293 matches
-
ce vor da infecții primare. Prevenire și combatere. Se recomandă amplasarea culturilor noi la distanță față de culturile mai vechi și în cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D., se va cosi lanul înainte de maturitatea tehnologică. 7.1.5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. Se recomandă amplasarea culturilor noi la distanță față de culturile mai vechi și în cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D., se va cosi lanul înainte de maturitatea tehnologică. 7.1.5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab. În ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii de pe frunze, care sunt duși de vânt și apa de ploaie. Prevenire și combatere. Se recomandă ca loturile de trifoi să fie cosite prematur în cazul apariției manei, pentru a nu se ajunge la defolierea plantelor. 7.2.3. Pătarea neagră și căderea frunzelor de trifoi Dothidella trifolii Această boală este destul de răspândită în Europa, iar la noi în unii ani poate produce pagube însemnate. Simptome. Pe frunze și cozile lor, apar pete neregulate, rotunjite, gălbui sau brunii la început
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de fructificații de rezistență (cleistotecii). Prevenire și combatare Se recomandă cosirea înainte de formarea fructificațiilor de rezistență. Cea mai eficace metodă este însă, folosirea de soiuri de trifoi rezistente la făinare, așa cum este soiul Sătmărean omologat în 2001. 7.2.5. Pătarea brună a frunzelor de trifoi Pseudopeziza trifolii Boala este deosebit de des întâlnită și păgubitoare în toate țările cultivatoare, dacă se întrunesc condiții favorabil dezvoltării ciupercii. Simptome. În faza de înflorire a trifoiului, pe frunze, se instalează atacul sub forma unor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la rândul lor parazitate. Vetrele de cuscută se vor erbicida cu Pivot 100 LC CE 1 l/ha., Roundup-0,75 l/ha , la 3 zile după prima coasă. CAPITOLUL VIII. BOLILE LEGUMELOR 8.1. Bolile tomatelor Viroze 8.1.1. Pătarea inelară neagră a tomatelor - Tomato black ring virus Virusul descris în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe fructe, apar pete brune, inelare. După o primă etapă de atac, plantele încep să se refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din cultură. Dezinfectarea cu Dazomet 90 PP-600 kg/ha sau Basamid G-500 kg/ha, asigură distrugerea nematozilor și a altor ciuperci de sol. Se va recolta sămânța numai de la plantele perfect sănătoase, observate în tot cursul anului. 8.1.2. Pătarea inelară a tomatelor - Tomato ringspot virus Boala a fost semnalată în 1936 în America de Nord dar, acum este răspândită în toată lumea întrucât atacă diferite specii de pomi, viță de vie și plante ornamentale, care se înmulțesc pe cale vegetativă și astfel este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înainte de plantare. Prevenirea infecțiilor secundare se face prin tratamente cu: Dithane 75 WG-0,2 % (t.p. 14 z.); Dithane M 45-0,2 % (t.p. 14 z.); Vondozeb-0,2 %; Vondozeb 75 DG 0,2 %; Vondozeb 75 DG-0,2 %. 8.1.9. Pătarea bacteriană a tomatelor Xanthomonas campestris pv. vesicatoria Bacterioza a fost descrisă în 1914 în sudul Africii dar acum este cunoscută în toate zonele ce au climat umed și cald. Tr. Săvulescu și col. au semnalat această bacterioză în 1932, avertizând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
seră, trebuie să se respecte măsurile de izolare spațială a culturilor plantelor din cercul de gazde a patogenului, precum și rotația culturilor în vederea micșorării numărului de bacterii pe gramul de sol. Hibridul Unirea este rezistent față de această bacterioză. 8.1.10. Pătarea bacteriană punctiformă Pseudomonas syringae pv. tomato Bacterioza a fost descrisă în 1933 simultan de către doi cercetători din China și S.U.A. În ultimii 30 de ani, boala s-a extins în toate țările cultivatoare de tomate, la noi fiind semnalată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
saci de polietilenă, pentru a nu se răspândi fragmentele de miceliu. În seră și solarii, se vor planta tomatele numai în soluri dezinfectate termic și se va asigura o aerație corespunzătoare a plantelor prin desfrunzirea părții bazale. 8.1.19. Pătarea albă a frunzelor de tomate Septoria lycopersici Boala aceasta a fost semnalată în 1884 în Argentina, apoi în 1886 în America de Nord și Australia, iar din anul 1901 este cunoscută în Europa unde, actualmente este răspândită în toate culturile de câmp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
