354 matches
-
Maniocul, care hrănește un sfert din omenire - și mi aduc aminte de turtițele cu creveți ce veneau odinioară din Vietnam - e toxic, cumplit de toxic, dar cutumele culinare locale Îl fac o delicatesă, la fel cum se Întâmplă și cu pătlăgelele murate, care-și pierd toxica solanină. Dar, dacă tot este „carne“ din soia, nu mai trebuie adăugată decât o amină, ca să ajungă pește, numai bun pentru dezlegarea de Buna Vestire, după cum oleacă de acid butiric poate transforma mai știu eu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dacă în fața n-ar fi praguri de care să te ferești, ca să nu te pălești la cap, Geoană ar fi fost prim-ministru. La 36 și ceva la sută, se putea, se aplica cota progresivă, țara părea o grădină de pătlăgele roșii cultivate fără irigație, pe nisipurile de la Dăbuleni, și, peste toate, în prag de iarnă, înfloriseră trandafirii. Ca să vezi ce înseamnă să uiți pe moment că roșiile sunt marfă perisabilă ! Dar liberalii? Erau pe cai mari și, pe drept, ei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
roșie“. Aici se găsește o sobă zdravănă, cu urme de foc de lemne, o măsuță comodă de bambus și un fotoliu tot de bambus. Pereții sunt panelați cu lemn alb în partea de jos, iar în rest, zugrăviți în culoarea pătlăgelelor roșii, o notă exotică ce nu mai poate fi întâlnită nicăieri în casă. Bucătăria, cu plita ei cu gaz, e pardosită cu cele mai mari plăci de gresie pe care le-am văzut vreodată. Bineînțeles, nu există frigider, ceea ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
piei cromate 20 151-158 Țesături de lâna 20 192-193 Pălării de pâsla 20 206-211 Țesături de matase 20 228 Mate de animale 20 250-252 Fulgi, puf, pene 20 292 Gris, arpacaș 20 344-345 Uleiuri vegetale solidifcate 20 351 Bulion de pătlăgele și ardei 20 387 Tutun și țigarete 20 471-478 Țesături de cânepă și în 20 518-557 Țesături de bumbac 20 646 Foi de lemn pentru placaje 20 647-.649 Placaje 20 650 Parchete și frizuri 20 730-751 Pastă mecanică de
ACORD DE PLATI ROMÂNO-ENGLEZ din 2 decembrie 1938 prevind dispoziţiuni în vederea inlesnirii plăţilor între România şi Regatul Unit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142107_a_143436]
-
piei cromate 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 151-158 Țesături de lâna 20 ───────────────────────���────────────────────────────────────────────────────── 192-193 Pălării de pâsla 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 206-211 Țesături de matase 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 228 Mate de animale 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 250-252 Fulgi, puf, pene 20 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────�� 292 Gris, arpacaș 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 344-345 Uleiuri vegetale solidifcate 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 351 Bulion de pătlăgele și ardei 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 387 Tutun și țigarete 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 471-478 Țesături de cânepă și în 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 518-557 Țesături de bumbac 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 646 Foi de lemn pentru placaje 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 647-649 Placaje 20 ───────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 650 Parchete și frizuri 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 730-751 Pastă mecanică de lemn
ACORD DE PLATI ROMÂNO-ENGLEZ din 2 septembrie 1938. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143596_a_144925]
-
