311 matches
-
Fotocopierea lor, e firesc să cadă în sarcina noastră. Într-o micromonografie „C. Sturzu” va figura, cu siguranță, și prefața D-lui Papadima. Ne vom adresa Bibliotecii Municipale din Bacău pentru lucrarea „Publicațiile periodice băcăuane între 1867-1967” a lui Gh. Pătrar. De aici ne mai interesează o lucrare a lui Mircea Filip („Cartea românească veche în biblioteca lui G. T. Kirileanu” = titlu aproximativ). Sper că le am putea primi contra ramburs. Din publicistica Dv., aveți ceva material despre Aurel Băeșu? Mă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de George Bacovia, CREL, 1974, 4; Paleologu, Simțul practic, 41-43; Piru, Reflexe, 199-207; Manolescu, Teme, II, 90-94, IV, 125-128; Popa, Forma, 57-69; Papahagi, Exerciții, 93-97; Pop, Transcrieri, 33-41; Ion Caraion, Bacovia. Sfârșitul continuu, București, 1977; Ciobanu, Însemne, I, 5-29; Gheorghe Pătrar, Bacovia și Bacăul, pref. George Bălăiță, 1977; Apetroaie, Lit. rom., 187-213; Ciopraga, Ulysse, 82-95; Ungureanu, Contextul, 116-128; Cioculescu, Itinerar, III, 171-177, V, 395-400; Dinu Flămând, Introducere în opera lui G. Bacovia, București, 1979; Cristea, Faptul, 34-37; Ștefănescu, Jurnal, 231-236; Bucur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
xe "Poloniei"Poloniei la xe "Tel Aviv"Tel Aviv. Deși nu recunoaște că xe "Polonia"Polonia a dat „liber” emigrării evreilor, cifrele de aliya pe care acesta le evocă, În fapt confirmă acordul polonezilor pentru o aliya cvasiliberă. Astfel, În primul pătrar al anului 1957, au venit circa 50.000 de evrei, În al doilea 10-15.000, iar În ultimele luni „numai” (!) 30001. Firește că aceste consultări bilaterale sunt urmărite de diplomații sovietici. Ministrul român este „convocat” de un diplomat sovietic care
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
distincții pentru activitatea de traducător: Premiul Uniunii Scriitorilor (1992, 2002), Premiul Salonului Național de Carte de la Cluj-Napoca (1992), Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj (2000). Îngrijește o lucrare a cardinalului Alexandru Todea, Luptele mele, un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac (2003). Retrăind Antichitatea filtrată prin cultura secolului al XX-lea, S. oferă în prima sa carte, Elogii (1986), un florilegiu de versuri clasice în concepție, dar moderne ca factură, unde se asociază tonalitatea ceremonios hieratică, stilul lapidar oracular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
Properțiu (1992), precum și o ediție bilingvă din scrierile lui Augustin, din care au apărut primele șase volume (2002-2003). SCRIERI: Elogii, Cluj-Napoca, 1986; Solilocvii, Cluj-Napoca, 1989; Catulliene, București, 2002. Ediții: Alexandru Todea, Luptele mele, un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac, Cluj-Napoca, 2003.Traduceri: Albius Tibullus și autorii Corpusului tibullian, Elegii, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1988; Properțiu, Opera omnia, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1992; Montri Umavijani, Călătorii prin tranziții, pref. trad., Cluj-Napoca, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
deosebesc prin prestigiu, avuție și putere. Este limpede, din acest punct de vedere, că membrii clasei inferioare dispun de cele mai reduse resurse și au identitatea cea mai puțin valorizată social. Cercetările din perimetrul sociologiei au demonstrat în al treilea pătrar al secolului o corelație semnificativă între statusul socio-economic și randamentul școlar. Copiii din clasele mai puțin avantajate economic au rezultate școlare inferioare; ei obțin note mai mici la aproape toate materiile și intră într-o proporție mai redusă la liceu
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și cu antena improvizată din so miera patu lui meu. Degeaba! Veacul nostru Îmbătrânește văzând cu ochii și nici o emoție sau uimire de acest fel nu mai e astăzi cu putință ca În climatul, plin de candori, al primului său pătrar, entuziast după invenții și experiențe neverosimile, dar totuși realizabile. Cum fu - aproximativ și glumeț - acea experiență sau prin soare băiețească din redacția Noii Reviste Române de prin 1912, când m-a ajuns o carte poștală anume adresată mie de prietenii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Noii Reviste Române de prin 1912, când m-a ajuns o carte poștală anume adresată mie de prietenii din redacție cu simpla indicație pentru factor: C. Bel die, București. În Bucureștiul Încă nemecanizat și, de aceea, mai umanizat al primului pătrar din acest veac al XX-lea, am mai văzut pie rind ca peste noapte câteva ultime figuri și moduri de trai autoh tone, curiozități ale străzii și vestigii ale timpului vechi, decoruri