24,747 matches
-
Petreștiul și apoi directorv general în Minister. Avea la bază școala de ... meserii! M-am prezentat directorului general, care s-a arătat foarte bucuros știind că va fi autor la o carte, despre un domeniu pe care reușise să-l pătrundă, de “jos în sus”, cum stătea bine la biografia unei ascensiuni bazată pe ... muncă. Că doar pe asta se baza noul regim politic și nu pe hoție și lenevie, acestea fiind tarele altui sistem ... La rândul său, I.T.R. mi-a
BUNA CREDINŢĂ ESTE ADESEA COMPLICEA IMPOSTURII !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Buna_credinta_este_adesea_complicea_imposturii_.html [Corola-blog/BlogPost/371222_a_372551]
-
pulpele mele. O mână fină și pricepută a călăuzit pe drumul plăcerilor magnifice principalul pion al simțurilor ajunse la paroxism. Corpul mi se încorda. Dacă ai fi încercat atunci să înfigi un ac în el, cu siguranță nu ar fi pătruns, așa era de înțepenit de fiorii transmiși de mișcarea lină și plăcută la început, apoi tumultoasă și năvalnică. Oftatul și geamătul erau în plină desfășurare, vestind plăcerea împreunării. Din nou, la fel ca în barcă, am fost detronat de la funcția
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
trage și peștele și, în general, ratezi momentul. Am scos carașii mai mari din juvelnic și m-am apucat cu temei de curățat peștele. După prima spălare în apa din canistră, a urmat clătirea și praful de sare, să-l pătrundă până se va face jarul în grătar. Crapul aștepta și el la rând, având pregătită aceeași soartă ca și cea a confraților săi mai mici. Căpățânile și cozile erau tranșate pentru borșul de acasă, dacă va avea chef colega de
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
Cu o mână îmi apăsa pieptul și cu cealaltă se sprijinea pe piciorul meu, luptându-se cu sârg să înfrângă forța provocatorului de nebunii. Cu cât se străduia mai tare, cu atât opoziția era și mai îndârjită. Aveam senzația că pătrund până în cele mai ascunse adâncituri, trăind plăceri incomensurabile, nedefinite, după fiecare exteriorizare verbală a partenerei. Îmi era datoare cu un final sincron, așa că am avertizat-o să nu fie același ca în seara petrecută la mine acasă. Încă nu era
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
pentru mine - nu va fi doar Femeia de sub Luna plină din zorii unei dimineți de mai. Va fi mereu acea femeie care a adus o rază de soare într-o viață aflată într-un con de umbră, unde nu mai pătrunsese de mult timp o speranță, o bucurie, un pic de dragoste... A fost farmecul zorilor, în care soarele răsare și-ți încălzeste nu numai corpul, ci și sufletul. A fost și răcoarea dimineții, și roua căzută pe frunzele copacilor, și
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
materie. Duh, coboară prin lacrima tăcerii în spovedania din neantul firii devenind întrupare nemistuită în tulpina Rugului veșnic Aprins. Sunete devin Cuvânt Tăcut în revărsare necurmată statornicindu-mă în rugă, necovârșită îmbrățișare. Înalț rug de tămâie prin care cuvintele-mi pătrunse de fulgerul gândului de gheață, devin întrupare... .... adânca tăcere a ultimului strigăt/suspin Referință Bibliografică: Rostiri / Dor Danaela : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 416, Anul II, 20 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dor Danaela : Toate Drepturile Rezervate
ROSTIRI de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 by http://confluente.ro/Rostiri_dor_danaela_1329741192.html [Corola-blog/BlogPost/346790_a_348119]
-
se urca pe noi și ne bosolea cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri, încercam să fugim, însăcând ne ridicam să scăpăm de el, se repezea cu aripile și ne bătea, determinându-ne să ne ferim din calea lui, cât mai repede cu putință. De atunci, nu am mai avut
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
și al lui Iosef Schwartz, tot din Timișoara. Evocările dureroase ale unor prieteni care au trecut prin calvarul temnițelor comuniste îmi străfulgerau prin minte în cele aproape 3 ore pe care le-am petrecut în acest muzeu în care ești pătruns de groaza și suferințele victimelor. În penitenciarul renovat, fiecare celulă a devenit o sală de muzeu, în care sunt amplasate obiecte, fotografii și documente. În incinta zidurilor, martore ale nenorocirii atâtor oameni, prezentarea răscolește pe fiecare. Într-una din curțile
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1479344599.html [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
