309 matches
-
Veniți în casa mea cea umilă, să vă odihniți, să vă potoliți setea cu ce mai am prin casă! Ce bun este Iehova că mi-a răsplătit azi îndelunga mea așteptare! Chemați în casă, bieții drumeți începură să-și depene păsurile lor. Tocmai de curând suferiseră mari necazuri. Oastea din Asiria năvălise în țara lor, și oameni fără milă jefuiseră tot, omorâseră, dărâmaseră tot. Pe cei pe care nu-i uciseseră, îi luaseră robi. Aflând din timp de năvala oștirii asiriene
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
legat a strânsă prietenie cu Părintele Constantin Voicu, dar și cu toți ceilalți angajați ai Universității mărturisește: „M-a uimit întotdeauna, așa cum mă uimește și acum, extraordinara capacitate a domniei sale de a se apropia de tineri, de a le descifra păsurile, răbdarea cu care îi ascultă și îi iartă, blândețea cu care îi dojenește și îi îndeamnă. Persoana Părintelui Voicu este întruchiparea perfectă a slujirii la altar și catedră... Ne-a uimit întotdeauna prin statornicia sentimentelor sale, prin atașamentul cald, firea
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
facă niciun plan. Nu avea nici măcar un singur punct de sprijin material. Se așază pe prima treaptă a unei scări și cu gândul la tatăl săa dispărut izbucnește într-un plâns zbuciumat cu sughițuri. Între sughițuri reușește să-și expună păsul cu glas tare și zice: - Iar ai plecat, iar m-ai lăsat singur...nu mai suport... ce se întâmplă în viața asta... a mea...este prea mult și nu mai pot să duc...de ce?... de ce?...de ce? Să vezi un om
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
referi la iubirile lui Octavian Goga care au rămas ca niște povești frumoase pentru viitorime. Octavian Goga s-a născut aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare » va fi cântat cândva « Niculae, Laie Chioru,/ cântăreț din patru strune pe care-bată-l Domnu !- El nu vede toate cele ; Din lăută două știe : Una-i dor
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
de timpuriu. A fost mai izolat și tocmai aceasta l-a ajutat, după cum spune și marele istoric Nicolae Iorga. - Înaltpreasfinția voastră, care sunt principalele îndatoriri ale unui preot în zilele noastre? - Există în mod deosebit două datorii ale preoților: să păs¬treze dreapta credință, cuvântul lui Dumnezeu curat, nefalsifi¬cat, ajutându-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
scrumul Infinită iluzie S-a așternut zăpada peste iarbă strivită De prima noastră îmbrățișare A nins și peste întâiul sărut Un vifor ne stă azi în cale Și-o iarnă înalță-ntre noi Din alt început Mi-e mersul fără păs și fără rost O noapte se lasă în sufletul meu Mintea mi-e plină cu ultimul gând rămas Cât de inutil a fost Voi înnopta aici în ținutul de ceață Unde clipa bate-acum târzie Să pot să ning în palma
POEZII DE GEORGE IONIŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346024_a_347353]
-
păstrat credința strămoșească deoarece etica numi permite să fiu transfug precum politicienii noștri. Dar uneori, ca la predica de aseară a Prea Fericitului pe care întreaga țară a ascultat-o, paharul mai dă pe afară. Crăp! Trebuie să vă spun păsul. Aveam cca. 12 ani. Școler la București am petrecut vacanța de Paști la Hâlchiu (Heltzdorf) de lângă Brașov. În dumineca Floriilor, pe o ploaie șiroaie am „stropit fetele” potrivit tradiției. Ploaia a continuat zile în șir iar gospodarii erau îngrijorați că
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
știam la ce subterfugiu să mai recurg pentru ca pe de o parte nici întârzierea mea să nu bată la ochi, dar nici să nu pierd urmarea povestirii atât de pitoresc prezentată. Acu' porcii erau ei în curte la Mutu', dar păs' de mai scoate banii de la muzicanți. El: „- Dați-mi mă' banii înapoi că nu mă mai însor”. Ei: „Da ce vericule ți i-am luat cu forța?” El: „- Dați-mi mă' banii că vă duc la post!”. Ei: „- Eh, dacă
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
viața nu-i întreagă și greu mi-ar fi acum s-o părăsesc. Plecați sunt Doamne Bieți români plecați departe, slugi pe la străini tocmiți, ați lăsat casa, copiii și ogrăzile pustii. Nici o lege nu ajută, să muncești ogorul tău nimeni păsul nu-ți ascultă, poate numai Dumnezeu. Biet român, sărmana-ți mamă, se usucă de-al tău dor, tot fac semne-n calendare, doar aceia ce nu mor. Ar mai vrea sărmani să-și vadă, fiii lor că pragu-îl trec, să
