185 matches
-
trei căni pe zi, timp de 30-40 zile: Rp.1/Radix Primulae (rădăcină de ciuboțica cucului) 15 g Radix Inulae (rădăcină de iarbă mare) 15 g Herba Saturejae (cimbru) 15 g Herba Chelidonii (rostopască) 15 g Folium Plantaginis(frunze de pătlagină) 15 g Din acest amestec se face un decoct din o lingură la o cană cu apă de 250 ml. Se completează volumul de apă pierdut prin evaporare, apoi se lasă în repaus 20 minute, se filtrează adăugându-se 50-75
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
plante: Asparagus officinalis (sparanghel) 30 g Anethum graveolens (mărar) 3 g Herba equiseti (frunze de coada calului) 50 g Betonica officinalis (vindecea) 12 g Rumex acetosa (măcriș) 10 g Folium urticae (frunze de urzică) 20 g Folium plantagius (frunze de pătlagină) 20 g Folium fragariae (frunze de frag) 20 g Fructus cynosbati (măceșe) 20 g Toate plantele se toacă și se amestecă. O lingură din amestecul de plante se pune într-un vas curat, se adaugă două pahare de apă clocotită
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
eczemele pruriginoase, deoarece înlătură pruritul. 1 Ceai diuretic, ceai laxativ: albăstrele, arnică, cicoare, cireș (cozi și frunze), crușin, dud (frunze), flori de soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă întreagă sau iarbă mare, traista ciobanului, troscoțel, urzică moartă, vâsc de măr, cozi și frunze de vișin, volbură. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
este reprezentată de : vulpi, iepuri, mistreți, căprioare, pești, păsări. Flora este și ea diversă : putem aminti sunătoarea (acțiune farmacologică); mușețelul, măceșul (fructul este foarte bogat În vitamina C, fiind utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri), potbalul (acțiune farmacologică), pătlagina (ceaiuri, folosită În medicina empirică și științifică), urzica (se folosește ca diuretic și adjuvant În diabet, ca mîncare; elimină acidul uric, acțiune antimicrobiană, diuretic, antidiareic, vitaminizant, hemostatic, hipoglicemiant-În interiorul organismului; În exterior -stimulează refacerea țesuturilor, cicatrizant, trifoiul, sulfina-influențează benefic circulația
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
precauție este indispensabilă când aveți de-a face cu buruieni spinoase sau urzicătoare. • Printre buruienile cele mai întâlnite se regăsesc, în ordine alfabetică: coada-șoricelului, pelinul, pirul, Rourita sanguinee, iarba pârloagelor, oțetarul, susaiul, iedera, volbura, trifoiul mărunt, granatul, măcrișul iepuresc, păpădia, pătlagina, grașița, coada-calului, trifoiul, podbalul și ventrilica. • Mai mulți factori contribuie la dezvoltarea și înmulțirea buruienilor. Dacă îi reduceți, veți elimina buruienile din grădină, din straturi și din grădina de legume. Iată câțiva dintre acești factori de risc: frigul, căldura, seceta
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
gălbenele, obținându-se și efecte benefice în tratarea rănilor care se vindecă greu, în arsuri, degerături, eczeme și acnee. Dintre plantele cu conținut ridicat în taninuri, utilizate în băile medicinale, se pot menționa următoarele: răchitanul, frunzele de nuc, frunzele de pătlagină, schinelul, coaja de stejar, coaja de salcie, rădăcina de tătăneasă. Răchitanul se utilizează pentru proprietățile sale cicatrizante în diverse plăgi ca ulcerele varicoase. Frunzele de pătlagină conțin pe lângă taninuri, mucilagii, vitamina K, glicozidul, aucubina (cu proprietăți antibioticeă și se folosesc
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
utilizate în băile medicinale, se pot menționa următoarele: răchitanul, frunzele de nuc, frunzele de pătlagină, schinelul, coaja de stejar, coaja de salcie, rădăcina de tătăneasă. Răchitanul se utilizează pentru proprietățile sale cicatrizante în diverse plăgi ca ulcerele varicoase. Frunzele de pătlagină conțin pe lângă taninuri, mucilagii, vitamina K, glicozidul, aucubina (cu proprietăți antibioticeă și se folosesc în băi locale indicate tratării bolilor de piele. Băile de plante medicinale sunt utile într-o serie largă de afecțiuni datorită faptului că prin tegument sunt
