281 matches
-
acțiunii acestor patogeni; adâncimea mică favorizează atacul de mălură, iar adâncimea mare atacul de fuzarioză; desimea mare crează în lan un microclimat favorabil, cu umidiate ridicată, unde aerul nu circulă, ceea ce determină un atac puternic de fuzarioză, făinare, îngenunchere și pătare în ochi. Densitatea optimă de 450-500 boabe /m2, asigură o bună dezvoltate a plantelor și o aerisire optimă a lanului. 7. Irigarea în condițiile din țara noastră se efectuează prin aspersiune, ceea ce cează o umiditate mare, favorabilă pentru atacul de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
zone cu precipitații de peste 500-600 mm, ceea ce favorizează atacul patogenilor, este necesară aplicarea unui complex de măsuri de prevenire și combatere, care să limiteze pierderile cauzate. Agenți patogeni principali: · Phytophthora infestans - mana cartofului; · Alternaria porri f.sp. solani, A. tenuis - pătarea brună a frunzelor; Agenți patogeni secundari: · Potato virus X - virusul X al cartofului; · Potato virus Y - virusul Y al cartofului; · Potato leafroll virus - virusul răsucirii frunzelor; · Erwinia carotovora pv.carotovora - înnegrirea bazei tulpinii și putregaiul moale al tuberculilor: · Streptomyces scabies
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
rădăcinii, tulpinii și fructelor (mana de sol). În timpul vegetației Corynebacterium michiganense pv. michiganense - ofilirea bacteriană a tomatelor; - Phytophthora parasitica - putregaiul rădăcinii, tulpinii și fructelor (mana de sol); - Phytophthora infestans - mana tomatelor - la ciclul II; Botrytis cinerea - putregaiul cenușiu; Fulvua fulva - pătarea cafenie a frunzelor; Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici - ofilirea sau fuzarioza. Alți patogeni ai tomatelor Cucumber mosaic virus in tomato - mozaicul castraveților la tomate (boala frunzelor de ferigă); Stolbur disease mycoplasma - stolburul tomatelor (se manifestă în câmp); Xanthomonas campestris pv
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
a frunzelor; Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici - ofilirea sau fuzarioza. Alți patogeni ai tomatelor Cucumber mosaic virus in tomato - mozaicul castraveților la tomate (boala frunzelor de ferigă); Stolbur disease mycoplasma - stolburul tomatelor (se manifestă în câmp); Xanthomonas campestris pv. vesicatoria - pătarea bacteriană a tomatelor (în câmp); Leveilulla taurica - făinarea tomatelor; Didymella lycopersici - putrezirea coletului; Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor; Sclerotinia sclerotiorum - putregaiul alb; Alternaria dauci - pătarea brună a frunzelor. Combaterea integrată a agenților patogeni la tomatele cultivate în seră Eficiența
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
virus in tomato - mozaicul castraveților la tomate (boala frunzelor de ferigă); Stolbur disease mycoplasma - stolburul tomatelor (se manifestă în câmp); Xanthomonas campestris pv. vesicatoria - pătarea bacteriană a tomatelor (în câmp); Leveilulla taurica - făinarea tomatelor; Didymella lycopersici - putrezirea coletului; Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor; Sclerotinia sclerotiorum - putregaiul alb; Alternaria dauci - pătarea brună a frunzelor. Combaterea integrată a agenților patogeni la tomatele cultivate în seră Eficiența măsurilor de combatere la cultura de tomate în seră, contribuie la obținerea unei producții mari și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ferigă); Stolbur disease mycoplasma - stolburul tomatelor (se manifestă în câmp); Xanthomonas campestris pv. vesicatoria - pătarea bacteriană a tomatelor (în câmp); Leveilulla taurica - făinarea tomatelor; Didymella lycopersici - putrezirea coletului; Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor; Sclerotinia sclerotiorum - putregaiul alb; Alternaria dauci - pătarea brună a frunzelor. Combaterea integrată a agenților patogeni la tomatele cultivate în seră Eficiența măsurilor de combatere la cultura de tomate în seră, contribuie la obținerea unei producții mari și de calitate. În condiții de seră se prevăd următoarele măsuri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mod direct randamentul culturii și calitatea producției. Datorită numărului mare de agenți patogeni și dăunători întâlniți la măr, măsurile de prevenire și combatere, trebuie îmbinate rațional și aplicate cât mai exigent și la momentul optim. Agenți patogeni principali: · Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; · Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; · Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului · Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; · Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; · Putregaiul amar
