4,121 matches
-
poporul nostru dreptcredincios, dimpreună cu slujitorii sfintelor altare din toată țara și din străinătate, în dangătul clopotelor și în rostirea pioasă a sfintelor slujbe de pomenire, au știut în urmă cu nouă ani, să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor spiritual, care le-a purtat grija celor sufletești, în toate ținuturile țării (și în diaspora românească) - în diferitele ascultări și trepte ierarhice pe care le-a parcurs în atâția zeci de ani, iar în cea de Patriarh timp de peste
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
pe care le-a evocat și regretat cu toată sinceritatea și convingerea!... Am mai observat faptul, pe parcursul acelor zile, că acest eveniment a fost foarte mediatizat și a meritat acest lucru cu prisosință, căci a trecut la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acel răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAȘIU - BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Părintele Profesor Nicolae Bordașiu - Blândul nostru Păstor Duhovnicesc Nonagenar... La vârsta și anii săi de viață (92 la număr), Părintele Profesor Nicolae Bordașiu
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAȘIU - BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Părintele Profesor Nicolae Bordașiu - Blândul nostru Păstor Duhovnicesc Nonagenar... La vârsta și anii săi de viață (92 la număr), Părintele Profesor Nicolae Bordașiu - vrednic slujitor al Bisericii „Sfântul Silvestru“ din Capitală, uimește prin spiritul său viu, mereu atent la cei din jur, întotdeauna pregătit și neostenit în
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
sale vieți, plină de încercări, obstacole, piedici, suferințe dar și cu momente de bucurie, înălțare spirituală și optimism creștinesc!... Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Părintele Profesor Nicolae Bordașiu - Blândul nostru Păstor Duhovnicesc Nonagenar... Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
și crescut. S-au recitat poezii, iar sub bagheta profesorului de religie MARIUS CIOABĂ, un grup de colindători de la Școala Gimnazială Teliucu Inf. (director prof. Rodica Istrate) a interpretat colinde strămoșești, spre slava lui Hristos, amintind despre ieslea minunată, cântecul păstorilor și magilor îngenunchiați sub lumina peste cer. Cântăreața de muzică populară MARIA MIU, printr-un frumos și autentic colind dedicat sărbătorii Crăciunului a adus o închinare și mărire lui Hristos și îndemn în a-l cunoaște pe Dumnezeu. Prezent la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94273_a_95565]
-
un gimnaziu/pension de lângă Cișmigiu, dorind să devină învățătoare. Ulterior, și-a continuat studiile într-o școală pentru infirmiere. După izbucnirea primului război mondial, Ecaterina Teodoroiu s-a înrolat voluntar într-una dintre primele unități de cercetași din București, cohorta „Păstorul Bucur“, comandată de către Arethia Piteșteanu. În iunie 1916. Ecaterina a revenit la Tg-Jiu unde s-a înrolat în cadrul cohortei de cercetași „Domnul Tudor“, unitate aflată sub comanda lui Liviu Teiușanu, instructor de cercetași din septembrie 1914. La 9 iunie 1921
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
21 august 2015 Toate Articolele Autorului Curând și vara asta o să plece pierzându-se în franjuri de senin și-n urma ei va mai rămâne-o vagă înmiresmare de uscat mălin. Pe sub corola zărilor deschise, ca niște cușme sure de păstori, s-or aduna, mânate dinspre munte, neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se lase ca draperia peste visu-n care cu brațele întinse pân’ la stele am pus câte-o dorință-n fiecare. Vom trece prin hățisuri reci
UN ULTIM RUG de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378264_a_379593]
-
subiectul/ dislocă din indiferența atoate/ puternică prejudecata veșniciei/ ad hoc /..../ materialiter în carne/ nu e decât atâta lumină a incidențelor/ necalculate cuprind începutul și/ sfârșitul ochii nu pot razele/ mirarea Sunt/”(Peisagiu grație). Iată și versuri din Bucolica I: „Eram păstorul/ părerilor prinse în horă albe și negre/ succesive și simultane a toată omenirea/ necunoscută aidoma orelor/ pe care doar ceasornicul le desparte.” Discursul poetic intersectează simboluri cu o densă încărcătură metafizică. Alb și negru, lumină și întunecime, ziuă și noapte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
