44,744 matches
-
zilnice ale lui Georgică în lumea lacului Herăstrău plină de oameni simpli, modești, unde căpătase faima unui șahist redutabil... Cu atât mai puțin mi-ar fi venit să recurg acum în mod deschis la apelațiunea dată subretei italiene, când Jurgea, părăsind Herăstrăul, joacă în prezent interminabile partide de șah în Câmpiile Elizee... Prin urmare, intrând în Muzeul d'Orsay, o las la parter pe Colombina, din cauza entorsei, în sala imensă scăldată de lumină, străjuită de orologiul străvechi al fostei gări Paris-Orléans
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
lui virtute ascunsă. Despina, căci așa se numea fata, se dovedi un învățăcel desăvîrșit, iar zilele cînd se petrecuse nenorocirea cu santura cu coarde încinse fură repede uitate. Aruncă instrumentul pentru totdeauna, la fel cum Leandru cam tot pe atunci părăsise chirigia, sătul de munca aceea și prea plin de atîta frică și de banii cîștigați. Treptat Despina își însuși ritmul lui la mîncat, preluîndu-i cu spor vorbirea și mersul, învăță să-și folosească ochii cu repeziciunea amețitoare pe care el
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
vie într-o scenă populată cu personaje contradictorii, urmărite savuros de Dumitru Furtună, fără să se fi gândit că o face, atunci când reconstituie drumul sentinței, al aplicării ei, drumul "întâmpinărilor" lui Ion Creangă, printre ele, răspunsul la învinuirile că a părăsit "semnele de cleric sfințit". Demonstrație de o fină subtilitate, al cărei final nu face decât să autentifice conținutul: "...că piatra cu care voiți a arunca în mine se întoarce asupră-Vă." Ediția este constituită din două corpuri esențiale de texte
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
strînge și de a antrena trupa și pentru altceva decît a fost pregătită, o formulă care poate pune în valoare anumite calități voce, mișcare puțin întrebuințate de actori pînă acum, un mod de a se împrospăta energiile și de a părăsi puțin clișeele și manierele curente. Nimic mai mult. Nu mi s-a părut că cineva ar avea alte pretenții legate de această comedie muzicală construită pe textele satirice ale lui Tănase, din nefericire pentru noi și contemporanii noștri, izbitor de
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
în 1961 am plecat în Africa și aveam deja zece ani de când o începusem). - Să revenim la ce a determinat plecarea dumneavoastră din țară. - Dumnezeu a determinat-o! - V-a ajutat Providența! - Absolut! Am în viața mea două miracole; am părăsit, fiind copil, la vârsta de un an - Petrogradul (Sankt Petersburg) chiar în ziua revoluției din octombrie, zi în care mama a reușit să fugă cu noi în Finlanda după cum am mai spus; eram în drum spre Franța, de fapt, dar
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
în 1944) era la fel, cu aceleași case, doar că erau nezugrăvite de zeci de ani; ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost schimbarea populației, schimbarea omului la față! Am găsit alți oameni decât cei pe care îi părăsisem cu patruzeci și cinci de ani în urmă, neputându-mi-se spune că am păstrat imaginea din copilărie, deoarece aveam douăzeci și opt de ani când am plecat, eram un om în toată firea, făcusem războiul, cunoscusem mii de oameni. N-am
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
al tristeții unei neîmpliniri, al exuberanțelor de tot felul, al oboselii nemachiate, al epuizărilor de care noi habar nici nu avem. El știe exact cum se intră în fabulos, cu ce preț este plătit timpul petrecut acolo și cum se părăsește ficțiunea pentru a reveni în realitate. El este partenerul cel mai fidel al actorilor în aceste tulburătoare și răvășitoare călătorii. El îi ajută să se întîlnească, în amintirile lui, cu alte și alte interpretări și actori iluștrii, care au jucat
Așteptînd la arlechin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14118_a_15443]
-
nicăieri. Refuzul: Nu pe care în sfârșit mi-l asum a fost de sute de ori gândit formulat în liniște dar niciodată rostit. Mă arde în stomac îmi ține în loc respirația este zdrobit între dinți și într-un târziu îmi părăsește gura ca o prietenoasă afirmație: Da. Cât timp încă voi înghiți totul în silă prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic? Cât timp încă voi accepta toate părerile uitându-mă pe mine însumi cu un aer atât de prietenos
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
