272 matches
-
a spus, „munte” sau „oameni de la munte”, iar transformarea numelui în toponim se poate datora migratorilor barbari, atât de diferiți ca origine etnică, sau a putut fi dat, poate numai întrebuințat, de turcii otomani, care au transformat Banatul Timișoarei în pașalâc, la 1552. În alte mărturii, inclusiv la Ioanichie Bă lan, se vorbește despre robi vlahi și egipteni, desigur tot creștini, ceea ce nu trebuie să surprindă, știut fiind faptul că Justinian a intenționat și a realizat, fie și parțial, unitatea Imperiului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
turcologilor Mihai Maxim și Gemil Tahsin, au elucidat multiple aspecte ale relațiilor dintre Țările Române și Înalta Poartă, dându-se un răspuns argumentat la întrebarea de ce n-au cucerit otomanii țările noastre, altfel spus de ce n-au fost transformate în pașalâcuri, așa cum s-a întâmplat cu Grecia, Bulgaria, Albania, Serbia și apoi cu Ungaria ? La începutul mișcării spre vest a turcilor oguzi, nimeni și nimic nu le-ar fi acordat vreo șansă a devenirii pe culoarul istoric pe care se lansaseră
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
se erijează în apărătoare a țărilor și popoarelor ortodoxe în fața ofensivei catolice, explică dintr-o altă perspectivă ofensiva otomană încununată de succes asupra țărilor ortodoxe din sudestul european. De ce atunci țări ca Grecia, Serbia și Bulgaria au fost transformate în pașalâcuri? Explicații se află în trecutul istoric al acestor state cu veleități imperiale, care ar fi putut contesta calitatea turcilor otomani de moștenitori unici ai defunctului Imperiu Bizantin. Aceste țări balcanice fuseseră provincii bizantine, în proximitatea capitalei Constantinopol, turcii înțelegând importanța
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din Dacia antică în Imperiul Bizantin , lăsând-o într-o semidependență față de Imperiu, putem admite că sultanii otomani moștenesc și atitudinea bizantinilor față de spațiul etnic românesc, ceea ce explică și din această perspectivă de ce Țările Române n-au fost transformate în pașalâcuri. Să ne reamintim că împăratul Traian n-a transformat toată Dacia Decebaliană în provincie romană, provincia Dacia, ca un pinten în lumea barbară, dădea posibilitatea să fie controlat tot spațiul Daciei. Constantin cel Mare și Justinian dețineau unele teritorii și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Giurgiu din timpul lui Mircea cel Bătrân, la 1417, cetățile Chilia și Cetatea Albă, ocupate de turci la 1484, apoi, prin politica de forță a sultanului Suleyman cel Mare, asistăm la încorsetarea Moldovei, Țării Românești și Ardealului cu raiale și pașalâcuri: raiaua Brăilei și a Tighinei în 1540 și pașalâcul Timișoarei la 1552. Dacă mai adăugăm că dincolo de Nistru erau tătari vasali turcilor de la 1475, iar la nord o Polonie într-o pace suspect de lungă cu otomanii, ne întrebăm dacă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cetățile Chilia și Cetatea Albă, ocupate de turci la 1484, apoi, prin politica de forță a sultanului Suleyman cel Mare, asistăm la încorsetarea Moldovei, Țării Românești și Ardealului cu raiale și pașalâcuri: raiaua Brăilei și a Tighinei în 1540 și pașalâcul Timișoarei la 1552. Dacă mai adăugăm că dincolo de Nistru erau tătari vasali turcilor de la 1475, iar la nord o Polonie într-o pace suspect de lungă cu otomanii, ne întrebăm dacă era nevoie de transformarea țărilor române în țări turcești
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lor din acel momentă. Tratatele sunt false ca formă, deși ce spunea în ele era dreptă” . Era de presupus că aceste „tratate” să existe tocmai datorită faptului că Țările Române nu fuseseră, din multiple motive, transformate în țări turcești, în pașalâcuri, românii continuându-și viața de stat, într-o suveranitate și autonomie internă depline, drepturi restrânse de sultani, dar niciodată anulate. Oricât de mult am fi tentați să acordăm cel mai mare credit, între cauzele și factorii care au menținut Țările
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
diplomatici, geo- strategici, analizați și argumentați de istoricul turcolog Mihai Maxim , de care, cu greu, poți să nu fi de acord și dacă, totuși, vrem să răspundem mai pe scurt la întrebarea de ce n-au transformat otomanii Țările Române în pașalâcuri, putem spune că nu era în interesul otomanilor această situație politică, deși, uneori, au luat-o în calcul, iar românii n-au vrut să fie cuceriți. În ce ne privește, la complexul de factori și cauze, analizați de istoricii noștri
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-i respecte pe cei care au cărți sfinte; b) Moștenitori ai împărăției bizantine, otomanii au preluat și tradiția și atitudinea romano- bizantină față de spațiul românesc nord-dunărean. Așa cum am arătat deja (vezi supra), turcii au înconjurat Țările Române cu raiale și pașalâcuri, așa cum romano-bizantinii aveau puncte de sprijin la nord de Dunăre; c) Poziția geo-stategică a Țărilor Române, așezate între Polonia, Ungaria și tătari, care n-au fost luați în calcul în ansamblul relațiilor româno-otomane. Pe lângă opoziția Poloniei față de transformarea în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
