358 matches
-
particulare (școli, spitale, servicii sociale, teatre). Elementele umane sunt reprezentate prin populație, care are un caracter esențialmente mobil. Satul este spațiul socio-comunitar uman de grup restrâns, bazat pe tradiții, pe conduite culturale specifice, pe un anumit gen de activitate (agricultură, păstorit, pescuit, activități mixte). El este o comunitate stabilă și relativ închisă, cultivând tradiții, cutume și conduite specifice. Are un caracter originar gentilic sau tribal. Exemplele de mai sus sunt importante pentru înțelegerea aspectelor legate de starea de sănătate mintală și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de comunicare dintre aceștia și beduini și preferința beduinilor de a se sedentariza acolo unde aveau deja rude, respectând, astfel, afilierea tribală care ar fi fost „secționată” de sedentarizarea făcută de sus. Mulți dintre ei ar fi dorit să combine păstoritul cu avantajele pe care sedentarizarea le-ar fi oferit, lucru greu de realizat din pricina planificării inițiale axate pe agricultură. Suspicioși față de noile resurse de apă și ezitanți să treacă la agricultură, beduinii găseau, de asemenea, că localitățile ce li se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
paisprezece texte lirice culese înainte de 1880 și considerate a fi cele mai vechi cântece consemnate de la românii din Șchei. Studiile de etnografie ale lui P., în care se ocupă de industria casnică în Șcheii Brașovului, portul din Țara Hațegului și păstoritul din Săliște, Săcele, Covasna și din Dobrogea au fost, parțial, valorificate ulterior. Etnologul a lăsat una dintre cele mai vechi descrieri ale stânei din sud-estul Transilvaniei, precum și numeroase date în legătură cu obiceiurile și credințele păstorilor. Prin limitarea ariei de cercetare, însoțirea
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
procurare a hranei este abstractă, putând fi satisfăcută într-o mulțime de feluri. Ce tip de activitate de procurare a hranei va fi selectat depinde de posibilitățile concrete de care dispune colectivitatea în momentul „alegerii”: poate să adopte agricultura sau păstoritul, culesul și vânătoarea sau, în fine, poate recurge la forță, exploatând alte colectivități producătoare de hrană. Opțiunea pentru un mod sau altul de obținere a hranei depinde de o mulțime de condiții particulare: configurația mediului natural (prielnic agriculturii, păstoritului sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau păstoritul, culesul și vânătoarea sau, în fine, poate recurge la forță, exploatând alte colectivități producătoare de hrană. Opțiunea pentru un mod sau altul de obținere a hranei depinde de o mulțime de condiții particulare: configurația mediului natural (prielnic agriculturii, păstoritului sau vânătorii), configurația disponibilităților interne (tradiții și abilități de agricultor, păstor, războinic), particularitățile colectivităților găsite în zonă (existența sau nu a unor asemenea comunități, disponibilitățile lor productive și de apărare). Presupunem că operațiunea este agricultura. Cum se va organiza agricultura
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt utilizate doar de unele sisteme (materiile prime, de exemplu). Altele sunt solicitate de o mulțime sau chiar de toate sistemele care compun o societate: resurse financiare, timp și energie umană. Munții sunt o resursă pentru multiple activități: turism, recreere, păstorit, silvicultură, vânat, minerit. Timpul este o resursă mult mai generală: pentru activitățilede producție (fondul de timp de muncă de care dispune o colectivitate), pentru recreere și dezvoltare personală (timpul liber). Timpul liber, partea rămasă din timpul de care dispune o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au făcut studii de acest gen, dar ceea ce a stat lungă vreme În atenția cercetătorilor este migrația unui grup pastoral român ce Înaintează În Evul Mediu pînă În Centrul Europei, lăsând În urma lui amintirea unei anumite vieți sociale legate de păstorit și mai ales un vocabular de origine română rămas În limba populațiilor printre care acest grup a trăit. Problema a preocupat statornic cercetători din România, Polonia, Cehoslovacia, mai puțin din Ucraina și Ungaria. Fără a fi numit astfel, studiul ,,regiunilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a preocupat de folclorul și literatura popoarelor sud-slave, în special de creația populară sârbă și croată. Activitatea sa de istoric literar s-a concretizat în principal în elaborarea unor cursuri universitare, dintre care unele tipărite, altele multiplicate la Universitate. SCRIERI: Păstoritul la români, București, 1913; Originea poeziei populare, București, 1922; Curs de literatură sârbă, vol. I: În Bosnia, București, 1932-1933; Curs de istoria literaturii croate, București, 1934; Curs de istoria literaturii sud-slave. 1650-1850, București, 1936-1937; Istoria literaturii iugoslave. 1750-1820, București, 1938
CANCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286059_a_287388]
-
celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul stânei după tipul celei maramureșene, iar exteriorul după tipul celei someșene. Până la începutul veacului XX stânile evreiești vor împânzi munții, Maramureșul și Bucovina ajungând „zone” în care păstoritul evreiesc se transformă într-o realitate economică imposibil de neglijat. Nemaiântâlnit la scara Europei, aspectul intră în istorie ca o particularitate, una din nenumăratele, a diasporei iudaice. E în acest caz, ceva mai mult decât o încercare de recuperare: nomazi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Clivetti, Gheorghe, România și crizele internaționale. 1853-1913, Editura Fundației AXIS, Iași, 1997. Conea, Ion, Spațiul geografic românesc. Geografie și istorie românească, Societatea Națională de Editură și Arte Grafice "Dacia Traiană", București, 1944. Constantinescu-Mircești, C., Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1997. Colescu, Leonida, Analiza rezultatelor recensământului general al populației
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
88 ***, Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, p. 233. 89 Victor Slăvescu, Corespondența lui Ion Ionescu de la Brad către Ion Ghica (1846-1874), București, 1943, p. 71. 90 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 223. 91 C. Constantinescu-Mircești, Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976, pp. 122-124. 92 Apud Roman Sorescu, Monastirile Dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C. Ionescu, București, 1914, p. 20. 93 Ibidem. 94 ***, Istoria
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1950 și 1000 î.C.). În primul mileniu, populația crește din nou, dar fără să ajungă la nivelul precedent. Scăderea drastică a populației de la începutul mileniului al II-lea î.C. se datorează, probabil, unei schimbări climatice. Deoarece agricultura și păstoritul în această regiune depindeau exclusiv de precipitații, era de ajuns o reducere a cantității de ploaie pentru a provoca un grav dezechilibru și a obliga cea mai mare parte a populației să migreze dacă nu dorea să moară. Ne putem
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor Bârladului au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului moldovenesc. Condițiile geomorfologice denotă o dispunere uniformă a siturilor spre diferite forme
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VII, ci mai degrabă existența unei populații reduse numeric pe parcursul duratei de timp amintită. În privința finalului acestor stațiuni, lipsa urmelor de incendiere indică părăsirea pașnică a regiunii, probabil în căutarea unor terenuri mai bune pentru ocupațiile de bază (agricultura și păstoritul) ori care să ofere un grad mai mare de siguranță cotidiană. Mai târziu, condițiile geografice și politice favorabile, din anumite microregiuni, au determinat întoarcerea vechilor comunități sau atragerea de noi grupuri băștinașe, fapt ce a condus la creșteri demografice în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
umane. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor, au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă o dispunere uniformă a așezărilor spre toate formele de relief
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ce vor fi căutat ungurii în Europa? Și cum s-au putut opri printre noi? Ungurii au în ei instincte de nomazi. Așezîndu-se și fixîndu-se într-un spațiu determinat, ei n-au putut înfrînge o nostalgie de rătăcitori. Agricultura și păstoritul nu convin sufletului lor barbar. Setea lor de spațiu și-au domolit-o prin cântec și urlet. E singurul popor care mai știe zbiera. Urletul este o disperare în fața spațiului. De aceea, de câte ori ești nemângâiat la șes sau pe culmi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ales colaci și colăcei de tot felul... Dintotdeauna, locuitorii satelor noastre s-au ocupat de munca câmpului, cultivându-l cu cereale, plante tehnice, furaje și legume, precum și cu creșterea animalelor. În secolele IV-XI d. Hr., populația a practicat plugăria și păstoritul în forme extensive. Descoperirile din așezările Văii Berheciului (v. „Carpica”, revista muzeului județean de istorie Bacău), constând în unelte agricole, brăzdare și cuțitașe de fier, râșnițe și gropi pentru depozitarea proviziilor, arată continuitatea agriculturii pe aceste meleaguri. În secolele XI-XIV
