3,617 matches
-
adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, prodigiosul cunoscător al ideologiei literare românești, cronicarul avizat al edițiilor - nu există. Nu ne-ar păsa deloc cine există și cine nu pentru un oarecare Mircea Platon, dacă frazele sale brutale la adresa unui cărturar cum puțini mai sînt azi la noi n-ar fi expresia unei orbiri partizane. Faptul că M.P. vede în scrierile lui Z
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
altă). Organicul e același, ănăuntru că și afară, impasibil la interpretarea absurdă ce i s-ar putea acorda: " Mă ămpac cu mine cand scriu cand exist cand/ strig pana se deschide păntecul vremii/ și ies toate ămpotrivirile/ fără să-mi pese de umorul zilnic/ de notele kafkiene" (Ceață). Senzațiile gustative, tactile, vizuale au un loc de cinste: "Acre mai șanț poftele/ obiceiuri/ an tandrețea așa-zisa imperiala/ an topul/ cuvintelor sufocate de imaginație de greutate/ de prea mult rost/ nici nu
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
îmbibați cu apă dulce // /.../ și broscuțe, somnoroase / stau sub mese. Nu-i destul că / trec metrouri, intră-n case / printre rafturi mi se culcă // somnoroși,si peștișorii / fac sub scaune, pe mese / ghidușii locomotorii // cît și pentru ce să-mi pese?") sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și rîme neașteptate ("... ascund în mine un prunc putred și pun pe lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
spune "nu merită să reacționez la așa ceva, pentru că este un lucru atât de mărunt, știți bine asta. Și acesta este genul. Cu cât sunt mai mărunte jignirile sale, cu atât el se crede mai important. Nu ar putea să îmi pese mai puțin de ceva". Afirmația Regelui ascunde însă destul de multă furie adunată de-a lungul timpului din cauza atacurilor lui Băsescu. În fapt, toată tirada președintelui împotriva Regelui, i-a făcut acestuia un bine. Dacă Băsescu nu se apuca să lanseze
Regele şi golanul de Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/24812_a_26137]
-
literare” sînt puzderie, dar să recapitulăm actorii principali. Protagonistul indubitabil al primei jumătăți din existența revistei este Mihai Beniuc. Acesta dă tonul încă din primul număr al revistei, cu poezia La drum, ale cărei îndemnuri (No haida/ Să nu ne pese ce-o să urle haita!) le urmează neabătut. Primește de cîteva ori Premiul de Stat, este lăudat de fiecare scriitor care se întîmplă să răspundă la un interviu, bifează poetic toate temele politice (de la partid la atom, la omul sovietic în
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
domn Tatoiu, vreau să îl pipăi și să urlu: Este!, dar pe de altă parte visez la o scenă tandră între Bote și Monica. Ar fi un SF erotic, cum numai CT Popescu ar putea scrie, dacă nu i-ar păsa de soarta lumii, în general, și de soarta lui Antonescu, în special. Apropo de CTP, iată cum marile spirite se întâlnesc cu Grigore Cartianu, de la Adevărul. Dacă în Gândul se prezintă scrisoarea unei fete care a căzut Bacu-ul, dar
De ce a plecat Moni în China? Pentru bani. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25299_a_26624]
-
Alexandru Pesamosca sau tata "Peși" cum îi spuneau pacienții a fost înmormântat, sâmbătă, la Spitalului "Mărie Curie", în fața bisericii pe care a construit-o din banii săi după moartea primului fiu. Zeci de bucureșteni, în marea majoritate foști pacienți ai reputatului chirurg au fost prezenți
Regretatul chirurg Alexandru Pesamosca a fost înmormântat, sâmbătă, cu onoruri militare în curtea Spitalului "Marie Curie" () [Corola-journal/Journalistic/25316_a_26641]
-
dr. Burnei, Prințesa Lia, Jean Pădureanu, actorul Vladimir Găitan, cântărețul de muzică populară Gheorghe Turda și Ileana Ciuculete. Președintele Traian Băsescu și premierul Emil Boc au transmis mesaje de condoleanțe, acesta fiind înmormântat cu onoruri militare. Alexandru Pesamosca sau tata "Peși" cum îi spuneau pacienții a tratat de-a lungul vieții peste 50.000 de pacienți. Dedicat profesiei, profesorul Pesamosca a fost îndrăgit de pacienți și vizitat de aceștia ani la rând. Chirurgul a fost pensionat forțat însă și ultima perioadă
Regretatul chirurg Alexandru Pesamosca a fost înmormântat, sâmbătă, cu onoruri militare în curtea Spitalului "Marie Curie" () [Corola-journal/Journalistic/25316_a_26641]
-
și două blonde, până la divorț. Alt tabloid, Gândul, alocă nunții un editorial scris de însuși CTP. ” Când dădeam cu ochii de Ceaușescu la televizor (...) mă cuprindea o ură rece, ucigașă, l-aș fi omorât cu mâna mea, fără să-mi pese că mor și eu”, scrie Popescu. Norocul lui Ceaușescu că nu prea apărea la televizor, așa că Popescu l-a ratat. Dar, dacă se grăbește puțin, am auzit că ar mai avea o șansă cu Ghadaffi. E zi și noapte pe