așa cum romano-bizantinii aveau puncte de sprijin la nord de Dunăre; c) Poziția geo-stategică a Țărilor Române, așezate între Polonia, Ungaria și tătari, care n-au fost luați în calcul în ansamblul relațiilor româno-otomane. Pe lângă opoziția Poloniei față de transformarea în pașalâc a Moldovei, în special, deoarece nu le-ar fi convenit o graniță directă cu Poarta Otomană, otomanii n-au vrut să suprime o sursă importantă de aprovizionare prin jaf și peșcheșuri pe care tătarii, aliați și vasali sultanului, o aveau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din octombrie”, fără să se observe că armata otomană era preponderent o armată de cavalerie. Spahii formau o armată de provincie, care în schimbul serviciului militar primeau un domeniu, de regulă luat de la popoarele cucerite, al căror teritoriu fuseseră transformate în pașalâcuri, în care pământurile erau luate proprietarilor de drept, cuceritorul dispunând de întreaga suprafață. Spahii, al căror număr nu-l putem ști cu siguranță, poate 20-30 de mii, sau mai puțin, luptau pe cheltuiala proprie, folosind săbii, arbalete, săgeți, aveau scut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Rouen al prințului Dimitrie Cantemir în descrierea lui Iorga sau în evocarea lui Costachi Conachi, făcută de Saint-Marc Girardin la mijlocul veacului romantic 17. Adăugăm imaginea lui Aii Pașa de Ioannina, cunoscut prin eforturile sale de a-și crea, în epoca pașalâcului pe care 1-a condus (1788-1822), relații diplomatice cu Europa de Vest. Imaginea sa, de hibrid răsăriteano-apusean s-a întipărit în memoria lui Byron: "este foarte gras și nu foarte înalt, dar cu o față frumoasă; cu ochi de un albastru deschis
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
s-a întâmplat la Mohacs este considerat cel mai mare dezastru din istoria acestui Imperiu. În 1550 Imperiul Otoman a cucerit și cetatea Aradului. În timp ce armatele Otomane au ajuns la porțile Vienei, în Transilvania s-a schimbat organizarea administrativă în pașalâcuri care erau subîmpărțite în sangiace. Astfel localitatea Cuvin aparținea de sangiacul Lipova care făcea parte din pașalâcul Timișoarei. În timpul stăpânirii ungare, în Transilvania au fost aduse multe familii de sârbi. Turcii au ocupat Transilvania astfel că aceste familii fugeau din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Imperiul Otoman a cucerit și cetatea Aradului. În timp ce armatele Otomane au ajuns la porțile Vienei, în Transilvania s-a schimbat organizarea administrativă în pașalâcuri care erau subîmpărțite în sangiace. Astfel localitatea Cuvin aparținea de sangiacul Lipova care făcea parte din pașalâcul Timișoarei. În timpul stăpânirii ungare, în Transilvania au fost aduse multe familii de sârbi. Turcii au ocupat Transilvania astfel că aceste familii fugeau din calea armatelor turcești. O parte din aceste familii de sârbi au găsit adăpost și ocrotire la localnicii
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
libertate câștigată de Mihai Viteazul în 1599. După moartea acestuia cetatea trece din nou sub stăpânirea Transilvaniei începând cu anul 1601. Data de 14 iunie 1616 este momentul în care turcii recuceresc cetatea Lipovei. Lipova a fost un sangiac din pașalâcul Timișoarei și de aceea era considerată o cetate foarte importantă. Chiar dacă perioada de libertate nu a durat decât 16 ani această cetate a ținut piept armatelor turcești în fiecare an din această perioadă. În anul 1614 turcii înfrâng această cetate
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
În pofida declinului suferit, otomanii au continuat să reprezinte o putere în Europa Orientală, care exercita o presiune imensă asupra spațiului românesc. Transilvania reușise să se sustragă influenței Sublimei Porți, însă Muntenia putea fi stăpânită pe mai departe cu ușurință cu ajutorul pașalâcurilor (Vidin, Ruse) și raialelor (Giurgiu, Brăila). Față de Moldova, prin preluarea Tighinei și a Hotinului, otomanii au obținut două poziții cheie, prin intermediul cărora controlau ambele maluri ale Nistrului. Edisanul și Podolia erau două provincii la care turcii au râvnit și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu căutase decât timid să cotropească Muntenia, pierderea Dobrogei deschidea căi de pătrundere spre interiorul țării prin vadurile de peste Dunăre. În pofida continuării luptelor anti otomane sub Vlad Țepeș sau Radu de la Afumați, care au salvat țara de la transformarea ei în pașalâc, deznodământul nefast nu a putut fi evitat. Destinul avea să se deruleze cu repeziciune odată cu înaintarea fulgerătoare a turcilor pe axa Sofia Belgrad Budapesta (reiterăm că, la momentul respectiv, Buda și Pesta erau două orașe separate de fluviu). Victoriile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Nordul Moldovei și al Basarabiei. În locul lor, pe moșiile latifundiarilor, sunt aduși iobagi ucraineni, ceea ce a modificat raportul etnic al ținutului. În anul 1526 a avut loc dezastrul de la Mohacs, unde armata maghiară este nimicită și turcii transformă țara În pașalâc, pentru o perioadă de 150 de ani. Încercarea calvinilor de a converti populația ortodoxă nu a avut succes. Un secol mai târziu, se deschid În zonă exploatări miniere, ceea ce a atras mulți muncitori, slujbași și arendași străini, agravând pauperizarea satelor