și recuzite din comedia acestei vieți, epave, ră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dezmărginire!... În zariștea sumbră, când cumpăna lumii se frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre, Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba dămoală a cărui, plâng toate durerile noastre!... Pătrarul de secol ce-ți pune pe frunte cununi jubilare, Îți cântă povestea în zvon de dumbravă și-n murmur de ape. Și are s-o spună, de-acum, de-a pururi, prin vremi seculare, Precum ni se spune prin file de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre, Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba dămoală a cărui plâng toate durerile noastre... Și-ți cântă povestea în zvon de dumbravă și-n murmur de ape, Pătrarul de secol ce-ți pune pe frunte cununi jubilare, Și are s-o spună, de-acuma, de-a pururi, prin vremi seculare, Precum ni se spune prin file de cronici izbânda din Tape... Căci nu-i mai frumoasă poveste pe lume
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
popoare ce s-au putut înălța în lumina culturii și civilizației occidentale. Suntem ce-au făcut din noi vremurile haine, dar asta nu ne scuză greșelile, metehnele au fost și din acestea. "Ajunge!! Ajunge cu jaful și cu batjocura!! Un pătrar de veac v-ați bătut joc de țară!!" strigă Ștefan la urcarea pe tronul Moldovei către boierii baroniți, dregătorii corupți și lichelele politice, "hiclenii"ce jefuiseră țara clădindu-și huzurul pe sărăcia și nemernicia oamenilor. Și, Ștefan a făcut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au adunat atâta ură, că și murind lăsau răzbunarea cu limbă de moarte, fiilor, nepoților nu care cumva să se stingă blăstămul... Și câte rugăciuni de dezlegare nu s-au făcut prin biserici, dar n-a ajutat la nimică. Un pătrar de veac, vrajba și crima n-au ostoit în Moldova. De-ar avea zidurile aistea glas să povestească câte grozăvii s-au petrecut în Cetatea Sucevei... Moldova căzuse sub greu și cumplit blăstăm. În nopțile fără lună se povestește strigoii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am urcat în moștenirea tatălui meu. Au trecut ani mulți până, în sfârșit, am pus mâna pe el, l-am tăiat, am plinit blăstămul Mușatin. Și, așa, am mântuit șirul crimelor fratricide ce au mânjit cu sânge istoria Moldovei un pătrar de veac și mai bine, se oprește Ștefan câteva clipe pentru a umple și ulcica lui Alexandru, pomenește și bea cu sete să-și stingă focul, să stingă greața. Și, încă, n-ar fi fost cel mai mare rău, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu slujbele de îngropăciune. Un blăstăm cumplit se abătuse asupra Moldovei! Nădușeau sfinții monahi prin mănăstiri cu slujbele, tămâierile, aghezmuielile, doar-doar s-o îndura Cerul de vreun ajutor, de ceva, că de altunde nici o nădejde... Blăstămu' a bântuit sălbatic un pătrar de veac și mai bine. Țara risipită se ducea de râpă... O așa scârbă cuprinsese țara, de-i era omului silă să mai trăiască. Și... și, domnul țării cum îngăduia atâta fărădelege?! întreabă Alexandru gâtuit de revoltă. Era doar "Domn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Alexandru gâtuit de revoltă. Era doar "Domn!" Ha! Ha! Ha! hohotește sarcastic Ștefan. "Domnul țării?!"... Otreapă sub călcâiul crailor vecini, cârpă înaintea marilor boieri, "Domnul țării" nici crâcnea. Ei îl ridicau, ei îl lepădau. Era domnia boierilor hicleni. Într-un pătrar de veac, am numărat, poate, douăzeci de schimbări la domnie unii de câte două, ba chiar de câte trei ori, după cât plăteau sau ce ajutor străin primeau. Puțin le păsa de țara ruinată, ticăloșită; n-aveau habar lor să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am încropit o ceată de flăcăi, tot unu' și unu'. Și... și când m-am simțit tare pe putere, în "Sfatul cel Mare al Țării" am strigat de-au zdrăngănit și zidurile: "Ajunge!!! Ajunge cu jaful și cu batjocura!! Un pătrar de veac v-ați bătut joc de țară!! Din clipa aiasta, Moldova are domn! O să-l cunoașteți. Io Ștefan Voievod și Domn a toată Țara Moldovei!! Cine nu este cu mine este împotriva Moldovei!!" și Ștefan izbucnește în hohote mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ale cărui energii distilate sunt transmise. Temporalitatea individuală se comprima și se dilată simultan, personajul trăind într-o intemporalitate parțială, punctata de metatemporalitate și de alunecare în pseudo-timpul social. Fiecare din cele patru simboluri mitice este încadrat ,, în câte un pătrar de cerc”. Arcul de cerc este o stilizare a ,, podului”, simbol al trecerii în moarte, cele patru pătrare alcătuind un cerc întreg, marca a determinării, integrării în circuitul universal. Simbolică naștere a lui Antipa se circumscrie unui ritual integrativ în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