Ziare, la zi: cine a fost primul, Tucă ori Cartianu? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25367_a_26692]
-
un subiect diferit, dar în șvab. Deutsch’ se spune altfel, dar la același domeniu și folosind aceleași CGM: Este vorba de perioada nivelul la care eram atunci, nu-mi mijloace, fiind de fapt bazat pe de închisoare Cum anchetatorul de păsa... aceiași invenție a mea care era la Securitate mi-a arătat că voi sta la ND : Revenind la Viena, cum aplicată industrial la Combinatul ei “până îmi vor putrezi oasele”, am de ai optat pentru SUA când aveai Chimic din
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
dezvăluie faptul că siguranța populației a fost afectată. Discuțiile aveau loc în hoteluri, iar cei trei învinuiți, vicepreședintele Autorității pentru Energie, un fost director ENEL și asociatul unei firme, au profitat de influență lor în interes personal, fără să le pese de faptul că populația este supusă unor cheltuieli nejustificate. Procurorii îi acuză pe vicepreședintele ANRE, Claudiu Dumbrăveanu, si pe directorul ENEL, Florin Gugu, că au făcut avere pe spinarea populației. Anchetatorii i-au interceptat pe suspecți când discutau despre cum
INTERCEPTARI. Facturile ENEL, negocierea fraudei. Cum poți recupera banii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24430_a_25755]
-
poți fi să-ți faci calcule politice pe sănătatea bătrânilor și a copiilor?!”, întreabă Tusac. El afirmă că cei din conducerea Callatis Therm SA nici nu mai răspund la telefoanele administrației publice locale. „Patronilor acestei companii pare să nu le pese că au încălcat grav contractul, criteriile de acordare a licenței pentru astfel de obiect de activitate, normele guvernamentale etc. prin această decizie luată unilateral. Cine-i apără? Legea spune că sistarea căldurii poate fi făcută numai în cazul în care
Primarul suspendat Claudiu Tusac acuză Prefectura de sistarea furnizării energiei termice în Mangalia () [Corola-journal/Journalistic/24446_a_25771]
-
dintre speranța de a obține rezultate și împăunarea primitivă cu laurii „apartenenței”. Care dintre sisteme e mai democratic? Dincolo de orice dubiu, cel al cluburilor. Drept dovadă, poți locui într-un oraș cu echipă de fotbal celebră și să nu-ți pese de rezultatele ei. Sau poți ține cu una (cu Steaua, să zicem) și să le ignori pe celelalte. Ba chiar poți să le detești, fără a suferi vreun neajuns, pe contracandidate (Dinamo, Rapid sau oricare alta). Dar ia încearcă să
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
realitate însă, în aceeași zi în care banii au intrat în cont, ei au fost redirecționat către conturile Comunității Europene, de unde au venit banii pentru groapa de gunoi ecologică. Practic Guvernul i-a acoperit frauda lui Cozma fără să-i pese că banii primiți de acesta de la Uniunea Europeană au fost gestionați fraudulos. În luna martie a anului trecut, primarul Ioan Cozma a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru fraudarea fondurilor europene, abuz în serviciu și fals intelectual în dosarul
Trei primării sucevene sunt la un pas de a returna fondurile europene () [Corola-journal/Journalistic/24583_a_25908]
-
aceste zile, că sunt mândri că sunt români datorită victoriei Simonei Halep. Mai precis, Dan Cruceru a făcut referire la cei care cu alte ocazii înjură România, fug din țară și scuipă coji de semințe pe jos fără să le pese de nimic. Iată ce a scris soțul Cristinei Pocora pe blogul personal: "Înaintea finalei Simonei Halep, dar și imediat după, România s-a umplut ochi de patrioți. Dintr-o dată, toată lumea și-a adus aminte că are o țară și că
Soțul Cristinei Pocora: "Te rog mă iartă că te-njur!” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24608_a_25933]
-
literatura. Dar în momentul în care vorbim despre zestrea memorialisticii, „esența” se schimbă. Fiindcă e, întradevă r, șocant, să constați că în cei mai grei ani ai comunismului, pe când se răsfăța în „chefuri”, „chefulețe” și aventuri, Ninei Cassian nu îi păsa deloc de tragediile care se petreceau în jur. Era surdă și oarbă la ele. Înainte de a încheia, două observații. Poate surprinde, în primul rând, absența poeziei dintre preocupările (cronicărești) ale Taniei Radu. Din cele două mari secțiuni ale cărții, una
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
creșterea salariilor profesorilor cu 50%, în ciuda faptului că nu existau resurse bugetare pentru o asemenea cheltuială. Cu riscul de a pierde din popularitatea câștigată timp de 4 ani ca prim ministru, m-am opus public acestei susțineri. Atunci nu-i păsa de dezechilibrele bugetare ce ar fi urmat, dacă eu cedam. Acum se preface că îi pasă. În 2009, înaintea alegerilor prezidențiale, când era practic primul ministru al României și era preocupat doar de realegerea sa, n-a fost de acord
