394 matches
-
1971 în localitatea Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, România, fiica lui Kollo Ludovic și Viola, cu domiciliul actual în Austria, 2842 Edlitz, Markt 29. 15. Pașca Florin Cosmin, născut la 18 august 1971 în localitatea Ineu, județul Arad, România, fiul lui Pașca Ioan și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 2842 Edlitz, Markt 29. 16. Tomescu Ciprian, născut la 19 martie 1962 în București, România, fiul lui Tomescu Spirea și Elena Steliana, cu domiciliul actual în Suedia, 16473 Kista, Sibeliusgangen 16. 17
HOTĂRÂRE nr. 176 din 20 martie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114843_a_116172]
-
renumit, pot să vă spun că un prieten bun al meu, Aurel Suciu din Timișoara. Ieronim Comșa era? A, bine, dar el a făcut parte din comitet. Mai era Chebeleu... trei studenți din Cluj, mi se pare de la Medicină: Crainic, Pașca Corvin și Chebeleu... Ei au fost țărăniști, nu legionari. Crainic, așa-zis Gogu, a fost bătut groaznic... A fost un om voinic tare, și îmi amintesc că era în luna aprilie când a intrat în cameră Țurcanu și s-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Didactică și Pedagogică, București, 1979. 14. Neenan, Michael; Dryden, Windy, Life Coaching A Cognitive-Behavioural Approach, 2002, Taylor and Francis. 15. Neukrug, Ed., The World Of The Counselor An Introduction To The Counseling Profession, Brooks/Cole Publishing Co., USA, 1999. 16. Pașca, S., Purcărea, A., Soran, I.F., Szilagyi, A., Sztojanov, I. Vlădulescu, L., Tehnici De Comunicare Umană, Editura Printech, 1998. 17. Rokicki and Associates, Inc., The Career Development Facilitator Study Guide For Workforce Development Professionals, Coral Springs, Florida, 1999. 18. Sampson, J.
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cneji, juzi sau vatamani care căpătau dreptul de a aduna oameni de prin țară și din țări străine ca să înființeze sate nouă. El menționează un număr de sate ale căror nume sunt luate de la cel al întemeietorului său: Pașcani de la Pașca, Bălănești de la Bălan, Milești de la Milea, Ostopcenii de la Ostopec, Onicenii de la Onica etc. Constantin C. Giurăscu, referindu-se la orașele, târgurile și cetățile moldovene, arăta: „E foarte posibil ca unii dintre martorii actelor domnești din secolele XIV-XV, desemnați prin numele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Între principiile călăuzitoare, redacția reiterează lupta împotriva regionalismului Capitalei, "afirmând dreptul de viață, cel puțin sufletească, al oropsitei Bucovine" (X, nr. 1-2, p. 4). Lista realizărilor include și publicarea a 15 fascicule și broșuri semnate Leca Morariu, Al. Procopovici, Ștefan Pașca, I. Cârdei, George Voevidca, piese inedite ale lui Ciprian Porumbescu. În toamna anului 1933 o altă revistă își face apariția în peisajul nord-moldovenesc: Freamătul literar, publicație creată prin eforturile profesorilor de la Liceul Lațcu Vodă din Siret: George Cârstean, Gheorghe Dușceac
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
semnului verbal este definit ca intensiune, iar nominatul sau denotatul lui ca extensiune. 53 Andrei Pleșu, op. cit., p. 77. 54 Ibidem, p. 67. 55 Ioan S. Cârâc, op. cit., pp. 56-57. 56 Platon, op. cit., p. 306 (Cratylos, 422 e). 57 Ștefan Pașca, apud Domnița Tomescu, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001, p. 5. 58 Constantin Noica, op. cit., p. 154. 59 Semnul sacralizat (cuvântul sacralizat "havuz" care valorifică prezența germenului de sacralitate din cuvântul profan) este un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
55. 132 Ibidem, p. 94. 133 Ibidem, p. 104. 134 Ibidem, p. 53. 135 Ibidem, p. 11 136 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 42. 137 Pe baza cercetărilor consacrate ale lui Ștefan Pașca, Nume de persoane și nume de animale în Țara Oltului, Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, Domnița Tomescu, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică. etc., Dana Luminița-Teleoacă enumeră antroponimele care pot fi puse în relație cu sărbătoarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