giot-esc cade umbra tragică a Calvarului: „Era un miel molatic cu lațele plăvițe, Mirositor a lapte-și-l toropise somnul, Cu fruntea cucuiată de două mici cornițe, Și presimțind scăparea, a behăit spre Domnul Atunci duios și pașnic, cu un păstor din munte, Isus îl luă în brațe cu-adâncă sfâșiere, Îl sărută cu sete pe bot, pe ochi pe frunte, Apoi întoarse capul și-l dete spre junghiere...” Ultimele volume și-au epuizat resursele, alegorismul luând forma unui „ petrarchim strident
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Născut la Roma cu învățătură, în vremea lui Marcian, Lui Teodosie cel Tânăr și a lui Valentinian, De la Amvon a pus mult suflet !(pentru Cer un Bun Păstor !) Dar și când ajuns-a Papă, rămas-a lângă popor ! Prin Rugăciuni la DUMNEZEU, pe Atila l-a îmblânzit Ca să nu distrugă Roma...(și-acest oraș, l-a ocolit !) Cu Evanghelia în mână, zelos Mărturisitor Combătea ereticii, ducându-i la
SF.IER.LEON,PAPĂ AL ROMEI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377296_a_378625]
-
înțeleasă, misiunea nu este reprezentată de un proiect grandios, asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine - acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice creștin botezat, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.” Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Ortodoxia este o
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
aici, întrupat dintr-un deșert ce i-a dat arămiul și-asprimea feței, uimește ca pustiul-matcă: scund la stat, dar înalt în simțire; iute în fapte ca vântul uscat, dar domolit când ridică spre Cer un cânt. Mereu în mișcare, păstor de capre și cai, vânând pentru trai ori apărare, își adăpostește odihna și slăbiciunile vârstei în iurta cea albă, rotundă, ciuperca uriașă din zăbrele și pâslă, sigur ancorată-n pământ, din care ieșirea e totdeauna spre miazăzi. Are ochi buni
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
pe ei sau pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-ați hirotonit preoți și diaconi, după care i-ați instalat în parohiile încredințate lor spre păstorirea turmei celei cuvântătoare, spre Slava lui Dumnezeu - Păstorul cel Bun; apoi ați târnosit și binecuvântat atât de multe biserici și lăcașuri de închinare - fapt care nu poate fi uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezența și activitatea înaltpreasfinției voastre atât de prodigioasă și care s-a desfășurat
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
frunte stă aceea că a încurajat și ajutat o mulțime de tineri teologi să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. Apoi mai rămâne în sufletul nostru
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
atitudine, un caracter, un destin. El a crezut că scopul scuză mijloacele și a ignorat pe Dumnezeu care îl ridicase pe David ca și căpetenie a poporului Său. Una dintre cele mai luminoase figuri istorice este regele David, care de la păstor de oi ajunge pe tronul țării. Dumnezeu îi vede inima de prinț în care va pune un „duh nou și statornic” și vede dorința lui după dreptate. Îi vede principialitatea și corectitudinea în relațiile interumane. Pentru David, primordialiatea vieții a
DESPRE PRINCIPIALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382209_a_383538]
-
tineri la sfat, încurajându-i și ajutându-i pe mulți dintre studenții teologi să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. În dimineața înmormântării și, mai cu
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
organizații din Republica Macedonia, Italia și Bulgaria. “Cu Tenda” (călătorind „cu cortul”) aduce în prim-plan poveștile acelor comunități în mișcare, care au traversat aproape invizibil istoria, având însă o mare contribuție în conturarea simbolică a hărții culturale a Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar, în care discursul antropologic se îmbină cu forme de expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