Călin Popescu Tăriceanu demontează discursul lui Traian Băsescu. O viclenie, ca în 2009 by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21732_a_23057]
-
de ridicol, care nu poate decît paraliza. Don Quijote face pasul invers: spre sublim. Căci problema nu este să nu te temi de monștri - asta se mai poate și e mai frecvent decît am vrea să credem -, ci să nu îți pese de ridicol. Să-l asumi ca pe un monstru. Din lăuntru, din afară - nu contează. Monștrii ne sînt presărați în calea către Graal și în orice altă cale, iar pe unii nu avem cum să-i învingem; sîntem doar datori
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
excentrică în sensul etimologic al cuvîntului: o personalitate neînseriabilă, trăind poezia cu o fervoare și o forță expresivă rare, dar fără nici o dorință de publicitate, onoruri, relații. Ignoră lumea literară, cu vanitățile, imposturile, ambițiile și concurențele ei, fără să-i pese că e - cu unele excepții - ignorată de cei ce stabilesc clasamente, eșaloane și împart superlative. De exemplu, dacă membrii juriului ce acordă premiile Uniunii ar dezvălui felul cum se pune în mișcare, în fiecare an, caragealeanul lanț al slăbiciunilor, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
N. Steinhardt este torturat de dorința comunicării. Alți autori își cheltuiesc energia intelectuală exclusiv pentru crearea unei "opere", iar în scrisori sunt expeditivi și convenționali. Ion D. Sîrbu și N. Steinhardt investesc foarte mult în fiecare scrisoare, fără să le pese că textul respectiv va fi citit de un singur om. Amândoi sunt neliniștiți și merg cu sinceritatea până la autoflagelare, ca unele personaje dostoievskiene. Există însă și o deosebire importantă. Ion D. Sîrbu își declară nefericirea, plăcându-i să se chinuiască
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
în Traversînd Washington Square). Pe lîngă atmosfera de acasă, se adaugă cercul magic al facultății, Ioan Petru Culianu, Victor Ivanovici, Șerban Anghelescu, Paul Drogeanu, Silviu Angelescu, toți colegi la filologie. Am avut norocul întîlnirii unor spirite înalte și cărora le păsa efectiv de "procesul pedagogic", mergeau, vreau să spun, mult dincolo de el și de limitările atît de procustiene ale acelor ani: Mihai Pop, Savin Bratu, Silvian Iosifescu, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, dar și mai tinerii, pe atunci, Sorin Alexandrescu, Mircea Martin
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
bălaie se roagă cuminte, în genunchi, înaintea unei madone. Când isprăvește, mă iau discret după ea pe pârtia de lumină pe care soarele polonez o aruncă în bezna lăcașului. Ajungând afară, fata își întinde grațioasă brațele, și, fără să-i pese de nimeni, începe să valseze, în lumina crudă a zilei.
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
rău, și mai supărător, și mai grav ca pînă acum, ceva poate ireparabil ce o să te nimicească, o să te doboare, o să te facă de rîsul tuturor... Dacă ți-ar fi egal ce se petrece în jurul tău, dacă nu ți-ar păsa de ce cred alții despre tine, de ceea ce tu însuți consideri că ai de spus, de dat și de primit, dacă nu te-ai agăța de fapt cu înverșunare, cu disperare, cu toată puterea (atîta cîtă o ai) de viață, așa
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
rost de o lucrare ispititoare de a zugrăvi hotelul unui evreu ursuz. Adrian Zografi, bineînțeles, era priceput și în ale zugrăvelii, încît lucrau de zor împreună, firește, fără un deviz prealabil și fără un contract încheiat între părți. Nu le păsa de nimic. Deviza inimilor le era "Faceți loc visurilor!". Evident, patronul n-a voit să le plătească lucrarea, cu chiu cu vai dîndu-le un sfert din cît se înțeleseseră. Dar, între timp, dau de un alt escroc, care îi cheamă
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
conduși de o identică ideologie (această afirmație a contradictoriului intelectual budapestan e o pură prostie!) Ci pentru că, fără excepție, de la liberali și țărăniști la pediști și pedeseriști, sunt prea prinși în mucozitățile propriei meschinării pentru a vedea și a le păsa de ce se întâmplă cu adevărat în România. Pe acest fundal, Vadim și Funar sunt singurii politicieni români consecvenți. Ei dau înainte cu "pericolul străin" și cu "demnitatea națională", chiar dacă România e din ce în ce mai izolată, iar "demnitatea" națională se topește ca untul
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]