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Petasition officinalis, Atropion, Alnion incanae, Me. *Teucrium chamaedrys L. (Dumbăț) - Ch., Eur. centr. (Submedit) Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U2R8N1, Geranion sanguinei, Festuco - Brometea, Quercetea pubescentis, Me. ORD. PLANTAGINALES FAM. PLANTAGINACEAE *Plantago lanceolata ssp. lanceolata L. (Pătlagină cu frunze înguste) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L6TXC3UXRXNX; Puccinellietalia, Arrhenatheretalia, Fr., Me. *Plantago major L. Ssp. Major (Pătlagina mare) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXCXU5RXNX; Cynosurion, Lolio - Plantagion, Nanocyperion, Fr., Md. -Plantago media L. ssp
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
-se.fa.; L7T6C4U2R8N1, Geranion sanguinei, Festuco - Brometea, Quercetea pubescentis, Me. ORD. PLANTAGINALES FAM. PLANTAGINACEAE *Plantago lanceolata ssp. lanceolata L. (Pătlagină cu frunze înguste) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L6TXC3UXRXNX; Puccinellietalia, Arrhenatheretalia, Fr., Me. *Plantago major L. Ssp. Major (Pătlagina mare) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXCXU5RXNX; Cynosurion, Lolio - Plantagion, Nanocyperion, Fr., Md. -Plantago media L. ssp. media - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L5TXC7U4R8N3, Brometalia erecti, FR., Md. ORD. SCROPHULARIALES FAM. SCROPHULARIACEAE *Digitalis grandiflora Miller (Degețel
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
și-mi judecă florile Ce-au făcut miroasele (Versuri din popor) Iarba deasă și mare se pleca, făcând loc tălpilor goale să treacă. Se ridica apoi, răspândind un miros dulce de vară. Coada șoricelului, mohor, albăstrele, coada calului, traista ciobanului, pătlagină, cicoare, troscot. Toate se scuturau de picăturile de rouă și reveneau la viață, rămânând să se uite după lemnul vechi și înnegrit de vreme, care venea din urma piciorușelor. Rămâneau apoi scăldate în razele timide ale soarelului care se lupta
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
etc). În lipsă acestei precauții crusta nu se formează. Inconvenientul utilizării nitratului de argint 5% constă în colorarea dermului denudat și are riscul de a masca sub crusta suprainfectarea plăgii. Unguentele pe bază de liofilizate din extracte de plante (galbenele, pătlagina etc.) pot avea rol ușor bacteriostatic și detersant și reprezintă o alternativă reală între topicele utilizate. Sulfadiazina argentică (Flammazine®, Dermazin®,Cicatrol®, Silvadene® ), substanța de bază a celor mai răspândite și eficiente topice cunoscute. Avantajul major 1 constituie eficientă în protejarea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un an la altul virusul rămâne în semincerii de sfeclă, în spanacul semănat toamna precum și în buruienile multianuale. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină, salvie, urzică, muguri de plop, castan sălbatic și scoarță de stejar (câte 30-50 g plantă la 2 litri apă, se fierbe 15-20 minute, se strecoară și se face o baie fierbinte timp de 20 minute, la intervale de 2 zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
acră și piatră vânătă, coapte cu albuș de ou se pun călduțe pe rană. Tăietură. Când e proaspătă tăietura, se aplică pe ea buruiana Coada șoricelului pisată la un loc cu untură râncedă. Sau se pune pe ea foaie de pătlagină sau «iarba neagră» sau «fieru’ plugului». Turbare. Gândaci de frasin, tocați mărunt după ce li s-a tăiat capul cu o monedă de 1 Koroană și lăsați câtva timp în oțet de poame. Din această băutură se bea câteva zile de-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
câteva ori, deschidem ochii și revenim gradat la activitățile zilnice. Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI PLĂMÂN: - pătlagină mare (frunze) - yin - podbal (frunze) - yin - plamânărică (frunze) - yin - rozmarin (frunze) - yang - iarbă mare (rădăcină) - yang - salvie (frunze) -yang - scorțișoară (scoarță) - lemn dulce (rădăcină) - mărar (semințe) - mandarină (coajă) - muștar alb (semințe) - ghimbir (rădăcină) - angelică (rădăcină) - afin (frunze și fructe) - coada
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
00 25. Melissae Roinița - 30,00 26. Menthae Mentă cal. Superioară - 70,00 27. Menthae Mentă cal.I - 40,00 28. Menthae Mentă cal.II - 23,00 29. Papaver somniferum Mac de cultură 1,10 7,00 30. Plantaginis lanceolatae Pătlagina îngustă 0,80 7,00 31. Salviae Salvie - 21,00 HERBA IARBĂ 32. Artemisia absinthium Pelin 0,70 - 33. Artemisia abrotani Lemnul Domnului 1,25 8,00 34. Basilici Busuioc 0,80 8,00 35. Belladonnae Mătrăguna 0,70 10