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
ar fi fost cuvântul ,,aerian”. Sunt convins deasemeni că nea Costică n-a vrut să spună ,,prost” sau ,,idiot”. Era în fond o discuție de ,, duminică”, așa ca să ne aflăm în treabă, însă pe nea Costică îl rodeau și alte păsuri. -Măi nea Costică mai taci domne', lasă omul în pace și hai să vorbim de ale noastre! îi spuse cel cu care era la masă. -Taci domne'! se stropși acesta către meseanul său. Acesta nu mai spuse nimic și sorbi
CONFRUNTAREA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345102_a_346431]
-
tremura vocea atunci când trebuia să vorbească în fața consătenilor. Pentru cei din mijlocul cărora a plecat, a rămas pentru totdeauna unul de-al lor; li se adresa cu ’’bădie’’, știa să-i asculte, avea timp și răbdare pentru a le afla păsurile. Întrebat în vara anului 2009 care-i sunt titlurile științifice a răspuns sec ’’titlurile sunt ca o cutie de tinichea goală, legată de coada unui câine’’ și a întins firesc, modest, o carte de vizită pe care scria profesor universitar
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MURĂTURI FEZANDATE Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului MURĂTURI FEZANDATE Să nu mergi cu vremea în pas, ci în păs. Ia, și ți se va da. Înainte de a merge înainte, nu uita să arunci o privire în urmă, măcar. Prietenul adevărat știe ce să faca pentru tine, fără să-i ceri nimic. Dacă mi s-ar mai oferi o angajare
MURĂTURI FEZANDATE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345302_a_346631]
-
candidă a individului, îi dădură fiori. Nu avu nici o reacție. - La dumneavoastră vin tot felul de oameni. Unii vă povestesc din viața lor personală. Deh, nu mai e ca pe vremuri, când omul de rând mergea la popă, își spunea păsul, se spovedea și își vărsa amarul...Poporul a înțeles că religia e opiu, e o ... Citește mai mult (FRAGMENT DIN ROMAN)Se auzi o ciocănitură în ușă. În încăpere pătrunse un bărbat între două vârste, complet ras în cap, îmbrăcat
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
candidă a individului, îi dădură fiori. Nu avu nici o reacție.- La dumneavoastră vin tot felul de oameni. Unii vă povestesc din viața lor personală. Deh, nu mai e ca pe vremuri, când omul de rând mergea la popă, își spunea păsul, se spovedea și își vărsa amarul...Poporul a înțeles că religia e opiu, e o ... XXII. MAGDALENA BRĂTESCU - COPACUL, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1080 din 15 decembrie 2013. Era o căsuță dărăpănată în care mă îndoiam că
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
privind prestațiile comunale și câte și mai câte. În zilele de sărbători și mai ales în duminicile, când nu mergeau la hore, aici se adunau femeile tinere și bătrâne, frumos primenite și cu busuioc la ureche, pentru a-și spune păsurile și bârfele despre altele, iar noi, copiii, asistând cu „gurile căscate”, auzeam și ceea ce n-ar fi trebuit, mai ales cele spuse despre bărbați, de multe ori neînțelegători față de necazurile nevestelor. Mămicile tinere își aduceau și plozii sugari, cu leagănele
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
deprinde poate a respecta și pe aceia dintre compatrioții lor cari n-au avut fericirea de-a fi meniți din naștere la circumciziune. [ 6 iulie 1880] ["LUMEA ASTA AR MAI TRECE EA... Lumea asta ar mai trece ea daca toate păsurile și toate nenorocirile ți s-ar întîmpla încai sans phrase. Daca ți se-ntîmplă fericirea de-a muri, ea e unită cu neplăcerea că unuia din pretinșii amici îi va veni mâncărime de limbă și-ți va ținea la căpătâi un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la țară, 1894, 1895, fragmente din Tănase Scatiu, 1896, 1907, din În război, 1897, și, integral, Lydda, 1898-1900). Aceleiași orientări realiste i se subsumează și romanele, mai puțin reușite, ale lui I. Negruzzi (Mihai Vereanu, 1873) și N. D. Xenopol (Păsurile unui american în România, 1879-1880). O atenție deosebită s-a acordat nuvelelor și schițelor, care sunt în număr mare și într-o bogată varietate de stiluri. Foarte bine reprezentată este nuvela realistă, a cărei tematică avea în centrul ei, de
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