un vis-fantoșă al oricărui burghez, tot atît cît e ingenua sau marioneta. Toate sînt femei pe care un bărbat se iluzionează că le poate stăpîni. Asta înțelege, în final, Giulietta, obosită de atîtea roluri. De aceea pleacă, fredonînd o barcarolă, părăsindu-și visele, definitiv, pe Canal Grande. Hoffmann, personaj patetic (pînă îl va rescrie altfel cineva), spectator al ei - cea care, poate, se eliberează - și al lui - cel care, sigur, se ratează - rămîne etern pe mal, privind în larg. Și ascultînd
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
un plicticos dascăl) și ne-am trezit cu domnul profesor Dan Barbilian interimar - care era la un nivel foarte, foarte înalt ca matematician. Ne-a pus niște întrebări uluitoare la care noi am rămas "bouche bée". Iar el înfuriat a părăsit clasa, trântind ușa și spunându-ne că suntem niște "ageamii". Eram foarte speriați! Când a venit în săptămâna următoare, devenise blajin și îngăduitor și, de la catedră, a rostit (cu aproximație):" Am aflat că sunteți preocupați mai mult de literatură, așa că
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
și În ceremonia funerară s-au introdus poezii ale unor poeți israelieni. La sfarsit Eugen a spus „Kadish”. Sicriul cu corpul neînsuflețit a fost coborât În groapă În aplauzele celor prezenți, cortina a căzut ultima oară. Rolanda Camin-Nacht ne-a părăsit cu durerea În suflet că N. Stroe a fost omis și uitat În „analele” Teatrului de Revista Constantin Tănase. Le promit Rolandei și copiilor că, dacă Dumnezeu o să-mi ajute, nu voi precupeți eforturile că numele lui N. Stroe și
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
El spune "da" și zâmbește și brusc, dracu^ știe de ce, e foarte grăbit. De ce să fie unul mai bun decât altul? E mai bine când atenția pe care i-o acorzi celuilalt, face ca atunci când ești singur ca să nu fii părăsit. Sunt mai bune două călduri, decât una presupusă a fi comună. E mai bun cel care nu-l sună pe celălalt. Sunt rece. Nu am milă. Respir liniștit și pe platforma deasupra sternului nu vibrează nimic. Tăcere de gheață. Nici o
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
a nu fi arestat, omul de afaceri sucevean Severin Tcaciuc a fugit din România. Ziarele care publică știrea precizează că Tcaciuc a luat-o din loc cu cîteva ore înainte ca pe numele său să fie lansată interdicția de a părăsi țara. Norocul miliardarului, ar fi exclamat Cronicarul, dacă n-ar fi citit în mai multe ziare centrale că Tcaciuc ar fi primit informații de la niște amici din poliție despre ce i se pregătește. Încît Cronicarul se vede obligat să accepte
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
română). Or, se știe că a doua ediție a congresului, desfășurat la Dicomesia, un oarecare domn Plume a dovedit că mărturisirile istorice ale lordului Humphrey sunt pure fabulații. În realitate, reprezentantul Albionului (prieten cu De Quincey, oops!) nu și-a părăsit niciodată castelul din Baskervile, unde locuia doar cu sărmanul său valet Yorick. Localizarea Babelului zmeilor sub Kiev stă încă sub semnul întrebării (adică cam așa: ¿) în mediile academice serioase. Atât Chievo, cochetul orășel italian, cât și străvechiul sătuc vest-coreean Chi
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
s-au dat la o parte sunt tot atît de vinovați ca și cei care s-au făcut uneltele lui fidele. Contra comunismului rusesc trebuie aplicată tactica propusă de Lenin: colaborare, compromisuri, concesii de tot felul cu adversarul, fără a părăsi nici o clipă poziția proprie, dîndu-i iluzia că ești de-al lui și lovindu-l la momentul oportun". Cam așa au procedat foarte mulți. Dar trăirea aceasta pe două planuri nu a lăsat urme în conștiința oamenilor? - Probabil că au lăsat
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
față mă consider în întrecere cu fostul președinte american Ronald Reagan. Suntem amîndoi de aceeași vîrstă și suferim - el poate mai mult - de aceeași bolă, Alzheimer. Am o singură curiozitate: să văd care dintre noi va ceda primul. - Cum veți părăsi această planetă? Dezgustat? Încrezător în destinul românilor? Al omenirii, în general? - Am sentimentul că voi părăsi această lume mulțumit de ceea ce am realizat - deși puțin - și cu convingerea că țara noastră nu va dispărea niciodată, deși mi-e teamă că
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
și suferim - el poate mai mult - de aceeași bolă, Alzheimer. Am o singură curiozitate: să văd care dintre noi va ceda primul. - Cum veți părăsi această planetă? Dezgustat? Încrezător în destinul românilor? Al omenirii, în general? - Am sentimentul că voi părăsi această lume mulțumit de ceea ce am realizat - deși puțin - și cu convingerea că țara noastră nu va dispărea niciodată, deși mi-e teamă că va trece, în viitorul previzibil, prin „aventuri" și mai teribile decît pînă acum. n
