268 matches
-
vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus că aceste zăcăminte erau cunoscute
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
fost atestat) în anul 1482 un sat Zenoaia(Zenalya) și care la următorul recensământ (circa 80 ani) nu se mai regăsește . Satul este în mare parte așezat pe valea Bărăștiului, dar și pe platouașele de pe versanții dealurilor, mini depresiuni, văii (păraie) astfel: - pe dealul Copăciosu cătunul Bâcuiești, pe valea Brezăii cătunul Albești, pe depresiunea de sub Podeu Germănești, în capătul din nord pe vale Anceștii. Cătunele cu zonele agricole, pășunat, pădure aferente se numeau "crânguri". Intrarea (acccesul) în sat se face acum
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
si unul al pădurii), amenajate de o parte și alta a văii, care după vreo 4km se unesc și se continuă până aproape de izvorul văii. Pe drumul pădurii înainte de unire cu cel al satului se ramifică un drum amenajat pe lângă părăul Copaciosului care duce la cătunul Bâcuiești și vârful Dumbrăvița. Pe vremuri, drumul de bază era pe dealul Cornetu cu urcare pe Capu Dealului, cu o pantă cam dură, dar după care se mergea liniștit pe un drum uscat, neaglomerat, cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
astruca= a pune bine undeva unde nu se vede ceva; -afund=adânc; -apțâguit=băut puțin; -aclo,acloia=acolo cu locul precizat(langă prun, sub nuc, etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău, dar din prun mă scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și șioroi(=cioroi=scoc mic=jgheab mic prin care curge apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
intr-o leșie specială ! de 3-4 ori câteva ore, se usucă preț de o vară la soare și vânt, după care se taie felii ori fâșii groase de 3-4mm devenind un produs foarte inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
până la biserică, distanța este aproape dublă, 4 km fiind doar până la panoul de prezenare a monumentului istoric, amplasat nu lângă biserică, ci lângă singurele case care mai sunt locuite. Modalitățile de transport sunt aceleași, pe jos sau pe cal. Numeroasele „păraie” cate traversează drumul fac ca și accesul pe jos să fie foarte greoi. Ca numeroase alte cătune din Munții Apuseni, Dealu Geoagiului este pe cale de dispariție. Bătrânii s-au stins în tăcere, iar cei în putere, lipsiți de mijloace de
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
cererea lor, colonelul Dionisie Florianu a venit direct de pe front și în "Plațul Ariștii", călare pe cal, a ținut o cuvântare trupelor din care el însuși făcea parte, ordonându-le să-și stabilească bivuacul lor nu în sat, ci pe „Părău' vălcelelor”.
Dionisie Florianu () [Corola-website/Science/311811_a_313140]
-
la Cuciulata, Șercaia, Beclean, Mândra, Hoghiz, Săvăstreni și la Ungra. De data ceva mai recentă, din epoca fierului, care coincide, în parte, cu perioada statului dac, sunt urmele de locuire constatate, printre altele, la Comăna de Jos, Veneția de Jos, Părău, Șinca Veche, Arpașu de Sus și la Racoș. Cucerirea Daciei de către romani (106) aduce cu sine modificări importante și în habitatul Țării Făgărașului, populația ținutului cuprins între Olt și Munții Făgăraș fiind, în parte, evacuată la nordul râului, iar zona
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
au constituit grupul de rezistență de pe versantul nordic al munților Făgăraș. În partea estică a județului Făgăraș, s-a organizat grupul „"Vultanul"”, sub conducerea învățătorului Pridon Ion, (Căpitan în rezervă, fost voluntar în Armata Română în Primul Război Mondial, din Părău). Alături de el se afla Marcel Cornea (student la Farmacie, din comuna Sinea), învățătorul Ioan Boamfă și tânărul Ioan Buta. 1949 Ion Mogoș (elev) și cu Pică loan-Victor (amândoi din comuna Toderița și amândoi proaspăt eliberați din închisoare), împreună cu Niculae Mazilu
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
a derivației spre cătunul „Fața Pietrii”. Drumurile de acces în intravilan sunt în totalitate de pământ ele au fost reprofilate între anii 1994-1995, în paralel cu execuția rețelelor electrice. Se face simțită lipsa podețelor în porțiunile unde acestea intersectează cursurile păraielor și torenților, de-asemenea lipsa podurilor de legătură cu terenurile situate pe malul stâng al văii Geoagiului. Alimentarea cu energie electrică a localității se face din stația de transformare 110 - 20 Kw Aiud prin axa Aiud -Geogel -Abrud- Gura Roșiei
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