sadovenieni, o taină grea în viața lor, vreun „păcat” săvârșit cine știe cum ori o „întâmplare tristă”, a cărei drojdie le otrăvește fiecare ceas. Își țin cât își țin „inima zăvorâtă”, dar compresiunea lăuntrică îi silește, odată și odată, să-și spună păsul (Cu rușii în Deltă). Astfel, pe „firul necazurilor”, se înnădește treptat „povestea”. Decorul se animă, amplificând ecoul înneguratelor mărturisiri. Alteori, natura e indiferentă, când nu își bate joc, precum marea, cu un „hohot clocotitor”. Cel mai adesea, însă, cadrul e
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
momente de uitare a le spune adevărul, A le spune că nu-s vrednici decât de adânc dispreț, Că pentru o vorbă goală tu jertfești a lor vieți, Că în tine nici nu-[ți] pasă, nici visezi de-ale lor păsuri, Cu micimea lor de suflet tu în tine [că] [î]i măsuri, Cumcă lauda cu care [î]i încarci e o ocară, Cumcă tot ce e ca dânșii este vrednic ca să piară". [A C T] Versiunea A 2282 D R
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
În momente de uitare a le spune adevărul, A le spune că nu-s vrednici decât de adânc dispreț, Că pentru o vorbă goală tu jertfești a lor vieți, Că în tine nici îți pasă, nici visezi de a lor păsuri, Cu-a lor proprie micime de simțire că îi măsuri, Cumcă lauda cu care îi încarci e o ocară... Cumcă tot ce e ca dânșii este vrednic ca să piară... ]2 Tu țineai la cele bune, la străbune obiceiuri Și voiai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sub patronatul regelui. Avizată la sine însăși atât în cele spirituale cât și-n cele mirene, lăsată înlăuntru și afară fără nici o îngrijire, supraveghere sau ajutor, scăpătată, disprețuită și părăsită într-adins, biata mănăstire grecească trăgăna o existență mizeră spre păsul ei și ocara marii sale comunități religioase. În loc de ajutor material, regele-și puse de gând s-o prefacă pur și simplu în mănăstire catolică, socotind că înflorirea ei ar fi cu putință numai atunci când ar încăpea pe mâinile unui personal
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Curții. Acel prețios ceremonial și acele prețioase uzuri, despre care nu putem tăgădui că ar constitui o piedică pentru a se apropia de persoana privată a regelui, nu știam că se pot invoca și atunci când țara vrea să-și espuie păsurile ei înaintea autorității publice a Coroanei. D. mareșal al Curții a fost dar însărcinat a comunica că prețiosul regulament al ceremonialului, la puțin cunoscuta sa pagina 75, stabilește următoarele reguli: Audiențe in corpore în mod oficial nu se pot acorda
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
răsfață azi pe sofalele statului ce împodobesc palatul. Dar nu, audiențe particulare, nu satisfacerea vanității sau curiozității de-a sta față în față cu M[aiestatea ] Sa i-a făcut pe proprietarii din Moldova să solicite audiența, ci nevoile lor, păsurile țării, cărora pururea Domnii vechi țineau, urechea deschisă [la] primejdia ce amenință moșia și munca lor, [la] turburarea vârâtă oficial în raporturile de bună credință ce le au cu muncitorii. Nu în particular au a șopti ceva, ca îmbunătorii fanarioți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la sapă de lemn". Ne aducem aminte că țăranii de pe moșia Neaga sau Socetul din Teleorman au reclamat în nenumărate rânduri în contra abuzurilor neomenoase ale liberalului senator Pișca. Ei au mers chiar cu jalbă la rege spre a-și expune păsurile. 181 {EminescuOpXIII 182} Toate plângerile lor au rămas zadarnice până astăzi. De ce oare "Romînul" n-a cerut dreptate și pentru ei? [3 septembrie 1882] ["CE IMPERTURBABILI SUNT CONFRAȚII... Ce imperturbabili sunt confrații de la "Romînul"! Se vede c-au uitat cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
interiorității culturale, cum există și un mit al interiorității echilibrului, care pentru intelectualul de azi, aș zice dintotdeauna, contează. Putem considera această „interioritate” stabilă, imuabilă? Dacă considerăm că misiunea intelectualului este Încheiată, În sensul că el nu-și poate spune păsul decât În nume propriu, ca simplu purtător al unei simple opinii, atunci trebuie să renunțăm, de pildă, la ecoul celor spuse de atâția intelectuali americani și europeni despre invazia din Irak, pentru a mă referi la această provocare a globalizării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]