de bere, salariații bugetari un spor de 3,8%, șomerii o mie de metri pătrați de pământ cultivabil. Așijderi, nene Iancule, fiecărui ins în dificultate cu plățile i se va interzice, precum mai an Sidex-ului, să-și achite facturile - până când se va găsi și pentru el un cumpărător din străinătate - maharajah de preferință. Resursele se vor
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
cămin în anii studenției: Crezi că mie-mi convine să iau bani la examen? Dar ce să fac, când din salariul meu de conferențiar nu-mi pot plăti nici ratele la bloc? N-am talente de bisnismen, n-am moștenit pământuri și păduri. Am, în schimb, trei copii care-mi cer de mâncare zilnic." Repet, e vorba de-un strălucit matematician, ale cărui cărți sunt publicate la mari edituri din străinătate. Există și varianta cinică: Păi tu nu vezi cum ne
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
învățătoare, a muncii voluntare în grădina de zarzavaturi a școlii care coincide cu grădina de zarzavaturi a directorului, cunosc obiceiul ca elevii să plătească și pentru profesorii ce-i însoțesc în tabere. Acestea au intrat, ca să zic așa, în obiceiul pământului. Dar ca floarea educației naționale să se transforme într-o avangardă a corupției, depășește orice imaginație. Dacă sistemul corupției pe față a pătruns în școală, nu mai e nimic de salvat din acest popor. Elevul știe de cum pășește în clasa
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
1989 O zi plină de ceață, peste tot numai nuanțele de gri și resturi de zăpadă murdară de la traficul neiertător. Nu se vede primăvara decât în cimitir, unde ghioceii și-au scos capetele de sub frunzele de anul trecut, putrezite, devenite pământ cafeniu lucios. Și apa din mijlocul Stockholmului, Strömen, învolburată, acolo unde se spune că apare Näcker, un tânăr cântând la vioară și atrăgând femeile în adâncul apei, înecându-le cu farmecul muzicii lui. O zi de martie, cu un soare
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
de pescuit pentru a salva satul său de la foamete. El observase cum peștii sănătoși atacau peștii bolnavi, fiind, după Emil, un fel de �debarasori" ai apelor, curățind apele de cadavre, în același fel cum fac corbii și alte păsări pe pământ. Rappala a luat un băț și un simplu metal lucios, reușind să-i păcălească pe peștii înfometați, foamea lor salvând vieților celor din sat. Pescuitul era considerat în timpurile vechi, ca și vânătoarea, un act sacru: animalele își dau viața
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
mici nu aveau deloc aer suedez și s-au speriat atât de tare când i-am surprins, luându-i de guler pe la spate, încât am impresia că s-au scăpat pe ei. Le-am dat drumul și au fugit mâncând pământul, împiedicându-se de mai multe ori. Se simte o mare neliniște în aer. La Beijing armata i-a atacat pe studenții care protestau, cu toate că Mao scrisese negru pe alb: Armata poporului nu poate niciodată ataca poporul!" Renè profetizează că mari
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
decupare mecanică, tăietura nu este decît o variantă extremă a liniei, o ipostază radicală a desenului, iar problema renunțării la bidimensionalitate nu se pu-ne în nici un fel. Tenta plată, lumina lăuntrică a culorii, secționarea compoziției în registre clare, după modelul pămînt/cer, se înscriu și ele în aceeași amplă perspectivă stilistică și morală. Această filiație spirituală, la care se mai adaugă tipologiile arhaice și stilistica picturii țărănești, identifică în arta lui Florin Mitroi și sensul unei energii recuperatoare. Pentru că el nu
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
metapoeme curate, pe gustul generațiilor mai noi), Doinaș a avut grijă să le umple în același timp cu idei și cu emoții, să ne determine să simțim că ideile cresc din biografie și din experiență nemijlocită, așa cum plantele cresc din pămînt și din apă. Artele lui poetice sînt la fel de "organice" precum îi este lirica de dragoste. Și este mai totdeauna în lirica personală o sugestie intertextuală, o referință la carte. La 80 de ani, Ștefan Aug. Doinaș este .