un car și-l înjghebase în casă...” (I. Creangă) sau cu o circumstanțială de timp cu verbul-predicat la conjunctiv prezent, dacă raportul dintre regentă și subordonată este unul de anterioritate: „Până să răspundă ea, popa își trăsese pe taler două pătlăgele...” (D. Zamfirescu) Cu prezentul indicativului relația este, de asemeni, posibilă, dacă acesta este un prezent istoric sau narativ: „Când ajung eu, ei deja plecaseră...” Întrebuințat în mod absolut, mai mult ca perfectul prezintă uneori - în limbajul artistic - acțiunea verbală nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cataclism, francezii, chinezii, rușii și polonezii. Aceștia știu să mănânce. Ceilalți se îndoapă. Englezii cu carne crudă worcester sauce, nemții cu cea mai fadă carne din lume, fiartă și afumată, italienii cu paste făinoase și cu zeama lor universală de pătlăgele roșii, iar restul omenirii, pe măsură ce au crezut, dragă doamne! că se civilizează s-au păcătoșit înlocuindu-și mâncărurile lor cinstite, cu un fel de bucătărie diplomatică, anonimă și fără patrie, de care ți i jale, când nu ți -i greață
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de mai sus și după ce aceștia încep să fiarbă, se lasă la cuptor timp de 40 - 50 de minute, apoi se capsează și se lasă la pat cald 24 ore. Rețeta nr. 34 Salată de toamnă (crudități) Ingrediente: 3 kg pătlăgele verzi, 3 kg gogoșari roșii, 1 ½ kg de ceapă, 1 ½ kg de morcov, 2 borcane de muștar de 400 g fiecare, 1 l ulei, 200 ml oțet diluat cu apă, foi de dafin, boabe de piper, sare după gust. Mod
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
kg gogoșari roșii, 1 ½ kg de ceapă, 1 ½ kg de morcov, 2 borcane de muștar de 400 g fiecare, 1 l ulei, 200 ml oțet diluat cu apă, foi de dafin, boabe de piper, sare după gust. Mod de preparare: Pătlăgelele verzi, gogoșarii și ceapa se taie peștișori, morcovul se dă prin răzătoarea mare. Se amestecă toate și se pun la fiert într-o cratiță mare, astfel: se toarnă cam 5 - 6 l de apă, în care se adaugă oțet, sare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
care genitivul e de neînțeles). Acum câteva decenii bucureștenii se plimbau pe cale (era clar că era vorba de Calea Victoriei). Dacă elipsa este foarte des repetată, cuvintele menținute își pot schimba înțelesul, preluându-l pe al celor absente: roșii, vinete înseamnă "pătlăgele roșii", "pătlăgele vinete", iar bună ziua e în loc de "doresc să-ți fie bună ziua", fără să mai simțim că lipsește ceva. Cum se vede din ultimul exemplu, elipsa poate afecta o propoziție și chiar o frază; alte exemple: n-am când, n-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
e de neînțeles). Acum câteva decenii bucureștenii se plimbau pe cale (era clar că era vorba de Calea Victoriei). Dacă elipsa este foarte des repetată, cuvintele menținute își pot schimba înțelesul, preluându-l pe al celor absente: roșii, vinete înseamnă "pătlăgele roșii", "pătlăgele vinete", iar bună ziua e în loc de "doresc să-ți fie bună ziua", fără să mai simțim că lipsește ceva. Cum se vede din ultimul exemplu, elipsa poate afecta o propoziție și chiar o frază; alte exemple: n-am când, n-am cum
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
e foarte frecventă în vorbirea afectivă și în limba vorbită". Ca exemple de elipsă lexicală, "care vizează elemente de ordin lexical (cuvinte) din cadrul unor sintagme, locuțiuni, expresii sau formule de diferite tipuri care preiau sensul cuvintelor omise", se dau roșie (< pătlăgea roșie), vânătă (< pătlăgea vânătă), o turcească (o cafea turcească), tânăr de condiție (< tînăr de bună condiție) etc., dar și de când lumea (< de când există lumea), cum să nu (< cum să nu fac), nici vorbă (< nici vorbă nu poate fi), ce mai
