326 matches
-
creadă pe turc... Trebuie să mai fie și altceva, de i-au dat drumul. Dacă se întoarce, de data asta nu mai iartă Constandinul Stancăi pe nimeni, că prea l-au chinuit la Ediculé. Nu trebuie să se întoarcă, strigă Păuna, nu poate să se întoarcă! De ce să fie mai presus Brâncovenii decât Cantacuzinii? Mihai își dădu seama că și de data asta vor izbândi. Se simțea bătrân și oarecum obosit, soarta Brâncovenilor îi apăsa cugetul, sentimentul vinovăției îl imobiliza și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ochi critici, dar iată hotărârea femeii pe care o admirase cu câteva clipe în urmă vine să-i alunge șovăiala și remușcările. Zâmbi, pentru că și acum, ca și alte ori, nu putea să-și stăpânească gândurile: „Oare de ce se crede Păuna Cantacuzină și nu Brâncoveană?” — Nu este nimic de râs, neică Mihai, hotărî doamna, îl așteptăm pe imbrohorul Rekiap să ne spună el, ca și cum n-am ști nimic. Ziceați că lipsesc din spătărie scrisorile cu rușii și că nu s-au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-și gândurile în spatele buzelor strânse. Se gândeau cu toții cum să facă. — Banul Constantin Știrbei..., șopti pe gânduri marele spătar. — Da, da, Constantin Știrbei, se bucură stolnicul, pentru că într-o clipă înțelese că acesta era omul de care aveau nevoie. Doamna Păuna făcu câțiva pași, deschise ușa și porunci unui dorobanț să-l aducă din sala ospățului pe domnia sa banul Constantin Știrbei. Banul intră în spătărie și, deși bătrân, mersul său elastic și expresia șireată a feței stârniră admirația spătarului. — În cât
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-l aducă din sala ospățului pe domnia sa banul Constantin Știrbei. Banul intră în spătărie și, deși bătrân, mersul său elastic și expresia șireată a feței stârniră admirația spătarului. — În cât timp poate să ajungă domnia ta la Stambul? spuse doamna Păuna direct, după ce răspunse la salutul lingușitor al vărului prin alianță. — Știu că dacă treci Dunărea, drumul este bun de caleașcă, și cu cai de schimb, dacă noaptea mă odihnesc în caleașcă și ziua călăresc în galop tot cu cai de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Știu că dacă treci Dunărea, drumul este bun de caleașcă, și cu cai de schimb, dacă noaptea mă odihnesc în caleașcă și ziua călăresc în galop tot cu cai de schimb, ajung în două zile. — Când poți pleca? întrebă autoritar Păuna. — Acum, dacă sunt caii înhămați. Tot doamna fu cea care dădu poruncă să vină comișelul mai mare peste grajdurile Curții din București ca să se organizeze schimburile de cai prin poștele domniei cu o ștafetă care urma să plece chiar în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cazne, putea să răsufle și asta era o binefacere. Vă spun, n-o să ne ierte pe niciunul, o să ne scurteze cu un cap pe toți! Pe măsură ce-și argumenta teza, stolnicul își pierdea calmul, tonul discursului său devenea vehement. Păuna doamna asculta mirată, i se păreau vorbele socrului ei de prisos. Auzise despre marele Brâncoveanu că ar fi supus la asemenea cazne ca să destăinuiască unde-și are ascunși banii, încât urletele lui de durere l-au scos din minți pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vecernie la Mitropolie. Înțeleg că mâine Curtea nu mai pleacă la Târgoviște, deși, iată, au venit căldurile. — Ar fi bine să plece Curtea, cu dieci și secretari cu tot și noi să rămânem aci, să răscolim după înscrisurile Brâncovenilor, sugeră Păuna doamna. — Noi, adică cine? Cum o să meargă la Târgoviște Curtea fără noi? întrebă vodă. Fără să vrea, spătarul zâmbi amintirii celeilalte nepoate, doamna Marica a Brâncoveanului. Și pe ea o simțea prezentă în treburile domniei, dar fără să i se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ta, îngăduie-mi să plec, și fără să aștepte un răspuns spătarul se îndreptă spre ușă, de unde se mai înclină o dată și ieși. Îl supărase modul în care stolnicul îl exclusese - la Târgoviște, vodă Ștefan, la București, domnia sa și doamna Păuna -, pentru „neica Mihai” nu mai era loc. Când a ajuns la Mitropolie nu s-a dat jos din caleașcă, l-a trimis pe feciorul de lângă vizitiu să întrebe dacă sfinția sa îl poate primi. Peste câteva minute află că mitropolitul Antim
