138,898 matches
-
suntem invitați la Furusund (unde Strindberg obișnuia să-și petreacă vacanțele cu familia) la prietenii noștri, Agneta (Pleijel) și Maciej (Zaremba). Este o casă veche, aparținând bunicului Agnetei, al cărui jurnal există încă, având un sfat pentru viață: de a păstra secretul altora. Peste tot obiecte vechi și haine ale celor care au dispărut demult. Camera care ni s-a dat e plăcută, cu un pat mic și oglinzi pictate cu flori, totul făcut de oameni care parcă n-au părăsit
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
schimbe brusc masa camerele obscure sunetul fulgerător al blitzului" (În lumina păsărilor urbane). Din această perspectivă, Răzvan Țupa e poet tocmai în versurile "sincere" care scapă vanității auctoriale și elaborării programatice: "5. Drumul care mă ține pe genunchi și călătoria păstrându-mă-ntre brațe de tablă sau aripa de sticlă-a ferestrei: nu pot să nu lase prin ele să vină înșiruirea copacilor verzi străbătută de-asfaltul șoselei" (Serbările). Deși reclamă mereu existența unui dialog prin diverse mărci retorico-textuale, poetul nu
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
Aici, tendința glumeață de amestec al codurilor produce adesea - exact ca în paginile corespunzătoare scrise de tineri din România - texte hibride, care îi pot înspăimânta pe cei îngrijorați de "stricarea limbii", dar care nu constituie nici un pericol cîtă vreme se păstrează "diglosia", distincția stilistică dintre limba standard și argoul tineresc. De altfel, unii dintre cei ce scriu cu extremă libertate colocvială în forum au și contribuții la pagini web "serioase", unde limbajul se conformează normelor academice ale românei literare. Autorii constituie
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
evit lucrurile pe care n-am curajul să le spun. Și nu e o singură cenzură, ci mai multe: e, întîi, cea interioară, care-mi interzice să mă apropii prea tare de propriile mele intimități; a doua mă obligă să păstrez tăcere asupra intimității celorlalți; a treia, în fine, nu-mi dă mînă liberă să vorbesc despre ce se întîmplă în jurul nostru. Dacă, printr-un miracol, aceste straturi represive ar dispărea, toți am descrie numai mizerii. Și ce mizerii! De toate
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
instrumentele violenței - de la somnifere și cuțite la altele mai sofisticate - piesa lui Radu Macrinici este îmbibată de compasiune: oricât de nevolnic ar fi fiecare individ luat în parte, există în suma trăirilor tuturor ceva care merită să fie ocrotit și păstrat. îngerul electric, cel ce veghează și, ca să poată să o facă, ia cofeină ca să nu adoarmă, amintește mereu că "statul român nu și-a plătit datoriile față de societatea noastră" și întrerupe curentul electric pe tot teritoriul, suspendând astfel haosul. în
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
Ilya Ehrenburg adună în caracterizarea sa toate fețele personajelor scriitorului român: "naiv și viclean ca un copil, fermecător ca țiganii din poemul lui Pușkin, și ca povestitorii orientali, plin de imaginație, ca lăudăroșii levantini, dar și un visător obișnuit care păstrase în ciuda foamei și a bătăilor, dorul de dragoste, de stele și de adevăr." Gustînd savoarea poveștilor din 1001 de nopți și a romanului picaresc, André Gide îl asemuie cu Lesage sau Sallet, întrecîndu-i însă printr-o "sensibilitate mult sclipitoare." Danezul
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
biograficului, urmărindu-le răsfrângerea în operă. Se simte că textele adunate în carte au fost scrise în epoci diferite, unele, probabil, în urmă cu mult timp, autoarea nerevizuindu-le în vederea omogenizării stilistice. Poate ar fi fost bine măcar să le dateze. Păstrează, în orice caz, formulări care ne apar iremediabil "vechi", amintind inflexiunile criticii sociologizante și incriminatoare, ca atunci când vorbește, de pildă, despre "procesul burgheziei false, rapace, imorale, dornică de parvenire și de putere". Trebuiau îndepărtate aceste scorii de limbaj sociologizant, care
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
între a transmite un fapt și a produce o emoție - sau o anume proporție a celor două funcțiuni". Deși își declară, de la o vreme, lipsa de apetență pentru modul suprarealist, care l-a ispitit totuși în accentuată măsură, poetul nostru păstrează din atmosfera avangardei cel puțin o năzuință spre realiile "nefardate", dezarmant de simple. E un soi de coborîre la nivelul zero pentru regenerarea energiei creatoare. Sfidînd grandilocvența, ampolozitatea retoricii care celebrează un univers solemnizat din capul locului (un artificiu aplicat
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