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în vorbirea afectivă și în limba vorbită". Ca exemple de elipsă lexicală, "care vizează elemente de ordin lexical (cuvinte) din cadrul unor sintagme, locuțiuni, expresii sau formule de diferite tipuri care preiau sensul cuvintelor omise", se dau roșie (< pătlăgea roșie), vânătă (< pătlăgea vânătă), o turcească (o cafea turcească), tânăr de condiție (< tînăr de bună condiție) etc., dar și de când lumea (< de când există lumea), cum să nu (< cum să nu fac), nici vorbă (< nici vorbă nu poate fi), ce mai (< ce mai la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nivel sintagmatic, iar altul la nivelul sintaxei propoziției sau a frazei; de pildă, sunt apreciate ca rezultate ale elipsei lexicale atât roșie, cuvânt nou creat prin substantivarea unui adjectiv, ca urmare a suprimării elementului determinat dintr-un grup nominal stabil (pătlăgea roșie), cât și n-are cum, expresie rezultată prin omiterea dintr-o frază a unei propoziții formate dintr-un predicat greu identificabil dacă nu avem în față contextul (n-are cum să facă ori să meargă ori să vadă ori
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că unitățile lexicale condensate își modifică sensul neapărat ca urmare a întrebuințării lor frecvente, idee susținută de unii lingviști: Dacă elipsa este foarte des repetată, cuvintele menținute își pot schimba înțelesul, preluându-l pe al celor absente: roșii, vinete înseamnă "pătlăgele roșii", "pătlăgele vinete"" (Graur, GA, p. 219). Logica lucrurilor ne sugerează însă că înghețată, roșie și vânătă erau deja întrebuințate cu o semnificație inedită atunci când corpurile fonetice respective au început să fie folosite ca substantive, întrucât schimbarea s-a produs
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lexicale condensate își modifică sensul neapărat ca urmare a întrebuințării lor frecvente, idee susținută de unii lingviști: Dacă elipsa este foarte des repetată, cuvintele menținute își pot schimba înțelesul, preluându-l pe al celor absente: roșii, vinete înseamnă "pătlăgele roșii", "pătlăgele vinete"" (Graur, GA, p. 219). Logica lucrurilor ne sugerează însă că înghețată, roșie și vânătă erau deja întrebuințate cu o semnificație inedită atunci când corpurile fonetice respective au început să fie folosite ca substantive, întrucât schimbarea s-a produs nu printr-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
înghețată s.f. este trecut sub cuvântul-titlu înghețat,-ă adj., s.f., iar pentru etimologie se face trimitere la verbul îngheța; roșie s.f. este dat sub cuvântul-titlu roșu,-ie adj., subst. (< lat. roseus), la sensul V. S.f. "Pătlăgică roșie", v. pătlăgică (v. pătlăgea, unde ni se spune că, determinat adesea prin "roșie", cuvântul este sinonim cu roșie și cu tomată); vânătă s.f. apare sub vânăt,-ă adj., s.n., s.f. (< lat. venetus), la sensul III. S.f. "Pătlăgea vânătă", v. pătlăgea (care, determinat adesea prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
V. S.f. "Pătlăgică roșie", v. pătlăgică (v. pătlăgea, unde ni se spune că, determinat adesea prin "roșie", cuvântul este sinonim cu roșie și cu tomată); vânătă s.f. apare sub vânăt,-ă adj., s.n., s.f. (< lat. venetus), la sensul III. S.f. "Pătlăgea vânătă", v. pătlăgea (care, determinat adesea prin "vânătă", este sinonim cu vînătă). DA/DLR: înghețată s.f. (cu atestări începând din prima jumătate a sec. XIX) este o formă substantivată a adj. înghețat,-ă (tradusă după germ. Gefrorenes); roșu,-ie I.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
roșie", v. pătlăgică (v. pătlăgea, unde ni se spune că, determinat adesea prin "roșie", cuvântul este sinonim cu roșie și cu tomată); vânătă s.f. apare sub vânăt,-ă adj., s.n., s.f. (< lat. venetus), la sensul III. S.f. "Pătlăgea vânătă", v. pătlăgea (care, determinat adesea prin "vânătă", este sinonim cu vînătă). DA/DLR: înghețată s.f. (cu atestări începând din prima jumătate a sec. XIX) este o formă substantivată a adj. înghețat,-ă (tradusă după germ. Gefrorenes); roșu,-ie I.1. Adj. "De