le-a lăsat să intre bine vopseaua în ele și apoi le-a dat la răcit. A început apoi închistritul (decorarea) cu chișița. Ce repede îi mergea mâna! Deși cu ochelarii pe nas, decora motive din cele mai diverse: crucea păștii, oala legată, puncte și linii șerpuite... Avea o imaginație de nedescris. Mi-a dat și mie să închistrez câteva ouă... Ce plăcere pe mine! A aplicat apoi pe unele frunzele ce le avea pregătite, le-a pus în câte un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o altă baie de culoare, crusta de ceară fiind adăugată sau înlăturată după cum o cere decorul. Ornamentația predominantă este cea geometrică: romburi, triunghiuri, zigzaguri, linii drepte, punctate, întrerupte, curbe, frânte. Cele mai răspândite motive ornamentale la Costișa sunt crucea (crucea păștii) și steaua. Dintre elementele fitomorfe, foarte adesea se întâlnesc frunza de stejar (cu ghindă), bradul, floarea de măceș, ochiul boului, iar dintre motivele zoomorfe apar frecvent, în variate combinații coarnele cerbului, peștele, cerbul, urechile iepurașului, gândăcelul (buburuza). Segmentarea oului în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ani de închisoare și trimis la Pitești în februarie 1951. A stat într-o cameră cu DezmØri, găsindu-i acolo pe Constantin Păvăloaie, Fântână, Florin Crăciun Burchi, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Ionescu, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Liciniu Blaga, Crainic, Corvin Pașca, Chebeleu, Buracu, Rodas, Biaș, Fidler, în timp ce agresori le-au fost Juberian (șef), Ieronim Comșa, Tudor Stănescu, Gheorghe Gorbatei, Costăchescu și Octavian Voinea. Bătăile au început cam după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie 1951
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie 1951 au fost aduși Hoinic, Pandurescu și Oprișan, ca să vorbească de rău societatea burgheză. Nagy precizează că nu vorbea bine limba română atunci și deținuții din Cluj (Pașca, Chebeleu, Blaga) îi traduceau deseori ce i se zicea. Nu a fost nici pedepsit, nici scutit de pedepse pentru faptul acesta. La Gherla a ajuns în august 1951, cu ultimul transport din Pitești, dar a scăpat de bătăi pentru că s-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
A.C. Cuza, Tiberiu Crudu, M.Gr.Poslușnicu, Lucian Predescu, M. Sadoveanu, V. Tempeanu, I. Șiadbei, Al. I. Zirra, N.N. Răutu, I. Simionescu din Moldova; Constanța Bogdan - Duică, Gh. Brașoveanul, Gh. BogdanDuică, N. Drăgan, R. Cândea, Ioan Muslea, Aurel A. Mureșianu, Șt. Pașca din Ardeal; Lucian Costin și V. Loichiță din Banat; C. Albescu, Mihail Straje din Dobrogea; Al. Brateș, Valeriu Grecu, Radu Cyr, Perpesicius din Muntenia; Ion N. Popescu din Oltenia. Aromânii T. Capidan, P. Papahagi, Nuși Tulliu, Cristea Geagea au fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
voia domnului, afară însă de bisericile din Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop (numit în document mitropolit) al Romanului apare în documente la 30 septembrie 1445, când domnul dăruia preasfințitului mitropolit, chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
soarta unui rob. Actul dat de Ștefan cel Mare se înscrie, am putea spune, în limitele unei tradiții de toleranță românească. La 30 septembrie 1445, Ștefan voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruia lui Calist, episcopul Romanului “un tătar, anume Pașca, din tătarii noștrii de la Neamț și cu sălașele sale și cu averea lui... Iar după moartea lui (a episcopului), sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru aceasta noi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acest an au venit refugiați din Transilvania de nord-vest, în special din Maramureș și Satu-Mare, ocupată de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. Printre aceste familii se aflau: Dobra Constantin, Dobra Corneliu, Pleșa Ștefan și fiica lor, Maria, care era elevă, Pașca Petre și copiii lui: Gheorghe, Iosif și Valeria, Bâtea Ilie și fiul lor Ioan, din Scărișoara. Numai o minune a făcut ca în anul 2007, cu ajutorul prietenului Dan Ioan din Satu Mare, să ne reîntâlnim la Oradea, la o întâlnire cu