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scoteau apa din puțuri special amenajate, pentru a uda grădinile de zarzavat. În grădinile de la șes se instalau colibe pentru supravegherea grădinilor. Focurile din noapte, cântecele și chiuiturile creau o atmosferă pe care anii copilăriei nu o pot da uitării. PĂSTORITUL Meleagurile comunei au oferit condiții favorabile pentru dezvoltarea unei vieți pastorale și, în special, în satele Tarnița și Satu-Nou, având zone de pădure, cu poieni și curături sau fânețe de sub păduri și din șesul Berheciului. Sunt ciobani care au constatat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oferit condiții favorabile pentru dezvoltarea unei vieți pastorale și, în special, în satele Tarnița și Satu-Nou, având zone de pădure, cu poieni și curături sau fânețe de sub păduri și din șesul Berheciului. Sunt ciobani care au constatat de timpuriu că păstoritul este o ocupație mai rentabilă și mai liberă decât agricultura. Se poate vorbi de păstoritul agricol, ocupația de bază fiind agricultura, iar păstoritul fiind pus în serviciul agriculturii, la noi în comună neexistând zone pur pastorale. Turmele de oi nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Satu-Nou, având zone de pădure, cu poieni și curături sau fânețe de sub păduri și din șesul Berheciului. Sunt ciobani care au constatat de timpuriu că păstoritul este o ocupație mai rentabilă și mai liberă decât agricultura. Se poate vorbi de păstoritul agricol, ocupația de bază fiind agricultura, iar păstoritul fiind pus în serviciul agriculturii, la noi în comună neexistând zone pur pastorale. Turmele de oi nu depășesc hotarul comunei, ci pasc pe pășunea comunală, fie după ridicarea recoltei, pe miriște sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curături sau fânețe de sub păduri și din șesul Berheciului. Sunt ciobani care au constatat de timpuriu că păstoritul este o ocupație mai rentabilă și mai liberă decât agricultura. Se poate vorbi de păstoritul agricol, ocupația de bază fiind agricultura, iar păstoritul fiind pus în serviciul agriculturii, la noi în comună neexistând zone pur pastorale. Turmele de oi nu depășesc hotarul comunei, ci pasc pe pășunea comunală, fie după ridicarea recoltei, pe miriște sau pe fânețe cosite de pe văi. Scopul este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu depășesc hotarul comunei, ci pasc pe pășunea comunală, fie după ridicarea recoltei, pe miriște sau pe fânețe cosite de pe văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de informare în masă, poliția a operat, două arestări. Unul după altul, în două locuri diferite, au fost arestați doi români. Primul avea 20 de ani iar cel de-al doilea 36 de ani. Cel mai tânăr se ocupa cu păstoritul iar cel mai în vârstă era de profesie bucătar. Cel mai tânăr, după o noapte petrecută la poliție și-a recunoscut vina. La percheziția realizată de poliție, în tabăra abuzivă de la Primavalle, în cortul acestora, a fost descoperită o pereche
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău au fost deschise, în diferite locații, trei expoziții cu caracter permanent: Textile de interior din județul Bacău (1994 1996Ă, Industria casnică țărănească. Textile din interior din județul Bacău (1997 2002Ă și Păstoritul la români (1998-2002Ă. În prezent secția de etnografie are deschise două expoziții permanente:Expoziția permanentă de etnografie Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău care funcționează în clădirea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția de artă populară
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
am expus: coasă, tioc și cute de ascuțit coasa, șea pentru măgar, fiare pentru împiedicat caii, jug pentru o vacă, talangă, găleată pentru muls, linguroaie, crintă, putinei, cutie pentru brânză etc.Ă iar al doilea prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru muls oile, budaie cu capac, ceaun, mestecător jintiță, hârzob, răvag de caș, tipare pentru caș, scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în care se încheagă cașul, cușbă și pirostrii, bâtă pârlită, clopote pentru oi, foarfece de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]