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Constantin Voievod, pentru că lăcașul era ctitoria neamului său, așa cum erau trecuți în pomelnic: Io Matei Voievod, Papa și Preda Brâncoveanu, Io Constantin Șerban Vodă, Io Constantin Vodă Brâncoveanu, Matei Cantacuzinul, doamna Maria Brâncoveanca și Io Ștefan Vodă cu doamna lui, Păuna. Venise și arhimandritul Ioan, starețul de la Hurezi, să facă sfânta liturghie. Cine țipase atât de înfricoșător, de s-au pornit zăvozii mânăstirii să latre, acum când somnul e mai adânc și când prima geană de lumină n-a prins să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
când al doilea țipăt veni și mai dureros dinspre arhondărie. Acolo trăseseră vodă cu doamna și coconii lor. Maici ca niște umbre treceau grăbite cu lumânări aprinse spre arhondărie, întretăindu-se în drum cu cei câțiva arnăuți ai domnului. — Doamna Păuna... — E doamna Păuna, se auzeau șoaptele. Spre cenușiul de afară, ferestrele iatacului doamnei prinseră a se lumina; al treilea țipăt sfâșie văzduhul. — Binecuvântează, sfinția ta, binecuvântează, se auzeau speriate glasurile celor printre care chir Ioan arhimandritul trecea îndreptânduse spre arhondărie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
țipăt veni și mai dureros dinspre arhondărie. Acolo trăseseră vodă cu doamna și coconii lor. Maici ca niște umbre treceau grăbite cu lumânări aprinse spre arhondărie, întretăindu-se în drum cu cei câțiva arnăuți ai domnului. — Doamna Păuna... — E doamna Păuna, se auzeau șoaptele. Spre cenușiul de afară, ferestrele iatacului doamnei prinseră a se lumina; al treilea țipăt sfâșie văzduhul. — Binecuvântează, sfinția ta, binecuvântează, se auzeau speriate glasurile celor printre care chir Ioan arhimandritul trecea îndreptânduse spre arhondărie. Peste câteva clipe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
chir Ioan arhimandritul trecea îndreptânduse spre arhondărie. Peste câteva clipe preotul sta la căpătâiul femeii, alături de Ștefan Voievod. — Să trimitem după doftor, propuse starețul de la Hurezi. Nu este de doftor, răspunse o monahie. Mai curând trebuie să ne rugăm. Doamna Păuna, în capul oaselor, cu părul în neorânduială, cu ochii având pupilele dilatate până la conturul irisului, privea înainte fără să vadă pe nimeni; deodată sări drept în picioare și arătă cu o mână înaintea ei: — E capul beizadelei Constantin și al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Bine, dar Cantacuzinii, vodă Ștefan, și stolnicul, și spătarul n-au fost oare blestemați? Pe Iuda l-a blestemat cineva? Pe vânzători nu-i vrea nimeni, atâta tot. În Țara Românească, vodă Ștefan Cantacuzino nu putu să recunoască față de doamna Păuna, încă suferindă în urma vedeniei avute, adevărul pe care cronicarul cu sfială îl spune: „Și a fost Ștefan Vodă un domn ginecolatru”. Așa este, s-a lăsat stăpânit de ambiția nevestei sale și de cea a tatălui său, marele stolnic, și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nevestei sale și de cea a tatălui său, marele stolnic, și a uneltit să ajungă domn. Apoi a întors pe dos toate tainițele Brâncovenilor ca să găsească dovezile să-l trimită la moarte pe Io Constantin Voievod. Dacă nu era doamna Păuna să-l îmboldească mereu, poate că nu ar fi fost atât de aprig. Cronicarul spune că, în urma vedeniei în care doamnei, aflată la mânăstirea Dintr-un Lemn, îi apăruse în față, ca și cum ar fi fost aievea, retezarea capetelor Brâncovenilor, pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o bucurie depășind închipuirea omenească. Socotea cuviosul Isac, starețul schitului, că arderea lumânărilor fiind sfârșită, în întunericul închisorii ei, bătrâna maică vedea lumina tronului lui Hristos, iar psalmii cei nemaiauziți îi spunea maica dimpreună cu îngerii. S-a făcut doamna Păuna sănătoasă după o vreme, dar viața greu și-a urmat cursul ei pentru neamul marelui