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
impresii livrești transpare diversitatea tehnicilor de compoziție: simbolismul bacovian de "galben incisiv", suprarealismul tîrziu al lui Gellu Naum cu ingeniozități eludate, absurdități urmuziene timid închegate în subpămînta de la capătul "puterii (omenești)": "Am inventat poezia într-o încăpere clandestină din adîncul pămînturilor sterpe". Nu lipsește oniricul estetic și nici expresionismul din pînzele lui Munch, cu același strigăt al angoaselor deformante: "și chiar cu o cutie goală de conserve în gură sînt gata să urlu/ și chiar cu o bombă în măduva șirei
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
aici. Prilej de a reaminti măcar și unele din vocile care s-au adăugat, în timp, fiecare altfel orchestrate, cunoscutei definiții de mai sus. Și acestea culese mai ales pentru că s-au făcut auzite din cele mai diferite părți ale pămîntului. Nikos Kazantzakis, care avea să-i dea viață a doua oară prin personajul Zorba: "ascultîndu-l ai impresia că pămîntul își îndepărtează zările." Cu aceeași pornire spre cuprinderea fără limite, transmite peruanul José Carlos Mariátegui din Lima, impresiile sale despre o
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
cunoscutei definiții de mai sus. Și acestea culese mai ales pentru că s-au făcut auzite din cele mai diferite părți ale pămîntului. Nikos Kazantzakis, care avea să-i dea viață a doua oară prin personajul Zorba: "ascultîndu-l ai impresia că pămîntul își îndepărtează zările." Cu aceeași pornire spre cuprinderea fără limite, transmite peruanul José Carlos Mariátegui din Lima, impresiile sale despre o artă "hrănită de pasiune, încărcată de infinit." Adrien M. De Jong, scriitor olandez, prieten și traducător al lui Panait
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
transmite peruanul José Carlos Mariátegui din Lima, impresiile sale despre o artă "hrănită de pasiune, încărcată de infinit." Adrien M. De Jong, scriitor olandez, prieten și traducător al lui Panait Istrati, îl vede ca "un vagabond de-a lungul drumurilor pămîntului", Ilya Ehrenburg adună în caracterizarea sa toate fețele personajelor scriitorului român: "naiv și viclean ca un copil, fermecător ca țiganii din poemul lui Pușkin, și ca povestitorii orientali, plin de imaginație, ca lăudăroșii levantini, dar și un visător obișnuit care
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
faptele și portretul haiducilor de "o măreție cu adevărat homerică." Mai ponderat, G. Ibrăileanu îi apreciază scriitorului român "naturalul din opera sa", dimensiunea fiind rezultată din faptul că scrie "dinlăuntrul vieții". M. Sadoveanu și-l aproprie fratern prin legăturile cu pămîntul țării. T. Vianu îi vede inspirația ca pe "o suveică activă țesînd la pînza care ne ține prin mii de legături trainice de colțul acesta de viață al Europei sudice și răsăritene." G. Călinescu provoacă depășirea interpretărilor intrate deja pe
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
fie frică de moarte? Nu știi că viața e o călătorie și că nu se cade să te răzvrătești împotriva legilor naturii? - Degeaba mă cerți, răspunde Axiochos; gândul că voi fi lipsit de bunurile vieții și că voi putrezi în pământ mă umplu de groază. - Nu ai minte deloc, continuă Socrate, nu-ți dai seama că ești în contradicție cu tine însuți? Cum poți să mai simți lipsurile vieții, dacă nu vei mai exista? Alcătuirea odată nimicită, trupul ce mai rămâne
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
de oameni au fost lăsați să se descurce cum pot pentru a ieși din cartierele Militari și Drumul Taberei. Ba, parcă într-un acces de nebunie furioasă a edililor, în același timp s-au mai găsit și alții să rîcîie pămîntul în mijlocul Bucureștiului. Mă așteptam să explodeze ziarele împotriva disprețului cu care aleșii și numiții să conducă Bucureștiul îi tratează pe locuitorii acestor două cartiere. Nu-i aproape nici o diferență între nemernicia cu care s-a purtat Ceaușescu demolînd cartiere întregi
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]