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de sexualitate și de viață. Știind complicațiile unor păcate legate de aceste aspecte și cunoscând poziția Bisericii, unii credincioși s-au îndepărtat de sacramentul reconcilierii; b) schimbarea simbolicii și a înțelesului termenului de „păcat”, exprimat prin imagini de murdărie, contaminare, pătare, deviere, greutate a vinei, face să nu se mai înțeleagă în mod clar dezastrul și consecințele pe care acesta le aduce persoanei umane și legăturii sale cu Dumnezeu; c) creșterea dificultății de a-și asuma responsabilitatea alegerilor făcute în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sporită față de mană, așa cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia, Solonis x Riparia. Varietățile interspecifice au o rezistență superioară celor europene. Ele au fost selecționate pentru lupta împotriva manei și făinării, însă unele dintre acestea sunt sensibile la pătarea roșie, putregaiul cenușiu și antracnoză. S-a putut constata, că unele dintre aceste varietăți manifestă o toleranță foarte bună în condițiile unui sol sărac și mediu cu precipitații scăzute, dar care nu sunt suficient de rezistente pentru zonele cu ploi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
faptul că deși ea apare pe mai multe specii de plante, are 6 f. sp.: 1-f.sp. secalis; 2 f.sp. tritici; 3f.sp. avenae; 4-f.sp. airae (pe păiuș); 5 f.sp. agrostis ; 6-f.sp. agrostis. 1.1.12. Pătarea brună a frunzelor Septoria tritici și Septoria nodorum În condiții de cultivare intensivă grâului, septoriozele au devenit o problemă în toate țările cultivatoare deoarece mai ales în anii răcoroși și umezi acesteciuperci produc pagube mari. În țara noastră Septoria tritici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
S); soiurile omologate în 2001 - Crina(S), Esențial(MS) . Soiurile omologate în 2003 prezintă rezistență variată: Ciprian(S), Gk Cipo (MS), iar soiurile Dumbrava, Drobeta, Gk Kalaz și Mv Palma sunt mijlociu de rezistente față de acești patogeni. 1.1.13. Pătarea în ochi a bazei tulpiniiPseudocercosporella herpotrichoides Această ciupercă este considerată una dintre cele mai păgubitoare boli ale grâului în America și Europa centrală. În România boala a fost semnalată abia în 1965 de C. Raicu în Dobrogea, Transilvania, Maramureș și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave capătă o culoare brun-roșcată și se usucă, iar pe pai apar pete mari, eliptic-ovale, lungi de 1-3 cm și late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile brune-măslinii, ce dau simptomul cunoscut sub numele de “pătare în ochi” a tulpinilor. În zona centrală a petelor apar puncte negre alcătuite din micelii aglometate cu aspect de pernițe (fig. 12). Zonele de deasupra și de sub pată se brunifică și ca urmare tulpina se îndoaie și se rupe de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sfârșitul cap. bolile grâului-pag.37). 1.1.14. Înnegrirea spicelor - Cladosporium herbarum Boala este frecvent întâlnită pe gramineele cultivate și spontane, în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de îngenuncherea plantelor și pătare în ochi, sau pe plantele doborâte de vânt. Ciuperca este saprofită sau câte odată parazită și produce doar o depreciere calitativă a semințelor în condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea, ca în anul 1997. Simptome. Organele aeriene ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tratamente la rând cu produse din aceeași grupă. Măsurile agrotehnice cu efect de prevenire ca: rotația corectă a culturilor, îngrășarea echilibrată, însămânțarea în epoca optimă și cu desime normală și erbicidarea, limitează pagubele produse de această ciuperă. 1.2.5. Pătarea reticulară brună a frunzelor - Pyrenophora teres Boala este răspândită în culturile de orz din zonele cu climat mai umed din Nordul Europei; la noi în țară deși este semnalată, nu produce pagube mari. Simptome. Pe frunze, în primăvară, apar pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
-1 kg/ha, Gr.F.Odeon 720 SC -1,5 l/ha,Gr.JPropizol 25 EC - 0,5 l/ha,,Clio - 1 l/t Gr.KCyflamid 5 EW - 0,1 l/ha. Soiul Sonora omologat în 1996 este foarte rezistent la pătarea reticulară brună a frunzelor. 1.2.6. Tăciunele zburător Ustilago nuda Boala este comună în toate zonele unde se cultivă orzul. La noi în țară până acum câțiva ani, atacul ciupercii producea constant pagube de 1-10 % însă acum, frecvența bolii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Super-0,75 l/ha,Amistar Extra 280 SC - 0,75 l/ha,Prosaro 250 EC - 0,75 l/ha. Aceleași boli le întâlnim și la orzoaică. De remarcat că soiurile : Avânt, este rezistent la făinare, sfâșierea frunzelor dar sensibil la pătarea brună reticulară, Barke este rezistent la făinare, sfâșierea frunzelor și pătare reticulară brună, iar soiul Scarlett este mijlociu de rezistent la pătarea brună reticulară, dar rezistent la făinare și sfâșierea frunzelor.Soiurile recent omologate Stindard și Suceava 3 sunt foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ha,Prosaro 250 EC - 0,75 l/ha. Aceleași boli le întâlnim și la orzoaică. De remarcat că soiurile : Avânt, este rezistent la făinare, sfâșierea frunzelor dar sensibil la pătarea brună reticulară, Barke este rezistent la făinare, sfâșierea frunzelor și pătare reticulară brună, iar soiul Scarlett este mijlociu de rezistent la pătarea brună reticulară, dar rezistent la făinare și sfâșierea frunzelor.Soiurile recent omologate Stindard și Suceava 3 sunt foarte sensibile la pătarea reticulară, iarJubileu este-sensibil . 1.3. BOLILE SECAREI Boli
