268 matches
-
fi uitat după ce-am coborât treptele de la ieșire, în stradă, la vreo zece pași de noi în față, ne-am trezit cu dânsul. Sta și ne aștepta. Ne privea și zâmbea. Ca și când ne-ar fi cunoscut de când hăul și părăul, cu o voce caldă, ca a unui vechi prieten din trecut, ne-a aținut calea și ne-a întrebat: Ați avea ceva împotrivă, dacă v-aș invita, aici, la doi pași, la cofetăria din colț, să servim o cafea? Soția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
control pentru trecerea frontierei: stație de cale ferată, punct rutier sau aeroport prin care se efectuează în mod legal trecerea sau transportul peste frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri; ... f) ape de frontieră: porțiunea din râurile, păraiele și canalele care formează sau întretaie frontieră de stat; ... g) drumuri de frontieră: drumuri sau sectoare de drum care formează sau întretaie frontieră de stat; ... h) mijloace plutitoare: nave și alte ambarcații care servesc la navigație, transport și remorcări; ... I
ACORD din 28 octombrie 1983 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare, colaborarea şi asistenţa mutuala în problemele de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127117_a_128446]
-
navigabil principal și se modifică potrivit cu schimbarea naturală a acestuia, cu excepția sectorului regularizat al răului Mureș, pe care frontieră rămîne neschimbată, așa cum este stabilită în documentele de demarcare prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul acord. (2) Pe râurile nenavigabile, păraie sau canale, traseul liniei frontierei se schimbă potrivit cu mutarea mijlocului lor, provocată de schimbările naturale ale configurației mălurilor acestora. ... (3) Insulele aflate în râurile de frontieră vor fi atribuite uneia sau celeilalte părți contractante, în funcție de poziția lor față de linia de
ACORD din 28 octombrie 1983 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare, colaborarea şi asistenţa mutuala în problemele de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127117_a_128446]
-
Titlul I Dispoziții comune referitoare la fondul forestier și vegetația forestiera din afara acestuia Articolul 1 Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvica, iazurile, albiile păraielor, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii, constituie, indiferent de natură dreptului de proprietate, fondul forestier național. Articolul 2 Abrogat. ----------- Art. 2 a fost abrogat de art. 18 din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 139 din 5 octombrie
CODUL SILVIC din 24 aprilie 1996 (*actualizata*) ( Legea nr. 26/1996 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113902_a_115231]
-
Hălchiu 14. Vama Buzăului 2. JUDECĂTORIA FĂGĂRAȘ cu sediul în municipiul Făgăraș MUNICIPIU 1. Făgăraș ORAȘE 1. Victoria COMUNE 1. Beclean 7. Recea 2. Cincu 8. Șercaia 3. Hîrseni 9. Șinca 4. Lisa 10. Șoarș 5. Mîndra 11. Ucea 6. Părău 12. Viștea 13. Voila 3. JUDECĂTORIA RUPEA cu sediul în orașul Rupea ORAȘE 1. Rupea COMUNE 1. Apața 6. Homorod 2. Bunești 7. Jibert 3. Cața 8. Ormeniș 4. Comana 9. Racoș 5. Hoghiz 10. Ticușu 11. Ungra 4. JUDECĂTORIA
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
în gara Tecuci. Și de aici ne-a dus în Delta Brăilei... Cum a fost primirea în Balta Brăilei? Acolo a pus doi dulapi cât îi aleea mea, de îngustă, de ciment, și treceai de aicea dincolo că era un părău, o apă. Și era un golan... cu păru’ creț. Cum se cheamă ăștia? Nu contabil... de-ăla care țâne evidența... Bă, și dacă fugeai pe dulapu’ ăla, îți dădea cu o vergea de fier, te plesnea golanu’ cela cu vergeaua
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu se pot defrișa. Nu pot de asemenea să fie defrișate în vederea constituirii de islazuri, pădurile prevăzute la art. 1, alin. f și g din codul silvic, precum și acelea care se găsesc pe terenuri umede cu panțe repezi, pe coastele păraielor sau a râurilor, si a caror constituție mineralogica le-ar face - prin despădurire - să fie supuse alunecărilor, surpăturilor și eroziunilor. Se va rezervă asemenea terenurile necesare mijloace de transport pentru instalațiuni industriale, construcțiuni forestiere, locuri de depozite, pepiniere etc., în
REGULAMENT din 2 iulie 1921 pentru aplicarea Legii modificatoare a codicelui silvic, publicat�� în "Monitorul Oficial" No. 131/920 şi a Decretului - Lege No. 2596/919. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