actualul primar general al Capitalei, Traian Băsescu, ar trebui să-și prezinte demisia de onoare pentru ceea ce le-a copt bucureștenilor, fără să-i întrebe. Încă nu e timpul pierdut ca acest proiect idiot să fie redus la dimensiuni acceptabile, păstrînd soluția șinelor îngropate unde e cazul. Asta depinde însă de atitudinea bucureștenilor înșiși. Dacă mai bine de o jumătate de milion de oameni vor accepta să fie tratați ca niște bucureșteni de mîna a doua, atunci vom vedea că se
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
nu accept să mi se replice, în special de către cei mai tineri. Dl Popescu ar trebui să-și aducă aminte de cîte ori a scris despre mine "corozive" de-ale d-sale iar eu n-am replicat, ba chiar am păstrat cu d-sa o relație cordială și neafectată. Cel care a replicat permanent tuturor a fost dl Popescu. De "atacat", eu nu l-am atacat pe dl Popescu niciodată, înainte de acest editorial care nu exprima, îndefinitiv, și în mod urban
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
îngrijorate că foști securiști, care lucrează în anumite instituții din România, ar putea avea acces la documentele confidențiale ale NATO, dacă țara noastră va fi admisă în alianță. Cu alte cuvinte, Puterea de la București are de ales între a-i păstra pe foștii securiști în aceste instituții și intrarea în NATO. Dacă în intervalul imediat următor vom asista la demisii gen Ristea Priboi din diverse funcții importante, acesta ar putea fi semnalul că Bucureștiul a ales NATO. Dacă nu, s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
orașe, te sufocă turma dezlănțuită a mașinilor./ La sanatoriu îmi țiuiau urechile de liniște...". Lumea sanatoriului (și a spitalelor) aduce în pagină bolile "nesfîrșite și voluptoase" iar moartea își trimite semnele, "familiară ca un guturai", chiar dacă "discretă ca un parfum păstrat în sticluțe de mărimea unei unghii". De aceea multe din evadările din spital au o ușoară temperatură, ca de febră: "îmi intrase în cap că aș putea trece fără să fiu sprijinit/ în partea cealaltă a pavilioanelor,/ Ca să-i dăruiesc
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
unghii". De aceea multe din evadările din spital au o ușoară temperatură, ca de febră: "îmi intrase în cap că aș putea trece fără să fiu sprijinit/ în partea cealaltă a pavilioanelor,/ Ca să-i dăruiesc Elmei un buchet de streptomicină/ Păstrat de mine anume pentru ea...", "mă-nvîrt pe malurile mîloase ale Mareotisului,/ Uimit de anemonele strălucitoare,/ Uimit de tavanul care-mi oprește urcușul spre cer,/ în sporovăiala surorilor celeste/ Care coboară în stoluri albe spre farmacie, pentru aprovizionare". în numele "pozitivismului liric
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
român - în exclamația lui "Comment peut-on être roumain?" - intra și un element de disperare.) Eliade a abandonat româna doar pe jumătate: pentru ideile sale de rezonanță universală, pentru studiile erudite a adoptat franceza și, mai tîrziu, incidental, engleza, dar a păstrat româna ca limba de expresie literară. Ionel Jianu a izbutit să emigreze într-un tîrziu și după aceea a scris în franceză. Evident, mulți membri ai generației au rămas în România și au avut de suferit, indiferent de orientarea lor
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
magic pentru mine - reminiscență dintr-un poem de Robert Browning citit în anii facultății? sau punct de plecare al unor asociații pur subiective?). Fiul lui, istoricul Adrian Niculescu, și el prezent la masa rotundă, era pe atunci un băiețel, dar păstrase o amintire limpede ... Și nu fac aici o listă a tuturor coincidențelor - a întretăierilor de serii de improbabilități - care-mi dădeau sentimentul de "lume mică" dar și, în același timp, de lume largă și accesibilă, de vastă transparență circulabilă, pe
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Analistul consideră că, pentru intrarea României în NATO, actuala putere va rupe pactul cu foștii securiști, gest la care regimul Constantinescu nu s-a încumetat. Cînd se va întîmpla acest lucru, Cronicarul va reaminti previziunile lui Dan Pavel, deocamdată își păstrează unele îndoieli * Nu ne-a venit să credem citind în ADEVĂRUL: "Deputatul Mihai Mălaimare i-a cerut scuze publice lui Șerban Madgearu". Cu mici deosebiri am regăsit știrea și în alte cotidiane. Într-adevăr, deputatul Mihai Mălaimare i-a cerut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
prin cuvîntul "dramă". Ingrid Berleanu, personajul principal, află la 45 de ani, cînd o nouă sarcină o determină să-și facă o serie de analize, că suferă de o boală genetică bazată pe o anomalie cromozomială structurală; decizia de a păstra, cu toate riscurile, copilul este susținută de întreaga familie; în plus, modificările produse în organism de noua sarcină sînt creditate de doctori cu mari șanse de a duce la vindecarea bolii lui Ingrid. Cartea nu începe foarte promițător. Partea despre
