2,742 matches
-
care tragedia rămânea placa turnantă a ceea ce încă se mai numea viață. Ultima bornă, intitulată Repetiție după Iov, descrie însingurarea care-l strivește pe elevul Petia. Descumpănit, la răscruce de drumuri, se reazemă pe... poezie! Citim: „simțindu-mă cu totul părăsit, puneam tot sufletul în încercările mele poetice. Grație acestui lucru, existența mea părea să se justifice cumva [...] doar poezia era unica mea șansă de a rezista”. În cercul de refugiați polonezi, el este ocrotit cum nu se poate mai bine
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
albaștri, care-și cunoaște și "mama adevărată"). A fost soția lui Martin Scorsese și "muză" lui David Lynch, cu care a început prin a face Blue Velvet ("Rossellini, Scorsese și Lynch, iată Trinitatea mea!"). Cînd, pe neașteptate, s-a trezit părăsita de David Lynch, l-a sunat pe Scorsese. "David m-a părăsit", l-a anunțat. "Știam", mi-a răspuns, spre surprinderea mea, pentru că nimeni nu aflase încă. "De unde știai?" "De la televizor! La Cannes, cînd a primit Palme d'or pentru
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
îmi ascuțea creioanele pentru a doua zi/ seară sub lumina veiozei/ umbră mîinii și-a creierului se-ntindea în toată odaia/ mă durea capul încercînd s-o parcurg dintr-odată/ și la primul tiuit de tramvai adormeam// vară în testul părăsit îmi țineam echipa de nasturi/ cu care jucăm fotbal în cimitir/ îmi dăm întîlnire cu prietenii la ioniță c. napoleon ori la adelina i. cardei/ căci ei aveau lespezile cele mai însorite/ și cîte-o băncuța de lemn pe care ne
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
această stepă dobrogeană. Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații. Treceam pe aleile largi, unde coloniștii greci din secolul al XIX-lea își ridicaseră cavouri, în copilăria mea părăsite, cu geamurile sparte prin care intrau și ieșeau stoluri zburdalnice de vrăbii. Peisaj atît de prezent în gînduri, încît primele mele tipărituri literare, în "Revista noastră", adică a clasei a șaptea, în care mă aflam (1940), și care a apărut
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
și viitoare soție, l-au adăpost cu cele mai mari riscuri, până la intrarea rușilor în oraș. În ultima clipă au fost deportați și exterminați la Treblinka părinții și sora lui. El a scăpat ascunzându-se într-o veche bibliotecă evreiască părăsită. Până în 1945, la încheierea păcii, a primit din partea rușilor însărcinări la serviciul de cenzură a corespondenței, dat fiind că pe lângă poloneză și germană mai cunoștea bine și engleza și franceza. Trimis la Lublin, apoi la Kattowice, în cele din urmă
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
creație, încît chiar numai întîmplarea îi poate forța să stea laolaltă. Sau, ca în cazul de față, simpla mirare a cititorului (eu) surprins să descopere splendoarea de crisalidă impecabil păstrată sub geamul prăfuit al unei colecții încuiate într-o clădire părăsită (spre a improviza în spirit nabokovian), alături de masivul, însă ostenitul urs împăiat din sala cea mare a muzeului. Nuvelele lui Nabokov, multe dintre ele apărute inițial în reviste literare (sau dispuse să găzduiască uneori literatura) precum "Atlantic Monthly" și "New
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
timp cristalizându-se în imagini. Tentativa lui Ionel Teodoreanu e de a descoperi echilibrul centrului pierdut: "Trecu vremea, trecu... și într-o zi, eu cel sortit să fiu cel de pe urmă dintre copiii de odinioară, m-am pornit spre ulița părăsită, să împărtășim împreună spovedaniile unui timp trecut atât de scump nouă și n-am găsit-o! O viață întreagă stătuse de veghe la poarta casei; acum nu mai era. Plecase după morminte. Și-n locul ei era o altă uliță
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
aproape trei pagini are hîrtia foarte îngălbenita și subțire, asemeni foii de ceapă veche. El nu-i semnat, nu poartă titlul rubricii prezente, Prepeleac, părînd mai mult un text de a cărui tipărire nu-mi amintesc. Descoperindu-l printre pagini părăsite, aproape îmi venise să cred că era un extras din Istoria literaturii a lui Călinescu. Am cercetat-o, grijuliu. Nici vorbă. Ca sa vedeti, cît orgoliu păcătos să pun ipoteza unei confuzii cu scrisul genialului nostru critic. Este, nu este al
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
plesni (proba de musculatură a verbului în primul rînd, ritual de flăcăi de la țară) a unor saizecisti, de care, cronologic, poeta e apropiată. O aspirație spre univers, sfioasa, ritualica. Pătrunsa de o taină solemnă, pe o linie oarecum rilkean-blagiană, linie părăsita de ruralii anilor ^60, care au tras cel mult unele motive blagiene într-un vacarm de surle și tobe, într-un joc de calusări cu miză ostentativ abisala. Și totuși e prezent aici și orgoliul subtil al contactului cu un