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
Sanitare Veterinare, Iași mi-a solicitat să-i aprob ca teză: Unele modificări organoleptice, morfopatologice și microbiologice ale cărnii destinate consumului. A reușit să o susțină În 2004, cu rezultate foarte frumoase. Așteaptă pe linia de pregătire doctoranzii: CÎmpan Vasile, Pașca Aurelian Sorin, Acatrinei Dumitriu, Petcu Traian și Borcilă Cristina. Membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice - ASAS La sfârșitul lunii aprilie 1991 am fost Înștiințat telefonic de prof. dr. ing. V.D. Cotea, membru corespondent al Academiei Române că În cadrul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
I. Lapedatu. În alte științe își aduc contribuția Alex. Ceaușianu (economie), G. Bogdan-Duică și Ion Breazu (istorie literară), D. I. Condurachi (drept), N. Orghidan (sociologie), Emil Țeposu și Emil Pop (biologie, medicină), D. D. Roșca (filosofie), Sextil Pușcariu, Sever Pop, Ștefan Pașca și Emil Petrovici (lingvistică și filologie). Cu studii de artă sau folclor sunt prezenți Ion Mușlea, Valeriu L. Bologa, Virgil Vătășianu ori se reproduc pagini aparținând lui Horia Petra-Petrescu. Critica literară este susținută de Ion Gherghel, I. Jura, C. Lacea
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
pot să vă spun că un prieten bun al meu, Aurel Suciu din Timișoara. Ieronim Comșa era? A, bine, dar el a făcut parte din comitet. Mai era Chebeleu..., trei studenți din Cluj, mi se pare de la Medicină: Crainic, Corvin Pașca și Chebeleu... Ei au fost țărăniști, nu legionari. Crainic, așa-zis Gogu, a fost bătut groaznic... A fost un om voinic tare, și Îmi amintesc că era În luna aprilie când a intrat În cameră Țurcanu și s-a dus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Carpaților” 213 Organizația „România Liberă” 213 Organizația „România Viitoare” 213 Orha Victor (deținut) 292 P Paleologu Alexandru 23, 26, 38 Pandrea Petre (Petre Marcu Balș) 37 Pandurescu Aurel 232 Papuc 302 Partenie Sava 349 Pascu Ștefan 100 Paschia (sergent-major) 355 Pașca Corvin 230 Pauker Ana 40 Paula 198 Pavel Cornel 50, 53 Pavlovici Florin 320 Păduraru (locotenent) 354 Pătrășcanu Lucrețiu 300 Pătrășcoiu 300, 324 Păvăloaie Constantin 230 Penculea Pompi 121 Penescu Vladimir Nicolae 28 Perla Gheorghe 361 Perlea (maior) 369 Petcu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a se cere scoaterea lor din grupul legionar, trebuia o cercetare amănunțită și sistematică a cazului. în acest scop, Nicolae Petrașcu a numit o comisie de anchetă formată din camarazii Popa Emil și Romulus Opriș, ajutați de Niță Ghimbășanu și Pașca Vasile. Cercetările au durat între 30 Noiembrie și 8 Decembrie 1942 și în cursul lor s-au descoperit complicitățile și legăturile lor directe cu Eugen Cristescu Pe data de 29 Noiembrie 1942, de ziua morții Căpitanului, ca un semn din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Chelcea, Traian Herseni, Gh. Pavelescu, Ion Mușlea, Anton Balotă, Al. Dima, Ovidiu Papadima; în lingvistică, eseistică și istorie literară se afirmă D. Popovici, Tudor Vianu, Edgar Papu, Victor Iancu, Bucur Țincu, Eugeniu Sperantia, Sextil Pușcariu, Th. Capidan, D. Macrea, Ștefan Pașca, Emil Petrovici, în istorie - David Prodan, Ion Moga, Ion Lupaș, Aurel Decei, C. Daicoviciu, în medicină - Leon Daniello, în artele plastice - V. Beneș, V. Vătășanu, Coriolan Petranu, iar în muzică și cronică dramatică - Ion Breazu și Olimpiu Boitoș. Cu asemenea
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
Articolul UNIC Observatorii acreditați în condițiile legii au acces în secțiile de votare în ziua alegerilor, începând cu ora 6,00. Președintele Biroului Electoral Central, judecător Emil Gherguț Locțiitor președinte, judecător Victor Pașca Cameniță Membri: Nicoleta Florea - judecător Gheorghe Cernat - judecător Veronica Rădulescu - judecător Emilia Braicău - judecător Magdalena Ghermeli - judecător Octavian Opriș - președintele Autorității Electorale Permanente Alexandru Radu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Ionel Fleșariu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Matei-Agathon Dan - reprezentant al P.S.D.