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
Cașul popii 1,60 10,00 64. Malvae silvestris Nalba de pădure 2,50 13,00 65. Melissae Roinița 2,00 27,00 66. Mori Dud 1,20 5,00 67. Myrtilli Afin 6,00 25,00 68. Plantaginis species Pătlagina lata 0,80 7,00 69. Pulmonariae Plămînărica 2,00 15,00 70. Rubi fruticosi Mur 1,60 7,00 71. Ribi nigri Coacăz negru 2,00 12.00 72. Scolopendri Năvalnic 2,50 13,00 73. Stramonii Laur 1
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
și pirul gros (Cynodon dactylon). Leguminoasele cele mai frecvente sunt: Medicago lupulina(trifoiul mărunt),, Lotus corniculatus (ghizdeiul),Medicago minima (lucernă mică). În această grupare se găsesc numeroase specii cu o valoare furajeră slabă ca.: Achillea setacea (coada șoricelului ),, Plantago lanceolata (pătlagina îngustă), Thymus globreocenus (cimbrul), Prunella vulgaris ( busuiocul sălbatic),Plantago media (pătlagina moale), precum și numeroase buruieni care scad valoarea furajeră ca : Erynguim campestre (scaiul dracului), Carduus acanthoides (spinul), Sambucus enulus (bozul) ș.a. Producția acestor pajiști este în general mică și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lupulina(trifoiul mărunt),, Lotus corniculatus (ghizdeiul),Medicago minima (lucernă mică). În această grupare se găsesc numeroase specii cu o valoare furajeră slabă ca.: Achillea setacea (coada șoricelului ),, Plantago lanceolata (pătlagina îngustă), Thymus globreocenus (cimbrul), Prunella vulgaris ( busuiocul sălbatic),Plantago media (pătlagina moale), precum și numeroase buruieni care scad valoarea furajeră ca : Erynguim campestre (scaiul dracului), Carduus acanthoides (spinul), Sambucus enulus (bozul) ș.a. Producția acestor pajiști este în general mică și variabilă în funcție de densitatea covorului vegetal și nu depășește 3000- 4000 kg
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
coada șoricelului),Althaea officinalis (nalba mare), Arcthium lappa (brusture), Artemisia absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină, salvie, urzică, muguri de plop, castan sălbatic și scoarță de stejar (câte 30-50 g plantă la 2 litri apă, se fierbe 15-20 minute, se strecoară și se face o baie fierbinte timp de 20 minute, la intervale de 2 zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mare tămăduitor ca părintele Constantius. Domnul Bodo avea dureri mari și i se umflase piciorul, a trebuit să-i tăiem cizma. Apoi părintele meu l-a uns cu niște alifii de-ale lui, i-a dat să bea suc de pătlagină și de mac și i-a pus piciorul În scândurele, cum v-am mai spus. După ce și-a ostoit puțin durerea, s-a arătat foarte neliniștit, fiindcă nu putuse ajunge la o Întâlnire, astfel că a voit să se scoale
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
numai o goană de cal, ca să iau niște ierburi de leac de care avem neapărată nevoie pentru rana cavalerului nostru, de la un preot, prieten al părintelui Constantius. Părintele mi-a spus apăsat să nu uit. E vorba de foi de pătlagină, pe care le pune pe rană. și de rugi uscați de zmeură pe care acest preot, mare meșter, Îi fierbe și Îi amestecă cu miere, numai el știe cum, ca să Întărească pieptul bolnavului, să nu tușească și să i se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
meditând asupra celor ce s-ar fi putut întâmpla dacă ne-ar fi prins asupra faptului. Îngrozitor!!! Din cer nu cădea nici o picătură de apă. Foametea se făcea din ce în ce mai simțită. Buruienile comestibile fuseseră adunate până la ultimul fir: urzici, lobodă, știr, pătlagină, măcriș, bob sălbatic, ceapa ciorii, absolut totul fusese adunat de peste tot. Se fierbeau plantele, apoi, dacă se mai găsea un fir de mălai, se amesteca cu fiertura respectivă și se mânca. Dacă nu, puneau salină peste terciul ăla verde și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
tocmai de aia să nu reușesc să așez în cuvinte întâmplarea. Gândeam folosindu-mă de altceva decât de cuvinte. Era o curte mare, era și iarbă, asta mai mult decât sigur, și o limbă de beton prin care ieșeau bălării, pătlagină parcă se numește buruiana aceea mare ca o palmă, ca o paletă de ping-pong. Mai era mușețel mare, teios, pe care puteai să te așezi ca peste o plapumă. Un gard de beton sau de țambre. Știu că mă chinuiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]