sală de muzeu, în care sunt amplasate obiecte, fotografii și documente. În incinta zidurilor, martore ale nenorocirii atâtor oameni, prezentarea răscolește pe fiecare. Într-una din curțile interioare, s-a construit în 1997 un Spațiu de Reculegere și Rugăciune. Lumina pătrunde prin despicăturile din boltă în formă de cruce și se răsfrânge în bazinul cu apă în care sunt plasate lumânări. În acest septembrie, în peisajul cenușiu al tristeții, încrederea în om și viață se trezește la vederea merilor roșii de pe
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1479344599.html [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
sale, precum și însemnările istoricului Dio Casius citat de N. Densușianu în „Dacia Preistorică”, pag.1065, din care rezultă că dacii vorbeau cu romanii înainte de cucerire, fără interpreți. Capcane pentru erudiți Tocmai această asemănare între cele două limbi a făcut să pătrundă cu ușurință în limba geto-dacilor atâtea cuvinte latine, însă fără să determine dispariția limbii lor. Numai că asemănarea dintre cele două limbi a făcut aproape imposibilă deosebirea cuvintelor din fondul limbii geto-dacilor, de cuvintele împrumutate de la romani. De aici confuzia
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
combați această eroare, sunt convins că tot mai mulți lingviști vor continua cercetările ca să rezolve această problemă spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci de identificarea acelor neologisme autentice care au pătruns (și au rămas) în limba română, atât din latină și slava veche, cât și din limbile neamurilor vecine. În special trebuie să se dovedească dacă, acele cuvinte considerate că provin de la vecini, sau din țările occidentale (Franța, Anglia, Germania) au
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de lipsită de demnitate este mneaei Doamna Limbă Română. La noi, contesa PiSi se plimbă prin Cetate, ca vodă prin lobodă, târând după ea firicelul cu scumpul ei „șoricel”, care, nu chițăie românește, ci...maușește numai în engleză. 13. Cum pătrund neologismele în limba română Pe mai multe căi, determinate de anumiți factori și împrejurări, dintre care exemplific: • SNOBISMUL: este portdrapelul cuvintelor străine, care deschide ușile vorbirii. Din dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
științei și tehnicii: Cu ocazia simpozioanelor, congreselor, aparițiilor din revistele de specialitate noile cuvinte, concepte și termeni științifici sunt însușite și adoptate în limbajul specialiștilor. La început, aceste cuvinte noi au o cirulație restrânsă, numai în cercul acestora. Treptat, treptat, pătrund în masa largă de vorbitori și acele cuvinte devin neologisme, îmbogățind limba și înlesnind comunicarea cu privire la noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme în forma ortografică de origine , dacă s-au încadrat în regulile gramaticale, ortografice și de pronunție românești. Însă, avalanșa de cuvinte englezești, care au pătruns în limba română, scrise sau pronunțate în diferite feluri aiuritoare, trebuie stăvilită, pentru că multe dintre aceste cuvinte au corespondente în limbajul nostru. Respectivele cuvinte permit o comunicare normală între vorbitori. Iată câteva barbarisme care nu aduc nicio noutate în limbaj
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
intențiile educative ale creațiilor sale, prin mijloace artistice, în poezia „Despre fabule”: „Concretizând abstractul în pamflete,/ Ducem visarea pe tărâmuri vaste,/ Cu munți satirici, râuri de șuete,/ Ascunse, altfel, judecății noastre”. În același timp, oferă cititorului cheia necesară pentru a pătrunde esența versurilor și a descoperi morala, acolo unde nu este exprimată la sfârșitul ori la începutul poeziei în cauză: „Ascundem omul după animal/ Și-l condamnăm să molfăie brașoave”. Fabulele si pamfletele sale abordează tematici diverse, de la acele teme pe
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
care vizează pretențiile de cultură ale celor care încheie procesul dobândirii învățăturii odată cu perioada școlarizării, după care „... se cam învață cu... înălțimea/ Și privesc decât pe sus”, umplu limba de neologisme pe care nu le înțeleg ori cu barbarisme de nepătruns și scriu poezii în limbaj pentru aleși, inițiați, în care „nici ei nu știu ce scriu”. Și, pentru că sunt o mulțime de așa- ziși poeți, care scriu versuri numai din dorința de a se vedea că au activitate, neavând nimic de spus
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