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vînătă). DA/DLR: înghețată s.f. (cu atestări începând din prima jumătate a sec. XIX) este o formă substantivată a adj. înghețat,-ă (tradusă după germ. Gefrorenes); roșu,-ie I.1. Adj. "De culoarea sângelui, a rubinului", apare și în sintagma pătlăgea roșie (și substantivat, f.) "(...) pătlăgea, tomată"; vânăt,-ă adj., subst. I.4. (În sintagma) Pătlăgea (sau pătlăgică) vânătă (și substantivat, f.). CDER: înghețată s.f. este dat printre alte derivate, s.v. gheață, fără alte explicații; roșie s.f. este considerat derivat, s.v.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu atestări începând din prima jumătate a sec. XIX) este o formă substantivată a adj. înghețat,-ă (tradusă după germ. Gefrorenes); roșu,-ie I.1. Adj. "De culoarea sângelui, a rubinului", apare și în sintagma pătlăgea roșie (și substantivat, f.) "(...) pătlăgea, tomată"; vânăt,-ă adj., subst. I.4. (În sintagma) Pătlăgea (sau pătlăgică) vânătă (și substantivat, f.). CDER: înghețată s.f. este dat printre alte derivate, s.v. gheață, fără alte explicații; roșie s.f. este considerat derivat, s.v. roșu,-șie adj., fiind folosit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o formă substantivată a adj. înghețat,-ă (tradusă după germ. Gefrorenes); roșu,-ie I.1. Adj. "De culoarea sângelui, a rubinului", apare și în sintagma pătlăgea roșie (și substantivat, f.) "(...) pătlăgea, tomată"; vânăt,-ă adj., subst. I.4. (În sintagma) Pătlăgea (sau pătlăgică) vânătă (și substantivat, f.). CDER: înghețată s.f. este dat printre alte derivate, s.v. gheață, fără alte explicații; roșie s.f. este considerat derivat, s.v. roșu,-șie adj., fiind folosit "în loc de pătlăgică roșie"; vânătă nu apare ca substantiv, nici sub
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s.f. este dat printre alte derivate, s.v. gheață, fără alte explicații; roșie s.f. este considerat derivat, s.v. roșu,-șie adj., fiind folosit "în loc de pătlăgică roșie"; vânătă nu apare ca substantiv, nici sub adj. vânăt, dar constituie una dintre definițiile lui pătlăgea. NȘDU: înghețat,-ă adj. are și valoare substantivală: f. "preparat alimentar răcoritor..."; adjectivul roșu,-ie apare și el ca substantiv, cu mai multe sensuri, printre care și ca s.f. 1. "pătlăgea roșie" (iar sub pătlăgea, cu sensul 2, și în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sub adj. vânăt, dar constituie una dintre definițiile lui pătlăgea. NȘDU: înghețat,-ă adj. are și valoare substantivală: f. "preparat alimentar răcoritor..."; adjectivul roșu,-ie apare și el ca substantiv, cu mai multe sensuri, printre care și ca s.f. 1. "pătlăgea roșie" (iar sub pătlăgea, cu sensul 2, și în forma pătlăgea roșie, găsim sensul "roșie, tomată"); vânăt adj. face parte din sintagma pătlăgea vânătă, v. pătlăgea (care, cu sensul 1, și în forma pătlăgea vânătă, este definit prin "vânătă"). De
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
constituie una dintre definițiile lui pătlăgea. NȘDU: înghețat,-ă adj. are și valoare substantivală: f. "preparat alimentar răcoritor..."; adjectivul roșu,-ie apare și el ca substantiv, cu mai multe sensuri, printre care și ca s.f. 1. "pătlăgea roșie" (iar sub pătlăgea, cu sensul 2, și în forma pătlăgea roșie, găsim sensul "roșie, tomată"); vânăt adj. face parte din sintagma pătlăgea vânătă, v. pătlăgea (care, cu sensul 1, și în forma pătlăgea vânătă, este definit prin "vânătă"). De notat că ȘDU nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]