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și Imperiul Otoman, în care este înscrisă autonomia românilor și obligația lor de a plăti tribut (vezi tribut) în schimbul protejării granițelor. Datorită acestor tratate și a luptei antiotomane, Țările Române, deși aflate sub suzeranitate otomană, nu au fost transformate în pașalâc (vezi pașalâc). Carmen Sylva - Cântecul pădurii - sub acest nume a semnat Elisabeta, regina României, soția lui Carol I. A fost o fire idealistă, foarte sentimentală, deosebit de înclinată spre literatură; s-au păstrat fotografii cu regina îmbrăcată în costum popular românesc
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Otoman, în care este înscrisă autonomia românilor și obligația lor de a plăti tribut (vezi tribut) în schimbul protejării granițelor. Datorită acestor tratate și a luptei antiotomane, Țările Române, deși aflate sub suzeranitate otomană, nu au fost transformate în pașalâc (vezi pașalâc). Carmen Sylva - Cântecul pădurii - sub acest nume a semnat Elisabeta, regina României, soția lui Carol I. A fost o fire idealistă, foarte sentimentală, deosebit de înclinată spre literatură; s-au păstrat fotografii cu regina îmbrăcată în costum popular românesc pentru a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
au început să întreprindă atacuri care l-au slăbit. În 1456, conduși de Mahomed al II-lea, au cucerit capitala Imperiului Bizantin, Constantinopolul, ceea ce a determinat dispariția lui. Au cucerit treptat teritorii în Balcani, pe care le-au transformat în pașalâcuri. Pe ruinele fostului Imperiu Bizantin, s-a construit unul nou, condus de sultani, care cuprindea o parte din Europa, o parte din Asia, nordul Africii până în Spania. În momentul de maximă expansiune teritorială, s-a spus că Marea Neagră era un
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
N. Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu, cu Partidul Țărănesc din Regat. A fost desființat sub regimul comunist, iar conducătorii au fost închiși. A reapărut în viața politică a României în 1990, cu numele P. N. Ț. Creștin- Democrat. pașalâc - provincie a Imperiului Otoman, condusă în mod despotic de un pașă. pașă - conducătorul unui pașalâc (vezi pașalâc). Teritoriul Țărilor Române nu au fost niciodată transformat în pașalâc, autonomia lor a fost respectată, cu excepția Timișoarei, care a fost pașalâc în perioada
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
desființat sub regimul comunist, iar conducătorii au fost închiși. A reapărut în viața politică a României în 1990, cu numele P. N. Ț. Creștin- Democrat. pașalâc - provincie a Imperiului Otoman, condusă în mod despotic de un pașă. pașă - conducătorul unui pașalâc (vezi pașalâc). Teritoriul Țărilor Române nu au fost niciodată transformat în pașalâc, autonomia lor a fost respectată, cu excepția Timișoarei, care a fost pașalâc în perioada 1552-1716, și a Brăilei, care a fost raia, în perioada 1554-1829. perioada interbelică - perioada cuprinsă
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
regimul comunist, iar conducătorii au fost închiși. A reapărut în viața politică a României în 1990, cu numele P. N. Ț. Creștin- Democrat. pașalâc - provincie a Imperiului Otoman, condusă în mod despotic de un pașă. pașă - conducătorul unui pașalâc (vezi pașalâc). Teritoriul Țărilor Române nu au fost niciodată transformat în pașalâc, autonomia lor a fost respectată, cu excepția Timișoarei, care a fost pașalâc în perioada 1552-1716, și a Brăilei, care a fost raia, în perioada 1554-1829. perioada interbelică - perioada cuprinsă între primul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
viața politică a României în 1990, cu numele P. N. Ț. Creștin- Democrat. pașalâc - provincie a Imperiului Otoman, condusă în mod despotic de un pașă. pașă - conducătorul unui pașalâc (vezi pașalâc). Teritoriul Țărilor Române nu au fost niciodată transformat în pașalâc, autonomia lor a fost respectată, cu excepția Timișoarei, care a fost pașalâc în perioada 1552-1716, și a Brăilei, care a fost raia, în perioada 1554-1829. perioada interbelică - perioada cuprinsă între primul și al doilea război mondial (vezi Conferința de Pace de la
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]