348 matches
-
cu factori de risc, corectarea factorilor de risc modificabili (fumat, alcool, alimentație, sedentarism, stres, colesterol, hipertensiune, obezitate), însușirea unui stil de viață sănătos Asigurarea în spital a materialelor sanitare și a unor medicamente specifice chirurgiei cardiovasculare, cardiologiei interventionale, electrofiziologiei și pacemakere 1.2. Detalierea cheltuielilor 1.2.1. Din bugetul de stat a) Cheltuieli materiale și servicii ... - reactivi necesari pentru efectuarea analizelor în cadrul screeningului - materiale consumabile, informaționale, editare de pliante de popularizare a factorilor de risc cardiovasculari, cheltuieli pentru repararea sondelor
NORME METODOLOGICE din 3 august 2001 privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136638_a_137967]
-
Cheltuieli materiale și servicii - materiale sanitare pentru chirurgie cardiovasculară (oxigenatoare, vâlve, materiale de sutura, materiale pentru terapie intensivă cardiacă etc.), pentru cardiologie interventionala (sonde, catetere, ghiduri, baloane de angioplastie, stenturi, sonde de electrostimulare, sonde de explorare electrofiziologica, sonde pentru ablație, pacemakere, defibrilatoare implantabile etc.) și materiale conexe necesare procedurilor de angioplastie și cateterism cardiac - medicamente, inclusiv antitrombotice injectabile, substanțe de contrast nonionice Capitolul 2 Raportarea indicatorilor a) indicatori fizici ... ● lunar - număr de bolnavi pe tipuri de intervenții ● trimestrial - număr de teste
NORME METODOLOGICE din 3 august 2001 privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136638_a_137967]
-
cu factori de risc, corectarea factorilor de risc modificabili (fumat, alcool, alimentație, sedentarism, stres, colesterol, hipertensiune, obezitate), însușirea unui stil de viață sănătos Asigurarea în spital a materialelor sanitare și a unor medicamente specifice chirurgiei cardiovasculare, cardiologiei interventionale, electrofiziologiei și pacemakere 1.2. Detalierea cheltuielilor 1.2.1. Din bugetul de stat a) Cheltuieli materiale și servicii ... - reactivi necesari pentru efectuarea analizelor în cadrul screeningului - materiale consumabile, informaționale, editare de pliante de popularizare a factorilor de risc cardiovasculari, cheltuieli pentru repararea sondelor
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2001 privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136640_a_137969]
-
Cheltuieli materiale și servicii - materiale sanitare pentru chirurgie cardiovasculară (oxigenatoare, vâlve, materiale de sutura, materiale pentru terapie intensivă cardiacă etc.), pentru cardiologie interventionala (sonde, catetere, ghiduri, baloane de angioplastie, stenturi, sonde de electrostimulare, sonde de explorare electrofiziologica, sonde pentru ablație, pacemakere, defibrilatoare implantabile etc.) și materiale conexe necesare procedurilor de angioplastie și cateterism cardiac - medicamente, inclusiv antitrombotice injectabile, substanțe de contrast nonionice Capitolul 2 Raportarea indicatorilor a) indicatori fizici ... ● lunar - număr de bolnavi pe tipuri de intervenții ● trimestrial - număr de teste
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2001 privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136640_a_137969]
-
20. Potențiale tardive 30 21. Puncția pericardică 20 22. Puncție vena subclaviculară/vena jugulara interna 50 23. Puncție pleurală 10 24. Oscilometrie 5 25. Pletismografie 10 26. Test masa înclinată 20 27. Test de mers - 6 minute 5 28. Implantare pacemaker definitiv 200 29. Puncție pericardică cu/fără drenaj 20 30. Puncție-biopsie pericardică 35 31. Sutura vasculară 15 Terapia chirurgicală a: 32. Panarițiului eritematos 10 33. Panarițiului flictenular 10 34. Panarițiului periunghial și subunghial 12 35. Panarițiului antracoid 12 36. Panarițiului
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