stolnic Constantin Cantacuzino. Degeaba ctitoreau ei și-i citeau în liturghie preoții ieșind cu Sfintele Daruri: mai întâi a murit Radu, feciorul drag stolnicului, cel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-se voia Lui, dar dacă sunt rodul răutății omenești pentru pieirea mea, Dumnezeu să-i ierte pe dușmanii mei, dar păzească-se de mâna nemiloasă și răzbunătoare a judecății Sale”. Când Ștefan Vodă este chemat la Înalta Poartă împreună cu doamna Păuna și coconii săi, el încearcă să se abată de la porunca padișahului și să fugă în Transilvania, dar nu reușește, așa că la nici o săptămână de la Boboteaza anului 1716, pe un ger nemilos, sunt siliți să plece spre Istanbul. Tatăl său, bătrânul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
picturii sale e umorul, umorul cu poantă, de unde și necesitatea citirii atente a imaginii” (George Stanca) (Pădureanu) Dulhac Sânica 1946 Tapițer Născută la 23 martie 1946, în satul Straja, comuna Asău, județul Bacău. Studii: 4 clase primare în satul natal. Păuna Ion 1933 ? Pictor Născut în anul 1933 în localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior, Păuna se dovedește un bun continuator. Continuator, pentru că în tablourile lui Păuna reînvie acea privire caldă și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior, Păuna se dovedește un bun continuator. Continuator, pentru că în tablourile lui Păuna reînvie acea privire caldă și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de frumusețe a vieții de la țară. Valoarea de continuitate, în această direcție
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de frumusețe a vieții de la țară. Valoarea de continuitate, în această direcție, a picturii lui Ion Păuna merită cu atât mai subliniată cu cât contemporaneitatea nu apare în lucrările sale ca adaos la o viziune, ci firesc, o actualitate în care se desfășoară un anume tip de sensibilitate.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
orașul Vlasenița iar spre Serbia localitățile Zvornic, Dalnia, Bielina etc. Sârbii și ceilalți slavi le zic vlahi iar ei își ziceau rumâni trăind în sate cu nume vechi românești - Crucenice, Lupoglav, Romani, Pevecici, Vlahovici, Vlasca Suma, Vlasca Gora, Vlasice, Carpați, Păunei etc. Nume de familie pledează pentru originea valahă: Ivo Dracul, Vasca Păunac, Pera Păunovici, Mate Purecici, Basea Musca, Iandre Ursul etc. În lexic se disting cuvinte latine ca și în Croația sau Craina regiuni cu vlahi slavizați (Berbeche, vachia, jite
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
al voievodului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât În timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați Împotriva domniei, În anul 1655. Constantin Brâncoveanu a primit o educație aleasă, fiind crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. Copilăria și-a petrecut-o În casele părintești din București, unde a fost interesat de Învățătură, studiind limbile greacă și latină. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
în luciul filei roze, Zâmbește o șopârlă din cartea lui cu poze! Acum, gândind, copilu-și pune creionul între dinți: Șopârlele s frumoase și repezi și cuminți! Ușor el dă o foaie și alta și-ncă una, Apare papagalul, păunul și păuna... Și un cocoș cum scurmă, hrănind o găinușă, Și un... dar stai, afară, cine-a scâncit la ușă? Băiatul stă și-ascultă; e un glas sau e o părere... Se duce-n prag și strigă: E cineva?... Tăcere... Ba nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
picturii sale e umorul, umorul cu poantă, de unde și necesitatea citirii atente a imaginii” (George Stanca) (Pădureanu) Dulhac Sânica 1946 Tapițer Născută la 23 martie 1946, în satul Straja, comuna Asău, județul Bacău. Studii: 4 clase primare în satul natal. Păuna Ion 1933 - ? Pictor Născut în anul 1933 în localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior, Păuna se dovedește un bun continuator. Continuator, pentru că în tablourile lui Păuna reînvie acea privire caldă și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]