SC-0,08 %(0,8 l/ha); Gr.L: Calidan SC-0,15 % (tomate-solar); Konker-0,125 % (tomate câmp); Labilite 70 WP-0,2 % (t.p. 28 z.); Gr.N: Trichodex 25 WP-2 kg/ha. Atenție: alegeți produse din diferite grupe! 8.1.23. Pătarea cafenie a frunzelor de tomate Fulvia fulva Boala de origine americană, este cunoscută azi în toate țările cultivatoare de tomate unde, în condiții favorabile, poate produce pierderi de producție de 1525 %. În România a fost semnalată în 1935 și de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
z.); Bavistin FL-0,05 % (t.p. 21 z.); Carbendazin 500 SC-0,05 %; Derosal 50 SC0,05 %; Derosal 50 WP-0,05 % (t.p. 14 z.); Benlate 50 WP 0,05 %; Topsin 70 PU-0,1 % (t.p. 14 z.); Topsin Fig. 107. Pătarea brună a frunzelor de tomate Alternaria: a-atac pe planta matură; b-atac pe răsad (C.M. Messiaen et col., 1991). M 70 WP-0,1 % (t.p. 14 z.), Carbetim 0,05 %(0,5 l/ha); Gr.F: Bravo 500 SC 1
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Gr.K: Euparen 50 WP-0,15 % (t.p. 21 z.); Gr.L: Calidan SC0,15 % (trat.în solar); Labilite 70 WP 0,15 % (t.p. 28 z.). ATENTIE:alternați produsele la stropiri, alegând substanțe din diferite grupe! 8.1.24. Pătarea brună a frunzelor de tomate Alternaria dauci Alternarioza este o boală prezentă în momentul actual în toate țările cultivatoare. A pătruns în Europa în 1875 dar, în România este citată abia în 1932. Pagubele cele mai mari se înregistrează în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răsad, acesta se stropește cu Folpan WP-0,2 %; Tachigaren 30L-0,1% (3 l soluție /m2 ) , după plantare 0,1% (200 ml sol/plantă) sau Captadin 50 PU-3-4 l soluție 0,25% /m2. 8.2. Bolile ardeiului Viroze 8.2.1. Pătarea inelară cloroto-necrotică a ardeiuluiPepper chlorotic necrotic ringspot Boala a fost semnalată în România în 1980 în culturile de ardei din spațiile protejate. Simptome. Pe frunzele tinere, prezența virozei se observă prin transparența și îngălbenirea nervurilor principale și semnalarea de inele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cartof. În culturile semincere se pot face tratamente cu uleiuri minerale dar, cea mai eficientă metodă rămâne folosirea de soiuri rezistente. 8.2.5. Mozaicul lucernei la ardei Alfalfa mosaic virus in pepper Boala cunoscută și sub numele de "pătarea galbenă a ardeiului" este de origine americană (1947) dar, acum este răspândită peste tot unde se cultivă ardeiul, inclusiv România (I. Pop, 1986). Simptome. Plantele virozate prezintă pe frunze pete mari, galbene sau galbene-aurii, urmate de arsura zonelor și căderea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
larvă, în sol. Prevenire și combatere. Metoda de prevenire se rezumă la distrugerea cuscutei și la combaterea insectei, ce poate aduce micoplasma de pe o multitudine de gazde: cartof, pepeni, tutun, tomate, morcov, lobodă, lemn câines etc. Bacterioze 8.2.7. Pătarea bacteriană a ardeiuluiXanthomonas campestris pv. vesicatoria Boala de origine americană a fost semnalată în 1974 de C. Rafailă și col. în România, unde s-au estimat pierderi de până la 15 16 % din recoltă. Simptome. Plantele atacate prezintă pe frunzele tinere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în concentrație de 0,2 %, Onefung 50 PU-0,35 % și Systhane Z-0,25 %. Stropirile vor începe la începutul înfloritului și se vor continua la intervale de 7-10 zile în funcție de condițiile climatice, metoda de irigare și evoluția atacului. 8.2.8. Pătarea pustulară a fructelor de ardeiPseudomonas syringae pv. tomato Boala este originară din China unde a fost semnalată în 1933, apoi a apărut în America 1956, iar în România a pătruns în 1971 în județele Dolj și Ilfov. Simptome. Boala se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Topas 100 EC 0,035 % (t.p. 7 z.); Gr.L: Labilite 70 WP-0,2 %, Manoxin total 60 PU - 0,25 %(2,5 kg/ha). ATENȚIE: Nu faceți 2 stropiri la rând cu produse din aceeași grupă! 8.2.11. Pătarea albă a frunzelor de ardei Phyllosticta capsici Boala a fost descrisă prima dată în Argentina în 1899, după care a fost semnalată în America și în Europa. Din anul 1953 boala este prezentă și pe teritoriul României. În 1999 ea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
