132 matches
-
e un mare tablou câmpenesc, deschis cu priveliștea imensă a Carpaților. În perspectiva lor, poetul desfășură câmpurile și orașul Târgoviște, tratează într-un colț un detaliu cinegetic și zugrăvește întreagă geografia, înviorată de impulsia erotică, cerul cu stelele, apele adamantine, păstorii jucând în jurul focurilor, la răsunetul fluierelor câmpenești, caii nechezând, boii călcând apăsat înaintea plugurilor, taurii, mieii: Plăcute zbierări de turme Aerul îl umple tot; Tauri grei p-ale lor urme Apăsate mugiri scot. În poezia conceptuală, Văcărescu are vibrație, dignitate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vestea morții lui Paulus Fabius Maximus, cu care a urcat la ceruri și speranța lui Ovidiu. Un simplu presentiment sau primise deja veștile grave despre doliu? Este semnificativă și repetata dorință a sulmonezului de a se dedica muncilor câmpului sau păstoriei chiar și în sălbatica Sciție! Ovidiu avea o cu totul altă formație spirituală decât Horațiu sau Virgiliu, care au manifestat dintotdeauna o sensibilitate campestră profundă și rafinată. Ovidiu părea mai degrabă tipul mondenului prin excelență și, de aceea, manifesta un
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a avut norocul și onoarea să contribuie la formarea civilizației europene. Din cauze istorice binecunoscute, el a trebuit să piardă toate bunurile culturale aduse aici de coloniști și să trăiască, mai bine de o mie de ani, o viață de păstorie, în vreme ce popoarele apusene, moștenitoare ale culturii antice, au putut nu numai să păstreze moștenirea, dar să o și mărească. Și au pierdut amândouă părțile: și cultura europeană, și poporul român. A pierdut și cultura europeană, căci o coardă, care ar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de "profesiunile" care transformă în timp "ideologia" vânătorii într-una predominant pastorală. Această mărturie din cronica lui Ureche - ritualul întemeierii statale) - include și ea narațiunea vânătorii arhetipale și descrie înființarea unei vetre de civilizație într-un nou teritoriu: ... că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacele, au dat de o hiară ce să chiiamă bour și după multă goană au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolo fiindu și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
carpatic și ale Alpilor Transilvaniei pentru a proteja așezările din interiorul Ardealului de incursiunile nomazilor semibarbari. Există un mare număr de secui în zona Carpaților Orientali, un alt fenomen neelucidat în ceea ce privește originea acestora). Dacă așa stau lucrurile, cum au putut păstorii români ("valahi") să pătrundă într-un număr atît de mare printr-o astfel de barieră, venind dinspre sud? Dománovszky a argumentat că "infiltrarea" românilor a început în secolul al XIII-lea, cînd gyepú (perimetrul de apărare) începuse deja să se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pășunile pustii au fost protejate Împotriva forței masive a statului francez de către un pluton rebel de ecologiști - era uriaș, și nu numai În Franța: a fost repurtată o victorie emoționantă, nu atât pentru oițele indigene din Masivul Central, cât pentru păstorii evident ne-locali, mulți dintre ei tineri radicali plecați recent din Paris sau Lyon și transformați În fermieri pe coastele sălbatice ale „Franței profunde”. Evident, câmpul de luptă nu mai era același - cel puțin nu În Occident. În Europa de Est, doctrina
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu litera T în grafia veche. Hramul este corect, Vovidenia = Ovidenia, preoți fiind Vasile și Luca Mitrea. Acest Vasile poate fi una și aceeași persoană cu „popa Vasile” din 1774, dacă, ceea ce este posibil, va fi avut o viață și păstorie îndelungată cum se întâmpla în multe situații. Catagrafiile din 1831 și 1845 înscriu la satul Torcești preoții: „preot Ioan fiu lui Ioan Soare, preot Luca, fiu lui preotul Mitre, preotul Lupul, fiul lui preotul Ioniță, preotul Vasile, fiu preotului Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]