15 1. Denumirea programului: Prevenirea și combaterea bolilor cardiovasculare 2. Scopul: - îmbunătățirea stării de sănătate a bolnavilor cu afecțiuni cardiovasculare prin asigurarea în spital a materialelor sanitare și a unor medicamente specifice chirurgiei cardiovasculare și chirurgiei interventionale, prin electrofiziologie și pacemakere 3. Obiective prioritare: - reducerea morbidității și mortalității prin boli cardiovasculare 4. Instituții coordonatoare: - Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C. C. Iliescu", București - Institutul Inimii "Prof. dr. Niculae Stancioiu", Cluj-Napoca - Institutul de boli Cardiovasculare Timișoara - Centrul de boli cardiovasculare Târgu Mureș
ORDIN nr. 450 din 18 iulie 2001 privind organizarea şi finanţarea programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136459_a_137788]
-
pe solicitantul obținerii sau reînnoirii permisului de conducere auto la o deteriorare bruscă a funcționării aparatului cardiovascular sau a funcțiilor cerebrale, constituind un pericol pentru siguranța rutieră. Grupa A: 2.2. Se considera incompatibilitate aritmia severă. 2.3. Purtătorilor de pacemaker le vor fi eliberate sau reînnoite permisele de conducere auto pe baza aprecierilor medicale autorizate și a controalelor medicale regulate. 2.4. Bolnavilor cu tensiune arterială anormală le vor fi eliberate sau reînnoite permisele de conducere auto pe baza unei
ORDIN nr. 87 din 3 februarie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea listei afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie şi a listei substanţelor cu efect psihoactiv, contraindicate conducătorilor de autovehicule şi tramvaie (produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148164_a_149493]
-
scheletul fibros al marginilor cuspale. * Joncțiunea atrioventriculară Din perspectivă atrială joncțiunea atrioventriculară definește un complex structural anatomic format din următoarele entități: valva aortică, valvă mitrală, valvă tricuspidă, artere coronare dreaptă și stângă, descrise anterior. * Sistemul de conducere cardiacă * Nodulul sinoatrial Pacemakerul primar cardiac este reprezentat de nodulul sinoatrial sau nodulul sinusal, o formațiune tisulară, alungită, elipsoidală, situată la joncțiunea venei cave superioare cu auriculul drept, în extremitatea cranială a șanțului terminal. Dimensiunile nodulului sinusal variază, lungimea fiind între 0,51cm, iar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tricuspide și porțiunea membranară a septului interventricular. Adiacent nodulului atrioventricular pot fi identificate în țesutul conjunctiv neted celule ganglionare parasimpatice. Fibrele nodulului atrioventricular sunt structuri specializate (înguste) care au rolul de a întârzia impulsul nervos, motiv pentru care funcționează ca pacemaker cardiac secundar, fibrele având o rată scăzută de depolarizare (40/min. versus 70/min). Vascularizația arterială a nodulului atrioventricular provine din artera coronară dreaptă în momentul în care aceasta încrucișează posterior crux cordis. Artera care încrucișează crus cordis reprezintă segmentul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
epicardului pe fața parietală a pericardului. Epicardul conține fibre colagene și câteva fibre musculare netede. Din punct de vedere structural țesutul striat de tip cardiac conține: * celule musculare cardiace numite miocardiocite de lucru (atriale/ventriculare); * celulele sistemului excitoconducător: celule P (pacemaker), celule T (de tranziție) și celule Purkinje. În secțiune transversală, la microscopul optic, miocardiocitele efectoare apar ca celule fusiforme, alungite, cu nucleu central, unic, rotund, eucromatic și cu nucleol evident. În zona perinucleară se pot evidenția granule de lipofuscină (pigment
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