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întâlnim și la orzoaică. De remarcat că soiurile : Avânt, este rezistent la făinare, sfâșierea frunzelor dar sensibil la pătarea brună reticulară, Barke este rezistent la făinare, sfâșierea frunzelor și pătare reticulară brună, iar soiul Scarlett este mijlociu de rezistent la pătarea brună reticulară, dar rezistent la făinare și sfâșierea frunzelor.Soiurile recent omologate Stindard și Suceava 3 sunt foarte sensibile la pătarea reticulară, iarJubileu este-sensibil . 1.3. BOLILE SECAREI Boli produse de ciuperci 1.3.1. Cornul secarei - Claviceps purpurea Cornul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Barke este rezistent la făinare, sfâșierea frunzelor și pătare reticulară brună, iar soiul Scarlett este mijlociu de rezistent la pătarea brună reticulară, dar rezistent la făinare și sfâșierea frunzelor.Soiurile recent omologate Stindard și Suceava 3 sunt foarte sensibile la pătarea reticulară, iarJubileu este-sensibil . 1.3. BOLILE SECAREI Boli produse de ciuperci 1.3.1. Cornul secarei - Claviceps purpurea Cornul, cornușa sau pintenul secării este o boală cunoscută în toate zonele unde se cultivă secara. Pagubele cantitative produse de această boală
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai puternic afectați. Prevenire și combatere. Se recomandă tratarea semințelor ce ar putea fi acoperite cu spori ai ciupercii, distrugerea moliilor care duc sporii, dezinfectarea depozitelor și distrugerea resturilor de plante pe care se pot găsi spori. 1.5.9. Pătarea cenușie a frunzelor Drechslera turcica Boala este frecventă pe porumbul semănat în zone cu climat umed și cald, răspândirea ei fiind condiționată de sensibilitatea hibrizilor cultivați iar pierderile se pot ridica până la 30 %. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la sfâșierea frunzelor. În cazul în care în stațiunile de ameliorare trebuie protejate unele linii deosebit de valoroase, la depășirea pragului economic de dăunare, evaluat la un atac cu intensitate 25 %, se recomandă tratamente foliare cu fungicide sistemice. 1.5.10. Pătarea frunzelor și putrezirea cărbunoasăHelminthosporium (Drechslera) carbonum Boala este răspândită în America, a apărut și în unele țări din Europa (Iugoslavia și Ungaria) dar pentru România este considerată boală de carantină. Simptome. Pe frunze și pănuși apar pete alungite cafenii-deschis de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În cazul în care avem în cultură soiuri sensibile și atacul este foarte puternic, se poate interveni cu un tratament cu Plantvax WP0,2 %. 2.3. Bolile bobului Viroze În literatura de specialitate sunt descrise mai multe viroze la bob: pătarea semințelor de bob, mozaicul adevărat al bobului, ofilirea bobului și marmorarea bobului, dar dintre acestea la noi în țară este semnalată o singură viroză. 2.3.1. Ofilirea bobului Broad bean wilt virus Boala a fost descrisă în 1947 în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toată viața lor. În afara acestor 3 virusuri principale în țara noastră ar putea să mai fie sau mai sunt semnalate: virusul deformării vârfului cartofului, virusul M al cartofului, virusul S al cartofului, virusul A al cartofului, mozaicul de Aucuba, virusul pătării inelare negre a tomatelor, virusul ofilirii pătate a tomatelor, virusul rattle al tutunului, virusul tutunului, virusul mozaicului lucernei, virusul mozaicului castraveților și viroidul tuberculilor de cartof. Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului. Măsurile de prevenire constau în depistarea și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
l/t înainte de plantarea tuberculilor. 3.1.18. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite Putregaiul apos de rană Pythium sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3.2.1. Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfecleiBeet necrotic yellow vein virus Virusul a fost izolat și studiat în Japonia apoi a fost găsit în Italia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Super-1 l/ha. Însilozarea resturilor de frunze rămase de la decoletare micșorează numărul de spori din tarlalele ce au fost cultivate cu sfeclă. 3.2.10. Putregaiul inimii sfeclei Pleospora bjoerlingii, f.c.Phoma betae Boala cunoscută și sub numele de pătarea brună a frunzelor, este una dintre cele mai frecvente boli ale sfeclei semnalată de Tr. Săvulescu (19441953) și de I. Comes (1959, 1961, 1972), ca producând pagube însemnate15-40 % din recoltă. Simptome. Ciuperca atacă tinerele plantule până la răsărire, unde în complex
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]