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
geniali... Operatori foarte buni... Să nu uităm și faptul că guvernele estice au investit foarte mulți bani în școlile de film. În America, prin contrast, nu au existat școli de film. Filmului american i-a luat foarte mult timp ca să părăsească studiourile hollywoodiene. Și atunci ei privesc cu atenție filmele studenților care vin din toate aceste țări est-europene. Or, aceste filme au fost chiar foarte bune în anii ’60 și ’70. Apoi, în Est unele filme sunt încă realizate în alb
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
cu asupra de măsură, iubitor și creator de aforisme, om de spirit lejer ce "saltă din vorbe ca peștele în apă", Tudor Mușatescu dă acum prilej istoriei literare să-i consemneze Centenarul. Născut la 22 februarie 1903, la Cîmpulung Muscel, părăsește "ale vieții și ale lumii valuri" destul de timpuriu, în 1970. Fiu de profesor, politician și om de vază al urbei, viitorul dramaturg va absolvi ultimele clase de liceu la Sf. Sava din București, spre a urma și a termina exemplar
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
Poghirc, Mihai Nasta, Sorin Stati, Vladimir Iliescu dintre cei care au fost profesorii generației mele, Lia Lupaș, Adrian Pârvulescu, Radu Lăzărescu, Alexandru Cizek, fratele meu Petre Ceaușescu, dintre elevii acestora? Și nu i-am pomenit pe cei care ne-au părăsit înainte de instalarea comunismului. Multe discipline ale Filologiei Clasice, altădată reprezentate în chip strălucit, la nivel european, absente azi, ar fi avut corifei pe măsura înaintașilor. Antichitățile greco-romane nu constituie o excepție. Nu există domeniu, fie din științele umaniste, fie din
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
Anglia peste Atlantic. Aterizând la Londra, senzație puternică și derutantă că am ajuns la... Timișoara. Diferența uriașă, ca dimensiuni, între Lumea nouă și Europa, îmi dă iluzia aceasta ciudată... Londra, un fel de Timișoară, așadar, obsedat de proporțiile Continentului abia părăsit. Gripă. Febră mare. Noroc cu părintele Gafton, vărul poetului Marcel Gafton care ne-a așteptat la aeroport împreună cu soția sa, o vajnică luptătoare în Amnisty international... La Londra, bolnav, o frază mă tot bântuie... De coșmarul pricinuit de febra gripei
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
păcate, nu. În pașaportul lui Simenon, viza de plecare este barată. E valabilă doar cea de sosire. Poate rămâne în URSS cât îi poftește inima. Plecarea, însă, e cu totul altceva. Se repetă povestea consulului turc care încearcă să-și părăsească postul din Erevan fără a reuși decât cu eforturi penibile, și asta după șase luni. Cei doi, Simenon și consulul, trăiesc zece zile în același hotel ieftin din fața aceluiași port în care n-au dreptul de a intra, privind cu
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
ale romanului, Wilde îi scrie prietenei sale, care cunoștea și ea cartea, temîndu-se că, influențată de lectură, ar putea termina și ea în același fel. Înainte însă ca scrisoarea să ajungă la destinatară, femeia fugise cu un bărbat care o părăsi după șase luni. Întîlnită de scriitor în 1884, la Paris, și întrebată dacă romanul avusese vreo influență asupra purtării ei, recunoscu că simțise un impuls irezistibil să urmeze eroina pas cu pas în soarta ei ingrată și că așteptase cu
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
la Moscova. Și că Bucureștiul - evident, original prin obtuzitatea unui dictator rudimentar și megaloman, asta determinînd și vărsare de sînge - trebuia să-și însușească datele scenariului, chiar să imite acte - oricum mai înțelepte - ale Poloniei, Ungariei, Cehoslovaciei, Germaniei în a părăsi comunismul și a reinstaura ordinea antebelică. Păstrînd proporțiile - în sensul neechivalării a ceea ce s-a petrecut în 1989 cu alte momente ale istoriei românești - să concedem că 1848, 1859 sînt (și ele) mișcări inspirate de scenarii deja parafate continental. Asta
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
de la iluminarea mistică în fața absurdului la dimensiunea expresionistă a magiei, și de la contemplația stenică la elogiul vieții și la melancolia stărilor de crepuscul. Imediat după întregirea României, Gheorghe Baba hotărăște să se întoarcă, împreună cu familia, în Banatul pe care îl părăsise cu multă vreme în urmă. După o pregătire minuțioasă, care a durat aproape trei ani, în 1921 familia Baba părăsește Craiova. Locul ales este Caransebeșul, orașul în care Gh. Baba se născuse și unde, după douăzeci de ani, avea să
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]