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
altfel decît hoinara anilor ^60 și chiar decît hoinara anilor ^80 (de pildă cea din filmul lui Agnès Varda, Fără acoperiș și fără lege, în care o fată hălăduia somnambulic, minata de un spleen devorator, si murea, ca un animal părăsit, pe un cîmp). Hoinara de acum are un aer jovial, activ, aparent pragmatic, si isi exersează supraviețuirile prin tot felul de "mici munci" (regizorul Erick Zonca știe, din proprie experiență, ce înseamnă "petits boulots"). Față cu un rucsac în spate
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
situarea, la pol opus, a rătăcitului, a revoltatului ar fi în sine imagini, de o mare frumusețe și finețe, pe care aparatul de filmat le-ar culege pur și simplu, oferindu-le o dimensiune în plus. Tîrguri și tîrgoveți, sate părăsite și uitate, vînzoleala de pe lîngă sinagogi și rumoarea dinăuntrul lor, fragmente dintr-o Polonie bîntuita de nenorociri, o mistica iudaica în șoapte, gesturi, simboluri, ore și zile. O confluenta ciudată de vechi și magic, de folclor și simboluri închise, de
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
Vîntul rece, șuierător. Masă de lemn uscată, sura, avînd în ea ceva de lemn de troița . Topometri de pe acoperișul cabanei măsoară cu aparatele lor ina ltimile. Panoramă grandioasă . Culmile pleșuve, crăpate, cu șanțuri, ravine, stîne ori refugii ici și colo, părăsite. Drumul care urcă șerpuind prin păduri rare către Păduchiosul. Ce nume! Dar așa arată . Cu pa duchi nemișcați pe cap. Stația de meteorologie. Aparatele, catargele albe, înalte că de vapor, giruetele roșii învîr tindu-se înebunite de curentul alpin. Suim, - zice
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
într-o familie evreiască tradițională din Lituania (preiau datele furnizate de Ticu Goldstein), în 1905, a cunoscut o Rusie țarista bîntuita de pogromuri, dar luminată totodată de învățăturile unor rabini înțelepți, o Germanie descoperită mai întîi livresc, prin Goethe și părăsita destul de repede din motive evidente, apoi o Franța "cosmopolita și liberală" în care îl așteptau filozofia lui Bergson, dar și amiciția lui Maurice Blanchot, si apoi din nou Germania, unde devine discipolul lui Husserl, studiază cu Heidegger și își desăvîrșește
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
era suport al unei recuperatorii commedia dell^arte. Unde-i "societatea"? Sala de mese, extrem de sic azi, e goală, la cîte o masă, figuri necunoscute, fără expresie, vide. Terasă, bătută sălbatic de-un neon indiferent, e pustie că o scenă părăsita și uitată. Ba, uite colo, lîngă parapet, un rătăcit, un eșuat de pe vechea corabie a nebunilor: da, îl știu, ca si-altdat^, paharul plin e cel cu vodca, cel pe jumătate, cu apă: pentru înșelarea curioșilor. Soarbe și trage din țigară
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
meditativi ca el, și din motive asemănătoare, își vor opri vertiginoasa curgere a zilelor și vor simți și ei, fie și numai pentru câteva clipe, iluzia eternității. Georgina, a șoptit, mângâind grilajul ruginit și contemplând magnolia, ca și cum printre ruinele grădinii părăsite spiritul ei s-ar putea înființa și chiar și trupul ei, cu acea nespus de fină cută pe frunte care părea să întrebe ce sens are viața, ce înseamnă iluziile și frustrările existenței; însă ușor uimită, cu rezerva și modestia
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
acolo un lung răstimp. Apoi a înțeles că e zadarnic, că se făcuse foarte târziu, că trebuie să plece. Pietre însingurate întoarse spre ce tărâmuri ale tăcerii martore ale neantului certificate ale destinului final al unui neam zbuciumat și rebel părăsitele mine unde în alte vremuri se auzeau explozii acum sunt pânze de păianjen. A pornit spre ieșire, văzând sau întrezărind alte nume din copilăria sa: Audiffred, Murphy, Martelli. Până când, pe neașteptate, a văzut uimit o lespede pe care stătea scris
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
oamenii care nu știu decât termenele lansării la apă, necunoscând legile fizicii, acele cuvinte ale tatălui meu n-o convingeau pe mama, curgeau pe lângă ea fără să o atingă, ricoșau ca niște mingiuțe, făcându-l și mai singur, și mai părăsit. - Acel arbore cotit va crăpa după douăzeci de mile, încerca să mai explice, însă fără nici un rezultat. Mamei nu-i ardea de nici un arbore cotit, ci de ostentația specială cu care tata mătura gara. De ce s-o facă? De ce desfidea
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