d) Să se asigure păstrarea stalpilor, movilelor, bornelor, a semnelor de delimitare, precum și a mărcilor pe arbori; ... e) Să ia măsurile necesare că, prin doborarea arborilor destinați tăierii, să nu se acopere sau să nu se întrerupă drumurile, cărările, șanțurile, păraiele etc., și să lase accesul liber în pădure sau la locul de depozitarea materialului lemnos fasonat; ... f) Să nu cedeze sau să nu transmită sub nici o formă exploatarea materialului lemnos ce i s-a atribuit sau aprobat, altui beneficiar fără
DECIZIE nr. 435 din 20 iunie 1950 privind reguli pentru doborarea, fasonarea şi tranSportul materialelor lemnoase din păduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]
-
Kasa Verde, la Vio, Oana, Ochi de Tigru, Medieval, maria, Montien Events & Society resort, Pasul Clăbucetului, Pârâul Ursului, Panorama Muntelui, Speranța, Steluța, Regina, Rustik, Rândunica, Vatra Olăresei, Iris, White Horse, Zytto, Numărul 107; - cabane: Maria; - complexe turistice: Harmonie, Panoramic Holiday. PĂRĂUL RECE. - Vile: Corina, Monica; - Pensiuni: Dor de Munte, La Rotunde. RECEA. - m. arh. - bisercă nefortificată; - loc cu posibilități de pescuit; RÎȘNOV. - cetate dacică pe care Ptolemeu a numit-o Cumidava; - castru roman; - cetatea țărănească RÎșnov, sec.XIV, parțial restaurată; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arie rezidențială a unor potentați din Brașov și din alte părți ale țării, atrași de frumusețile naturale, de puritatea aerului, de microclimatul depresiunii, în general. Aceste schimbări au adus și păcatele deteriorării frumuseților naturale, a distrugerii echilibrului ecologic, a infestării păraielor cu reziduuri aruncate din viteza autoturismului luxos în exterior, însă mizer în interior și concepție, prin disprețul murdar specific lipsei de educație, de bună cuviință, de respect, în ultimă instanță, chiar și față de propria lor persoană. Lipsa efortului de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
pricepere pedagogică puse, ca elevul să-și poată arăta toate cunoștințele. Deși Î. P. Sf. patriarh, care și el a fost dascăl la școala primară, i-a pus întrebări de analizare a unui text scris la tablă - în legătură cu cuvintele „gârlă”, „părău”, „punte”, „pod” cu scopul lor, rostul lor - a răspuns la toate precis și logic, cu judecată. Trecând la animalele de casă, cu deosebită plăcere a vorbit despre ele și folosul lor, iar de la „oaie” trecând la „capră” a știut să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
același basm. Persistența cu care urmărește etapele rituale dă cocoșului atribute specifice maestrului, într-un cumul de roluri magice: „Iarâ cucoșu o vinit în casâ la dânsa șî i-o spus:Dragâ fatâ a moșn’iaguli! T’i duci la părău șî spui d’i tri uori: «d’ișk’id’i-t’i, nucuța mș!» Ș-ai sî t’i-mbrăci într-un rînd d’i straie d’i aur ș-ai sâ pleci la bisșricâ. Insâ, cîn ai să pleci la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Gh.Chetreanu va fi fost mai mare ca noi cu 2-3 ani, că era comandantul nostru. Ea ne lua la cules bureți râșcovi, opintici, primăvara viorele și în Bou pădurea din fața satului, care era a proprietarului moșiei Baea. Opream apa părăului Bogata și făceam niște știoalne 10, bălți în care ne scăldam cu toți de-a valma. Ancuța era frumoasă, dar mergea oleacă șchiopătând și-i ziceam Șchiopuța. Ea ca și noi avea o singură cămeșa însă foarte largă și când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu măsa, ori cu o mătușă mai mare. Masa foarte bogată s-a dat într-un coșeri 29. Jumătate din masă era pentru oamenii cei mai în vârstă și jumătate era pentru tineret. Rachiu, vin, șampanie, parcă au curs pe părău. Și s-au îmbătat rău de tot băeții tineri, de nu se puteau ține în picioare. Eu am dansat cu tot dragul, polcuță scuturată, și vals ca furtuna, de rară frumuseță, cântat de Anghel Balica mare chitarist și cu taraful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să ne urcăm la cetate. Pe atunci nu erau șosele, nici poduri pe ape, dar puțin ne păsa nouă de lipsa lor. Din contra, făceam mai mare haz să ne vedem hurducați 180 pe pământ crud, pe costișe prăvălatice, prin păraie bolovănoase decât dacă am fi mers pe șosele netede și în cupèle181 închise, bune să legene cuconași de cei care se tem să nu-i pârlească soarele. Cu cât calea era mai anevoioasă, cu atât, mă rog, vrednicia noastră părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iar copiii se uitau al noi cu