nu-i nici de zeama ouălor; și până atunci n-are să vă aștepte, în nici o casă, ușa deschisă și cu felurite bunătățuri pe masă... Cam asta-i pe la noi. Și nu-i de ieri, de-alaltăieri, ci de când hăul și părăul!... Iar fetele iestea care-mi bombănesc în jur și nu știu nici ele ce-i pe lume nu-s chiar de capul lor și a mea, de drept, și iastalaltă, Veronica, de fapt, îs sub ascultarea mea. Așa că... Și, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fi uitat după ce-am coborât treptele de la ieșire, în stradă, la vreo zece pași de noi în față, ne-am trezit cu dânsul. Sta și ne aștepta. Ne privea și zâmbea. Ca și când ne-ar fi cunoscut de când hăul și părăul, cu o voce caldă, ca a unui vechi prieten din trecut, ne-a aținut calea și ne-a întrebat: Ați avea ceva împotrivă, dacă v-aș invita, aici, la doi pași, la cofetăria din colț, să servim o cafea? Soția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ridică în aer formând norii. Aceștia fiind purtați de vânt, se transformă în stropi de apă (ploaia) sau fulgi de zăpadă (ninsoarea) și cad pe pământ. În acest mod, apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în păraie, râuri, bălți, lacuri, mări sau pătrunde în scoarța terestră. Drumul închis pe care îl face apa în natură, trecând dintr-o stare de agregare la alta se numește circuitul apei în natură și constituie obiectul de studiu al meteorologiei și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri se întîlnește, de fapt, chiar mai frecvent, și la exonime: Auschwitz (Oświęcim), Skopie (Skopje), Belucistan (Belugistan), Botswana (Botsvana), Cambodgia (Kampucha), Capadochia (Cappadochia), Ceilon (Ceylon), Chomolungma (Ciomolungma, Djomolungma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
filieră fonetică slavă, cum se pare că s-a întîmplat pe parcursul evoluției Alutus > Olt. Numele Prutului a fost pus în legătură și cu alte etimoane, care au fost totuși respinse, după analize mai riguroase. De exemplu: un presupus trac *părua, *părău; iran. par, „a umple“; gr. poros (corelat cu germ. furth), „vad“; sanscr. pru-th („a împroșca“); avesticul părătau, „trecere, vad, punte“ (în Evul Mediu a fost supranumit în documente alanus fluvius). În contextul relațiilor istorice și lingvistice romîno-slave, numele brotnicilor (atestat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lată; 4. Groapa Ocnița, deschisă la 1843, are o adâncime de 250 palme, iar la fund o lărgime de 116 palme. După nivelația făcută, s-au aflat că fundul acestor groape este ca la 24 palme mai gios decât albia părăului Vâlcea, ce curge în a lor apropiere. Precum săparea groapelor, de asemene și scoaterea sării urmează dupre metodul vechi, lipsit de agiutoriul și îndămănarea cunoștințelor mehanice, încât prin niște aparate numite crivace nici ar fi cu putință a scoate sare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tot acest număr de cai, se poate scoate de patru ori mai multă sare și înlesnirea și economia ar spori dacă, în loc de cai, s-ar întrebuința puterea apei Trotușului, ce lesne s-ar pute conduce în apropierea și nivela (cumpăna) părăului Vâlcea, de unde s-ar porni galerii subpământene, adică un drum orizontal mult înlesnitor comunicației, scoaterii sării și sănătății lucrătorilor. Numărul întrebuințaților lucrători este de 106 inși, sarea scoasă o depun pe movili nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai în urmarea unei invazii dușmane, poate că a tatarilor, aceste obiecte grele, grabnic îngropându-le, au părăsit fabrica de fer. 6-le. Fer-piatră neagră humoasă de formație nouă, sphaerosiderit, schvarzer-thoneisenstein, cuprinde mult fer și se găsește în bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și se găsește în bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se compune din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se compune din mangan-oxidul, oxigen, pământ de var, silițium și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ceasuri este dovedită și anume în direcția de la nord-vest spre sud-ost, prin unele punturi ale acestui strat de mineral ce-s dezvelite de pământ, anume în dealul Ursului, Păzra, valea Holdița și pe costișul de nord al dealului Tonci, în părăul Aramei, unde se văd și gropi vechi năruite. Cum că în vechime, în acești munți, se lucra băi de aramă și de alte metale se dovedește de pe năruitele gropi vechi pe costișul de sud al muntelui Aluniș, în valea Holda
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
straturi de metal groase ca de 3 palme și despărțite de glimerșifer în o grosime ca de 1,5 stânjini, a cărora regulată întindere este vederată de la nord spre sud, la piciorul numitului deal, cum și în matca stâncoasă a părăului Chirilo, departată ca la 60 stânjini de dealul Tonci. Atât aceste două straturi foarte însămnate de plumb argint, cât și acel strat de piatră-aramă cuprinzători de argint (descris în nr. 9) sînt continuări a straturilor de metal ce se lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]