evoluției nefavorabile încheiată cu deces (102). În aproximativ două treimi din cazuri se identifică o sursă chirurgicală de sângerare: ramuri ale arterei mamare, arterei gastroepiploice, venei safene, anastomozele distale sau proximale, locurile de canulare, locul de inserție al firelor de pacemaker, timusul, patul arterei mamare etc. Sângerările de cauză nechirurgicală pot fi împărțite generic ca fiind legate de heparină (103), de trombocite (104), de fibrinoliză (105), de deficitul proteinelor solubile implicate în coagulare (106). Factori de risc procedurali pentru reapariția anginei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sălile de operație, reducerea numărului de persoane și a traficului prin sălile de operație, determinări bacteriologice periodice din mediu. Complicații asociate cu montarea tuburilor de dren toracice Includ sângerări cu sursa din arterele intercostale, artera epigastrică superioară, tracționarea firelor de pacemaker și rareori traumatisme intraabdominale. Pot determina apariția de dureri care dispar la scoaterea tuburilor. Îndepărtarea tuburilor de dren se poate asocia cu instalarea pneumomediastinului sau a pneumotoraxului, motiv pentru care această manevră se va face în timpul expirului. Complicații legate de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
traumatisme intraabdominale. Pot determina apariția de dureri care dispar la scoaterea tuburilor. Îndepărtarea tuburilor de dren se poate asocia cu instalarea pneumomediastinului sau a pneumotoraxului, motiv pentru care această manevră se va face în timpul expirului. Complicații legate de firele de pacemaker Lipsa stimulării poate fi cauzată de unele perturbări metabolice sau acidobazice, dar cea mai frecventă cauză este una de natură mecanică. Distanța între cele două fire trebuie să fie de circa 2 cm, iar ancorarea se va face în straturile
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cablul și stimulatorul. Dacă nici acum nu se poate realiza stimularea electrică a inimii și bolnavul se află într-o stare hemodinamică critică, se va trece la stimularea endocavitară. Sângerarea poate apărea în momentul inserției sau al îndepărtării firelor de pacemaker. Pe ventricul este preferabil ca firele să fie fixate într-un plan superficial și paralel cu axa longitudinală a ventriculului. Este bine ca fixarea să se facă înainte de administrarea protaminei. Sângerarea poate apărea și prin lezarea unui vas din peretele
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
un plan superficial și paralel cu axa longitudinală a ventriculului. Este bine ca fixarea să se facă înainte de administrarea protaminei. Sângerarea poate apărea și prin lezarea unui vas din peretele abdominal superior în timpul exteriorizării firului la piele. Îndepărtarea firelor de pacemaker poate determina rupturi ale atriului sau ale ventriculului, lezarea unui graft venos aflat în vecinătate sau chiar strangularea cordului printr-o ansă formată de fir (47). Lezarea trunchiului venos brahiocefalic stâng Trunchiul venos brahiocefalic stâng poate fi lezat în timpul sternotomiei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
identifică o sursă chirurgicală (60). Cele mai frecvente surse de hemoragie sunt reprezentate de: ramurile arterei mamare interne, radiale, gastroepiploice sau ale unui alt conduct arterial folosit; ramurile venei safene; anastomozele distale sau proximale; locurile de canulare; inserția firelor de pacemaker; patul arterei mamare; timusul; locul de trecere al firelor de sârmă folosite la sternorafie; ventriculografia în cazul în care revascularizarea miocardică a fost asociată cu rezecția unui anevrism de ventricul stâng. Circa o treime din sângerările postoperatorii recunosc drept cauză
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
efectuării anastomozei. Blocul atrioventricular sau asistola sunt amenințări reale în cazul ocluziei proximale a arterei coronare drepte. Plasarea unui șunt la acest nivel poate preveni instabilitatea hemodinamică asociată cu aceste tulburări de ritm; plasarea din timp a firelor epicardice de pacemaker. Manipularea cordului Manipularea cordului în absența suportului circulator conferit de by-pass-ul cardiopulmonar necesită răbdare, prudență și mișcări blânde. Nu se va practica arteriotomia până când arterele coronare nu sunt suficient de bine expuse, iar zona în care se va realiza anastomoza
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