ochi mari plini de mierare, neînțelegând cum se poate ca niște boieri de târg să umble în carul cu boi. Așa am mers vreo trei oare suind dâmburi, scoborând văi, trecând sate, curmezișind păraie și, în sfârșit, am ajuns la Târgul Neamțului unde am opus ceva la inimă, cum zice românul, și ne-am odihnit puțin, pentru că tot în acea zi era să ne supunem la o mai mare osteneală, urcarea la cetate, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pentru dânșii e tot atât de extraordinar ca și când ar fi întâlnit doi elefanți. După-masă ne-am dus să vizităm ghețarul Rhonului de unde iese marele fluviu, care-i dă numele și se varsă în Mediterana. Ajuns acolo, am văzut izvorând de sub ghețar un părău lat ca de un metru curgând timid pe un pat pietros și mai la vale aruncându-se în cascade printre stânci. Acesta e Rhonul care în Franța poartă mari corăbii pe sânul lui. Drept să spun, îmi este milă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cântecul cela de al o vreme nu mai semana nici cu doina din fluier a păstoriței, nici cu aria Margaretei din Faust, ci să schimbase într-un alt cântec care îmi venea de la munți, de al văi, de la păduri, de la păraie; era glasul naturei aievea pe care totdeauna așa îl auzisem, însă niciodată nu m-a pătruns, nu m-a zguduit ca atunci. Mi-a deșteptat parcă un șaselea simț, mi-a dat intuițiunea nemărginirei, mi-a întredeschis un colț de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Tărâța pentru faptul că este un punct de belvedere minunat, atât spre Țara Făgărașului, cât și spre crestele munților. Îmi aduc aminte de faptul că de multe ori stăteam la „Altar” cu ochii închiși și ascultam departe în vale susurul păraielor care curgeau la vale și se vărsau în râul Olt, era ceva magnific, grandios, cum nu se poate descrie în cuvinte. Trebuie să mergi personal acolo ca să te convingi de ceea ce încerc eu aici să expun fără prea mult succes
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
coroana sălciilor pletoase, bărdacele pline cu vin rubiniu și cupe măiestre din cel mai fin cristal de Murano îi așteptau cu brațele deschise pe neînfricații consumatori ai sângelui Domnului. "Râuri dă lapte dulce pă vale Curg acolo și dă unt păraie Țărmuri-s dă mămăligă moale Dă pogăci, dă pite și mălaie! O, ce sântă și bună tocmeală! Mânci cât vrei și bei făr-osteneală." (Ion Budai-Deleanu) Ce mai! Raiul în toată splendoarea lui! Iar alături, în boschete cu iarbă grasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Calamagrostis silvatica, Calamagrostis villosa), Ovăs ( Sesleria rigida, Avena capillaris) , Păiș subțire, Iarbă lungă (Aira caespitosa), Păiș (Aira flexuosa, Aira canescens, Andropogon ischaemum, Festuca supina, Festuca hirsuta, Estuca xantina, Festuca sylvatica, Festuca pratensis,), Flocoșică (Holcus lanatus), Ovăscior (Holcus avenaceus), Floare de pe părău (Melica uniflora), Hir, Fir (Poa laxa) Șuvar (Poa trivialis), Firișor (Poa bulbosa), Iarbă deasă (Poa nemoralis), Floare de șanț, Mătăuz (Triodia decumbens), Osigă (Bromus secalinus), Golomăț (Dactylis glomerata), Tremurici (Briza media), Mei păsăresc, Mohor (Setaria viridis), Grâu sălbatic (Triticum cristatus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Streza și Arpașu de Sus, apoi se duce prin hotarul Arpaș până la Nord, aproape de hotarul Cârța și Arpașul de Jos, unde pe o distanță mai mică, iarăși vine granița între noi și Arpașu de Sus. În Mlăci la izvorul lui părăul lui Ion, iar ieste o fântâniță care-i zice Budulăul Boltașului, pentru că tot boltașul Scorobeț a pus un buduloi de țiment aci ca să stea la vedere și să nu se astupe fântânița când calcă vitele. I-a dus iel și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
când calcă vitele. I-a dus iel și peștișori mici, crăieți, în ia. Nu știu acuma dacă mai stă sau nu s-a astupat că nu le mai are nime grija să le curețe. Să trecem la Trocile boltașului în părăul Secșoara. Cam la jumătatea lui are un izvor mare și bun de nu seacă niciodată. Aci pe timpul când nu avea comuna drum la Râul Arpășel cu ciurda de vite, boltașul Scorobeț a făcut douo troci mari din stejar ca să curgă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numrele boltașului. Astăzi nu să mai vede nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul din jos
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul din jos de sat, de către Cârța, hotarul cel mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]