această boală folosind ultimele recomandări cu Topsin Al 70 PU - 0,05-0,1%(0,5 l soluție pe plantă). 8.2.13. Alte boli ale ardeiului: viroze: virusul ofilirii bobului la ardei; boli produse de ciuperci: căderea plăntuțelor în răsadniță; pătarea cenușie a frunzelor (ascochitoza); putregaiul negru al fructelor; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a fructelor; antracnoza ardeiului; putrezirea fructelor și semințelor de ardei; cercosporioza ardeiului; verticiloza ardeiului; putrezirea coletului; boli fiziologice putregaiul sau înmuierea fructelor de ardei. În vederea evitării
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
PU - 0,05-0,1%(0,5 l soluție pe plantă). 8.2.13. Alte boli ale ardeiului: viroze: virusul ofilirii bobului la ardei; boli produse de ciuperci: căderea plăntuțelor în răsadniță; pătarea cenușie a frunzelor (ascochitoza); putregaiul negru al fructelor; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a fructelor; antracnoza ardeiului; putrezirea fructelor și semințelor de ardei; cercosporioza ardeiului; verticiloza ardeiului; putrezirea coletului; boli fiziologice putregaiul sau înmuierea fructelor de ardei. În vederea evitării pierderilor de producție și a diminuării numărului de tratamente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
0,5 l soluție pe plantă). 8.2.13. Alte boli ale ardeiului: viroze: virusul ofilirii bobului la ardei; boli produse de ciuperci: căderea plăntuțelor în răsadniță; pătarea cenușie a frunzelor (ascochitoza); putregaiul negru al fructelor; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a fructelor; antracnoza ardeiului; putrezirea fructelor și semințelor de ardei; cercosporioza ardeiului; verticiloza ardeiului; putrezirea coletului; boli fiziologice putregaiul sau înmuierea fructelor de ardei. În vederea evitării pierderilor de producție și a diminuării numărului de tratamente se vor folosi hibrizi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere sunt prezentate la "putrezirea coletului la tomate". Substanțele chimice recomandate la tomate sunt bune și la vinete. La răsad, stropirile cu Ridomil 25 WP-40 g/m2 și cu Folpan 50 WP-0,2 %, dau rezultate foarte bune. 8.3.6. Pătarea brună a frunzelor și fructelor de vineteDiplodina lycopersici (Didymella lycopersici) Boală semnalată în 1904 în Marea Britanie, este astăzi cunoscută în toată Europa. E. Docea o descrie în 1952, când a găsit-o pe culturile de vinete din jurul Bucureștiului. Simptome. Sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
35 SD-2,5 g/kg sau Rovral-5 g/kg. Măsurile de igienă culturală, strângerea și arderea fructelor atacate sau îngroparea lor, au un deosebit rol în limitarea infecțiilor în cultură. Tratamentele preventive și curative care se aplică pentru mană și pătarea brună a frunzelor și fructelor sunt bune și pentru această ciupercă. 8.3.8. Alternarioza vinetelor Alternaria dauci Boala este frecvent întâlnită pe vinetele cultivate în spații protejate. Simptome. Ciuperca atacă plantele încă din faza de răsad când, pe tulpinițe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
70 PU-0,15 % (t.p. 18 z.); Topsin 70 PU 0,05-0,1 %(0,5 l sol/pl.); Topsin M 70 WP 0,05-0,1 % un litru sol./ pl. 8.3.10. Alte boli ale vinetelor: căderea plăntuțelor în răsadnițe; pătarea cenușie a frunzelor; septorioza vinetelor; cercosporioza vinetelor; putregaiul cenușiu; boala cu scleroți. 8.4. Bolile castraveților, pepenilor verzi,pepenilor galbeni și dovleceilor Viroze 8.4.1. Mozaicul castraveților Cucumber mosaic virus Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pepenelui verde (transmis prin afide și semințe) și virusul 2 al mozaicului pepenelui verde (transmis prin afide dar netransmisibil prin semințe). În cazul când aceste virusuri sunt asociate cu C.M.V., simptomele ce apar sunt foarte grave. Bacterioze 8.4.4. Pătarea unghiulară a castraveților Pseudomonas syringae pv. lachrymans Boala este de origine americană unde a fost semnalată în 1913, însă bacteria a fost studiată de E.F. Smith și M.K. Bryan în 1915. În România boala a fost semnalată de Tr. Săvulescu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]