adunați acolo, cucoane cu blănuri scumpe de bizon, fardate și gătite ca de duminică, băieți tineri în blugi, luzări pripășiți pesemne în speranța că poate Ťpică cevať, intelectuali de toate culorile - vreo doi aveau să ajungă iute ambasadori! - și nelipsiții păstori spirituali ai comunității" (p. 82). Țara pusă la cale în situații grotești, "de un suprarealism jenant", într-o "tipică incoerență românească", când "trădătorii"se transformă într-o clipă în "frați", un bazar de opinii stimulate de "licori Olimpiene", un spectacol
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
care contrasta cu Șvițera alpin-idilică și vaca sa colorată în mov a reclamei la ciocolata Milka, mi-a amintit de unul din reportajele lui Bogza care investiga triburile din preajma gunoaielor bucureștene. Filmul surprinde excelent sentimentul de însingurare a celor doi păstori privind de pe fuselajul unei carcase abandonate de avion spre un orizont incert. Filmul de animație, Dance with the Devil (Germania, 2008) al Violei Barna, cîștigătorul Trofeului Mării Negre pentru film de animație, mi-a plăcut mai puțin pentru poveste, cît pentru
Festivalul IPIFF 2008 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8247_a_9572]
-
slavi, nici dintr-o deznădejde sentimentală ca a eroilor occidentali, nici dintr-o patologie sufletească sau intelectuală, nici din actul gratuit gidian, ci dintr-o concepție asupra morții, dintr-o hotărâre sănătoasă și bine premeditată. Moartea lui Pavel este moartea păstorului din Miorița. E moarte acceptată resemnat și senin. Să nu se creadă că mă contrazic. Pavel se sinucide, dar nu face un act de voință mai mare decât al păstorului din Miorița. Hotărârea lui e intelectuală. Păstorul din Miorița ar
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
hotărâre sănătoasă și bine premeditată. Moartea lui Pavel este moartea păstorului din Miorița. E moarte acceptată resemnat și senin. Să nu se creadă că mă contrazic. Pavel se sinucide, dar nu face un act de voință mai mare decât al păstorului din Miorița. Hotărârea lui e intelectuală. Păstorul din Miorița ar fi putut tot atât de bine să se apere, să fugă, iar nu să accepte moartea. Dar o acceptă pentru că o vede ca o legătură cu totul, o logodire cu unitatea. Pavel
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
Pavel este moartea păstorului din Miorița. E moarte acceptată resemnat și senin. Să nu se creadă că mă contrazic. Pavel se sinucide, dar nu face un act de voință mai mare decât al păstorului din Miorița. Hotărârea lui e intelectuală. Păstorul din Miorița ar fi putut tot atât de bine să se apere, să fugă, iar nu să accepte moartea. Dar o acceptă pentru că o vede ca o legătură cu totul, o logodire cu unitatea. Pavel se resemnează în sensul că-și acceptă
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
bine să se apere, să fugă, iar nu să accepte moartea. Dar o acceptă pentru că o vede ca o legătură cu totul, o logodire cu unitatea. Pavel se resemnează în sensul că-și acceptă destinul. Dar și el, ca și păstorul, vede în moarte un sens, o cufundare în tot, în unitate. Iată cum sinuciderea lui Pavel luminează sensul metafizic al Mioriței. Și în acest fapt stă cea mai de seamă superioritate a romanului." Sinuciderea lui Pavel e singurul lucru discutat
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
fiindcă cerul e deschis de Sân-Vasiiu și pămîntenii pot trece, măcar cu gîndul, în neștiutele legi de dincolo. La Mărtinii de érna, de întîi februarie, zis și ziua omizilor, cînd se ung pomii cu apă sfințită, se dă o turtă păstorilor din partea gazdei oilor. Sînt și zile de bresle, a forfecarilor și-a burghiașilor, precum și zile care se țin diferit în sate din zone diferite. Pe 1 martie, după Mangiuca, e "Dragobete de dragoste", dar și "punerea mânei pre șierpe" (pentru
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]