intemporalitate parțială, punctata de metatemporalitate și de alunecare în pseudo-timpul social. Fiecare din cele patru simboluri mitice este încadrat ,, în câte un pătrar de cerc”. Arcul de cerc este o stilizare a ,, podului”, simbol al trecerii în moarte, cele patru pătrare alcătuind un cerc întreg, marca a determinării, integrării în circuitul universal. Simbolică naștere a lui Antipa se circumscrie unui ritual integrativ în sistemul existențial cosmic ce presupune și ipostază terestră, dar și condiția mitică. Puterile oglinzii sunt magice: pe suprafața
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
iată-ne, ca într-o ilustrată de Crăciun, unul lîngă altul, îmbujorați de emoție și de flacăra lumînărilor, cîntînd cu convingere „Mulți ani trăiască!” Așezată în fața noastră, avea pe chip o strălucire greu de descris: iradia! Spre seară, a venit Pătrar („șlică”). Speră - ne-a declarat - să aibă și el o fată, „acum la bătrînețe”. Primul său copil e băiat. Frații lui au numai băieți. N-ar vrea să continue o asemenea tradiție. „Să știi că dacă n-o să fie fată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deloc limpezi, iar „valeții” nici nu doresc să-și clarifice situația. Însă cînd au ocazia să facă declarații, toți susțin că producțiile lor sînt „politice”! În timp ce mă întorceam de la magazinul de presă, i-am întîlnit pe Valeriu Traian și pe Pătrar, mai sobri decît de obicei. Veneau de la Casa de Cultură, unde a fost depus inginerul Dumitru Găină, defunctul director al Direcției Agricole. „Ironie a soartei - îmi spune P. - a murit pe cînd bea un pahar cu apă, el care toată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai întreb: noi de ce n-am avea propriul memento pedagogic? (în anii școlarității mele era cel împrumutat de la sovietici cu triplul îndemn leninist de a învăța.) *Am redactat (cu data de azi, 31 martie 1980) o cerere de demisie. Măndica, Pătrar și I. Constantinescu, venit pentru o inspecție de grad în Bacău, mă sfătuiesc să n-o depun, să mai aștept „cel puțin încă un număr”. *Ieri (1 aprilie) a murit, într-un accident de automobil, Petru Valter. Împlinise 50 de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
eșalonate pe 25 de ani; avem bani lichizi în momentul de față: Deci, Doamnelor și Domnilor, cum vedeți am fi fost îndreptățiți să credem că anul jubiliar trebuia să ne aducă dreapta răsplată a unei munci dusă cu stăruință un pătrar de veac. Spre uimirea noastră și a tuturor factorilor obiectivi cunoscători de cauză s-a ivit o situație neașteptat de dureroasă. Ne-am supus unui ordin al Ministerului Instrucțiunii Publice dat în iunie 1934, care ne făcea cunoscut că nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
precis, relativ ușor de dedus din atenta examinare și organizare a faptelor documentare. Progresiva disoluție a ideologiei marxiste, care marcase profund istoria secolului al XIX-lea și trei sferturi din aceea a veacului XX, dar și unele evenimente din primul pătrar al secolului trecut (cum ar fi cele două războaie mondiale), care ieșeau din paradigma progresului istoric neîntrerupt, au compromis, inevitabil, conceptul „tendențial” al duratei, comutând centrele de interes ale cercetării sociale pe „cotidian”, „obiceiuri”, „maniere de gândire” etc., subiecte lipsite
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
coarnele sale, suport cu încărcătură mitică pentru leagănul feminin. „Coarnele bovinelor sunt simbolul direct al «coarnelor» semilunii, morfologie semantică ce se consolidează prin izomorfismul cu coasa sau secera Timpului Cronos, instrument de mutilare, simbol al mutilării lunii care e semiluna, «pătrarul» de lună”. Atributul selenar al bourului se conjugă cu puterea lui acvatică: „Luna comandă asupra apelor și ploilor și distribuie fecunditatea universală; coarnele taurului au fost asimilate de timpuriu cu crescentul lunar”. Înotul bourului negru se conturează astfel ca o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
primele două decenii ale secolului XX. Alături de dinamica educației și învățământului, studiul nostru zăbovește și asupra unor pedagogi iluștri și doctrine pedagogice din aceeași perioadă, care au influențat decisiv evoluția învățământului național românesc în acest colț de țară. În ultimul pătrar al secolului XVIII și în întreg secolul XIX, Banatul a traversat câteva experiențe deosebite în istoria învățământului românesc și, concomitent, a fost arealul unor experiențe reușite în domeniul învățământului elementar. În această manieră s-ar putea justifica performanțele deosebite înregistrate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]