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
despre Vadim, dar în realitate n-au făcut decât să dea drumul la invective demult cunoscute din lectura "României Mari". Probabil că pesediștii au uitat articolele xenofobe, anti-semite și antioccidentale din revista "Europa". Dar, putem fi siguri, computerele N.A.T.O. păstrează până și ultima virgulă din acele producte de care la sediul P.S.D. nu-și aduce aminte nimeni, nici măcar în timpul coșmarurilor. Dacă acum, când bâjbâim în procesul integrării, mai-marii României se comportă cu atâta lipsă de responsabilitate, ne putem imagina cum
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
Gheorghe Grigurcu În altă parte este orchestrat un atac împotriva lui Virgil Ierunca, acuzat - risum teneatis! - de pactizare cu comunismul: "Ca fost om al stîngii comuniste, Virgil Ierunca va păstra optica și metodologia acesteia, întorcîndu-le împotriva presupușilor dușmani. Va ignora mecanismul, pe "călăi", și va stigmatiza victimele. Rezultatul a fost o critică pe dos, fără perspectiva proceselor culturale lăuntrice din România. După 1968, prin Miron Radu Paraschivescu, dar și prin
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
panică - pînă la urmă se scotocește prin buzunare, găsește o scrisoare de la o prietenă mai veche și se cufundă în lectură. în altă parte, personajul cu pricina este nevoit să facă distincția între literatura de consum și cea artistică. Autorul păstrează distanța de prima deși s-a depărtat vizibil și de a doua ipostază. Singura grijă care pare să-i fi rămas este aceea de se feri de categoria "romane de gară sau de citit în tren, romane pe care le
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
ori la dentist". În mod clar, Țepeneag și-a redefinit proza după reguli mult mai pragmatice. Și-a declarat de altfel noua orientare în cîteva interviuri. A scris în franceză din motive editoriale. A revenit la limba română, dar a păstrat "motivele editoriale" în tematică și în stil. Ieșirea de sub tirania experimentului deja constituie un model interesant pentru proza română actuală. Țepeneag propune un model echilibrat - combinarea mobilității narative cu forța tematică a unor evenimente contemporane. Supără punerea în abis clasică
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
Limba franceză" etc. E interesant că la formele de plural însoțite de articolul hotărît raportul de frecvență se modifică: la nominativ-acuzativ motorul de căutare indică 2280 de atestări pentru forma nivelele, față de 4040 pentru nivelurile; cifrele se apropie din nou, păstrînd totuși preferința pentru -uri, la genitiv-dativ: nivelelor apare de 523 de ori, nivelurilor de 650 de ori. în total, cu sau fără articol, pluralul nivele păstrează un ușor avantaj (8723 atestări, față de 8390 ale lui niveluri): suficient pentru a contrazice
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
de atestări pentru forma nivelele, față de 4040 pentru nivelurile; cifrele se apropie din nou, păstrînd totuși preferința pentru -uri, la genitiv-dativ: nivelelor apare de 523 de ori, nivelurilor de 650 de ori. în total, cu sau fără articol, pluralul nivele păstrează un ușor avantaj (8723 atestări, față de 8390 ale lui niveluri): suficient pentru a contrazice alegerea operată de norma academică. Cele două forme de plural sînt egal îndreptățite să existe și în orice caz nu depind de specializarea semantică indicată în
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
cazuri similare formal nu sînt comparabile în privința frecvenței: în variația hoteluri/hotele, prima formă este net preferată de uz (confirmînd norma din dicționar), cu un raport de 12.600 de atestări față de numai 74 ale lui hotele. Cifrele formelor articulate păstrează diferența: hotelurile/hotelele: 1.460 / 12; hotelurilor/hotelelor: 670 / 1.
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
pe care îl va fabrica... Și precizarea următoare: "La drept vorbind, distincția dintre activitatea psihică îndreptată, întoarsă spre interior, sau spre exterior este ceva pur și simplu relativ. Amiba sau planta nu încetează de a folosi unelte chimice ca să își păstreze structura. Invers, activitatea umană, privită de pe Sirius, este și ea întoarsă spre interior, iar pentru același observator stelar, întrebuințarea pe care omul o dă cărbunelui ori fierului nu se deosebește de felul cum foraminiferele se folosesc de calcar"... Umwelt, lume
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]