la atribuirea de nume asemănătoare cu ale unor personaje prezente în viața publică: Galina Undrea, Ene Boloboc, ori, în alte situații, face adaosuri la titlu: „Asemănarea cu realitatea e întâmplătoare, oare; oare; oare!”, menite a atrage atenția cititorului pentru a pătrunde în esența versurilor lecturate și a trage singur concluzii. Interesantă și plăcută, în același timp, este și ideea de a încerca folosirea diferitelor forme de versificație (datorată, probabil, plăcerii exercițiului). De exemplu, versificația coșbuciană („La oglindă”) în „Cine sare...” (fără
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
coborât cu acel ciudat aparat zburător pe o platformă rotundă, care părea suspendată în aer fără niciun stâlp de susținere, sfidând în mod bizar cele mai elementare legi ale gravitației, excelând parcă într-o fizică nouă, necunoscută pentru mine. Am pătruns apoi într-o încăpere de vis, straniu mobilată cu elemente de mobilier care pluteau în jurul meu, trăgând pe nări o mireasmă pe care nu aș fi putut-o compara cu niciun parfum cunoscut de mine. Aveam senzația unui vis cât
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480543539.html [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
din palma ei ori din trupul meu sau din ambele părți. Am dat la iveală, timid, dar curios și doritor, sfârcurile ce parcă se întăriseră și căpătaseră culoarea trandafirie a pietroaselor în pârg. Le-am sărutat pe rând, încet, lung, pătruns ca de un sentiment de evlavie, făcând eforturi să-mi stăpânesc tremurul mâinii izvorât din emoția ce o trăiam. Era pentru prima oară când îmi plimbam palmele pe trupul dezgolit al unei fete și, fără să vreau, imaginam din nou
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
lui Eminescu nu e amestecată cu visul. Visul lui începe când aceasta s-a isprăvit. Ceea ce-i rămâne din dragostea trecută devine vis abia în singurătate, ca o mâhnire că a fost numai senzuală, când a trecut. Femeia lui Eminescu pătrunde mereu dincolo de ușițele secrete ale sufletului său, e purtătoarea baghetei magice ce reușește să-i străbată întreaga ființă cu contrastele sale. Bărbatul e un trecător, un călător... Ca o dragoste de păsări albe, care străbat eternitatea și se întâlnesc din
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
Omul devine sclavul muncii lui tot mai intense. Este nevoie de ritm, de detașare, de încetineală. De ce nu rețin studenții tot ce li se predă? Deoarece nu au timp să devină conștienți, să revină la ceea ce au auzit, să le pătrundă cu adevărat în minte. Un student al zilelor noastre înregistrează cunoștințe, dar nu le asimilează; în consecință, aceste cunoștințe nu produc nimic. O ploaie torențială este mult mai puțin folositoare, la vreme de secetă, decât o ploaie măruntă, îndelungată! Dar
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
lovi vântule lasă-mi amitirile pe polița casei nu-mi lua hârtiile să le-arunci în neant lasă-mi luna mai jos s-agăț de ea găleata cu ispite fă ca stelele să plouă pe mine ca niște confetti să pătrund tot mai mult misterul cerului și-al acestei lumi nu mă lovi vântule adu-mi timpul de aur, adu-mi acele vremi când fugeam prin serile mistice de mână cu iubita prin amfiteatrul raiului și mi se părea că toată lumea
ELEGIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elegie_ion_ionescu_bucovu_1350677510.html [Corola-blog/BlogPost/346435_a_347764]
-
el. Un șuvoi întreg de sentimente nedefinite mi-au readus în memorie o iubire sinceră, închisă într-un sipet cu multe lăcate, peste care am așezat cu grijă aproape trei decenii de rugină, pentru ca nu cumva cel viclean să poată pătrunde cu șiretenie spre a-i strica liniștea ancestrală. Prin ea, pentru că am trăit-o, îmi pot permite a măsura cu exactitate distanța ce mă separă azi de inocența primului „te iubesc”. Norii acestor atât de dragi amintiri încep a se
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
frumoase, abia mai licărea în mine, de undeva, din acel ungher secret al inimii, de unde, ce-i drept, m-a făcut, totuși, să și tresar și să-i răspund: Să lăsăm amintirile așa cum sunt, în acel colțișor, în care nu pătrund răutățiile lumii, căci au fost prea frumoase! Atât... și nimic mai mult! Ce mai puteam zice? El știa că sunt nefericită, dar eu nu știam nimic despre familia sa, nu pentru că nu m-ar fi interesat, dar prin forța împrejurărilor
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Te bântui ca un fur, ca o felină Mi-e sufletul nebun și e vrăjit De nurii tăi croiți pe-o violină. Tu-mi vezi privirile și-ți par cuminți; Se zbat în focul viu aprins de tine... Dac-ai pătrunde visele-mi fierbinți, Te-ai speria, ori ai fugi... cu mine. Referință Bibliografică: IUBIRE MUTĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
IUBIRE MUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1455773427.html [Corola-blog/BlogPost/380284_a_381613]