bete / leproase pisici se aruncă / sub roți de tramvai / la terase ieftine / mușterii cu dantură stricată / se pronunță critic”. La alte pagini, câte o notație sumară e suficientă pentru amplificarea sugestiei, oarecum pe urme de haiku, precum în Exuvii: „cămașa părăsită / la marginea drumului / cu nasturii descheiați // așteaptă”; ori, într-o suită de „impresii” alimentate livresc, definite chiar ca Haiku basarabean, unde înregistrarea faptului cotidian e orientată insidios spre reflecția amar-ironică: „la masa tăcerii / scaunele-și dau / picioare-n fund / lehuz
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
încă ediția: primele șase, din șaisprezece volume ale ediției academice, adică acelea publicate de Perpessicius între 1939 și 1963, ar trebui reluate, conform unor criterii mai noi și beneficiind de toate achizițiile recente; separarea între antume și postume se cuvine părăsita; aparatul critic și variantele trebuie dispuse altfel decît la Perpessicius, mai putin greoi și funcțional. Și așa mai departe. Eminescolatrii vor protesta încă o dată, văzînd că, după mitul Eminescu, e pus în discuție mitul Perpessicius. N-au decît! Ideea lui
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
1927 mor, succesiv, la distanțe relativ apropiate, regele Ferdinand și Ionel Brătianu. Carol, în loc să se înapoieze, pentru a urca pe tron, la sfîrșitul anului 1927 îi cere Elenei, epistolar, divorțul. Conducătorii țării au fost împotrivă, mai nimeni negîndindu-se la voința părăsitei Elena. De abia în iunie 1928 divorțul se oficializează. Elena avea 30 de ani și era regina mamă fără ca acest titlu să-i fie acordat oficial. Părea o definitivare a situației. Dar aceasta nu se putea întîmpla cu imprevizibilul Carol
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
Acum, toate acestea se răzbună. Dar nimeni nu pare să facă minimele legături. Ca într-o centrală telefonică defectă, firele sunt cuplate haotic și la orice număr ai suna îți răspunde glasul dogit de alcool al ceferistului de la cantonul demult părăsit. Cât și pe cine salvează guvernul Isărescu se vede din măsurile disperate, în serie, luate în ultimele zile. Autodesemnându-se ba țărăniști, ba liberali, ba democrați, actualii "ordonatori de credite" (cum le place să se alinte reciproc!) nu sunt decât o
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
-i condiție, în binecunoscutul ei stil decis și dramatic. Uneori, sam vorbește el însuși la persoana întâi (o persoana întâi deschisă în persoana a treia!): "am ieșit pe dig/ să-mi scutur hainele de viață/ sunt disperat/ sunt un cimpanzeu părăsit/ n-am vești de la tine/ nu-l găsesc pe elohim/ nu știu unde l-am pus/ în cutia cu scule n-a rămas/ decât un cui ruginit/ ce sam sunt și eu/ mi-am lăsat personalitatea/ în autobuz pe scaunul de lângă fereastră
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
între poeți, o intimitate și o datorie a lor, între ei, unul față de altul, cînd sînt adevărați și stăpîniți de un har puternic... există un sentiment incomparabil, față de ceilalți. * * * Ianuarie 1976. Niște copii care pun mîna pe Institutul de matematică părăsit, pe care, în joacă, îl iau în stăpînire și în care instalează statul lor major de joacă, plus o masă de ping-pong. Au planuri mari. Să revoluționeze toată știința. Unii adulți, prăpăstioși, măriseră potul, pretinzînd că puștii ar fi urmărit
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
încăpățînare. Fiecare amănunt biografic capătă greutate, este suprasaturat de semnificații, accidentalul, gratuitul nu interesează. Imaginarul este dominat de marile locuri comune culturale: Cu un mic efort, mă pot închipui într-o mănăstire abandonată, cu chiliile goale, sau într-o bibliotecă părăsită, unde doar eu mai privesc peticul de cer care-mi amintește frunzele albicioase ale măslinilor bătrîni din Grecia și zidul din fața ferestrelor." Mănăstire, bibliotecă, Grecia, stereotipii culturale în care autorul se situează confortabil, el neavînd simțul proprietății literare, al originalității
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
am pus în gând... Nimicește semeția lor prin mâna unei femei! Căci puterea ta nu stă în numărul mare, nici tăria ta în puterea cailor, ci tu ești Dumnezeul celor smeriți, ajutorul celor mai mici, sprijinul celor slabi, adăpostul celor părăsiți, izbăvitorul celor desnădăjduiți..." De foarte puține ori ideea democrației și harul libertății, cunoașterii și inteligenței, întruchipate de o femeie - văduva lui manase, Iudita - prilejuiră texte atât de înălțătoare, de simple și directe, ca rândurile cuprinse în CARTEA IUDITEI din Biblie
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]