HOTĂRÂRE nr. 83 din 25 noiembrie 2004 privind prezenţa observatorilor în secţiile de votare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163363_a_164692]
-
televiziune și de radiodifuziune, precum și pentru autoritățile administrației publice și organismele cu atribuții în materie electorală. Articolul 4 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Biroului Electoral Central, judecător Emil Gherguț Locțiitor președinte, judecător Victor Pașca Cameniță Membri: Nicoleta Florea - judecător Gheorghe Cernat - judecător Veronica Rădulescu - judecător Emilia Braicău - judecător Magdalena Ghermeli - judecător Octavian Opriș - președintele Autorității Electorale Permanente Alexandru Radu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Ionel Fleșariu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Matei-Agathon Dan - reprezentant al P.S.D.
HOTĂRÂRE nr. 78 din 23 noiembrie 2004 privind interpretarea ��i aplicarea uniformă a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi art. 120 alin. (2), cu referire la prevederile art. 66 şi art. 68 alin. (4) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, precum şi la dispoziţiile art. 4 din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 44 din 8 noiembrie 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163361_a_164690]
-
necesar, la solicitarea prefecților sau a președinților birourilor electorale de circumscripție. Articolul 3 Prevederile art. 1 și 2 sunt obligatorii pentru prefecți, președinții birourilor electorale de circumscripție și primari. Președintele Biroului Electoral Central, judecător Emil Gherguț Locțiitor președinte, judecător Victor Pașca Cameniță, abținere Membri: Nicoleta Florea - judecător - abținere Gheorghe Cernat - judecător Veronica Rădulescu - judecător - abținere Emilia Braicău - judecător - abținere Magdalena Ghermeli - judecător Octavian Opriș - președintele Autorității Electorale Permanente Alexandru Radu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Ionel Fleșariu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Matei-Agathon
HOTĂRÂRE nr. 80 din 25 noiembrie 2004 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea de copii de pe unele procese-verbale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163362_a_164691]
-
data comunicării pentru prefecți și pentru toate birourile electorale de circumscripție și oficiile electorale. Articolul 7 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Biroului Electoral Central, judecător Emil Gherguț vot împotrivă Locțiitor președinte, judecător Victor Pașca Cameniță Membri: Nicoleta Florea - judecător Gheorghe Cernat - judecător - abținere Veronica Rădulescu - judecător - vot împotrivă Emilia Braicău - judecător Magdalena Ghermeli - judecător Octavian Opriș - președintele Autorității Electorale Permanente - absent Alexandru Radu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente - abținere Ionel Fleșariu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente
HOTĂRÂRE nr. 85 din 26 noiembrie 2004 privind asigurarea posibilităţii pentru reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale de a înregistra electronic datele conţinute în procesele-verbale încheiate de birourile electorale ale secţiilor de votare, oficiile electorale şi, respectiv, de birourile electorale de circumscripţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163364_a_164693]