alternativă la mijloacele mecanice de stabilizare a peretelui ventricular, aflată încă în stadiul experimental este reprezentată de asistola indusă medicamentos timp în care se trece un punct de sutură (86). Manevra este urmată imediat de stimulare ventriculară prin intermediul firelor de pacemaker. Asigurarea unei vizibilitați adecvate Pentru realizarea unei anastomoze corespunzătoare este absolut necesară o bună vizualizare a câmpului operator. Îndepărtarea sângelui ce inundă anastomoza se realizează prin ocluzia arterei coronare, cu ajutorul unor dispozitive de spălare (87), a șunturilor intracoronariene (88) sau
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
-l surprindeau pentru prima dată singur. Cu o zi înainte, când sosiseră în țară pentru o vizită de trei săptămâni, Monica Lovinescu zăbovise mai mult decât trebuia în preajma porții cu aparate electronice de detecție din aeroport și acestea în dereglaseră pacemakerul. Se afla acum sub supravegherea cardiologilor români, iar pe Virgil Ierunca nu-l mai interesa din mulțimea adunată să-l întâlnească, măcar pe el, din recepția care urma, din ziariștii, reportofoanele, camerele lor de luat vederi, absolut nimeni și nimic
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ventriculară stângă importantă, are drept efect reducerea debitului cardiac, scăderea perfuziei cerebrale, coronare și renale și apariția semnelor de suferință neurologică (sincope) și/sau de insuficiență cardiacă și renală. Conductibilitatea constituie capacitatea de propagare a potențialului de acțiune de la nivelul pacemaker-ului principal (nodul sinoatrial în condiții fiziologice) la celulele mio -cardice contractile (atriale și ventriculare), declanșând depolarizarea și contracția acestora (1). 31.2. Particularități la vârstnici Odată cu avansarea în vârstă, la nivelul sistemului de conducere se produce o creștere a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
se acumulează o cantitate mare de țesut gras care poate duce la izolarea parțială sau uneori chiar completă a acestuia de musculatura atrială. Începând de la vârsta de 60 de ani începe o reducere pronunțată a numărului de celule de tip pacemaker la nivelul nodului sinusal, astfel încât până la 75 de ani numărul lor scade semnificativ. Cu vârsta, apar o serie de calcificări, în grade variabile, la nivelul structurilor scheletice ale cordului stâng, care include inelul aortic și cel mitral, corpul fibros central
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
respectiv înlocuirea sistemelor mecanice și electrice cu cele electronice, urmată de miniaturizare, digitalizarea informației și apoi programarea computerizată. Cardiostimularea este legată cel mai frecvent în medicină de primele utilizări clinice pentru tratamentul sincopelor din sindromul Adams-Stokes, iar trecerea de la primele pacemakere asincrone către tehnologia de astăzi s-a făcut pas cu pas, fiecare decadă dovedind că este posibil să se aducă îmbunătățiri către a adapta fiecare pacemaker ( figura 31.1 ) cât mai bine nevoilor individuale ale fiecărui pacient și patologiei specifice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
de primele utilizări clinice pentru tratamentul sincopelor din sindromul Adams-Stokes, iar trecerea de la primele pacemakere asincrone către tehnologia de astăzi s-a făcut pas cu pas, fiecare decadă dovedind că este posibil să se aducă îmbunătățiri către a adapta fiecare pacemaker ( figura 31.1 ) cât mai bine nevoilor individuale ale fiecărui pacient și patologiei specifice, mai ales la vârste înaintate. Cardiostimularea electrică permanentă a fost utilizată în tratamentul bradiaritmiilor de peste 60 de ani, timp în care atât practica clinică, cât și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
putea fi: obținerea unei frecvențe cardiace stabile; restabilirea sincroniei atrioventriculare; atingerea unei competențe cronotrope (rate-response); ‒ secvență de activare fiziologică. Odată cu evoluția tehnologiei stimulatoarelor cardiace a apărut și necesitatea utilizării unor simboluri speciale pentru a descrie funcțiile acestora. Codificarea universală a pacemakerelor a fost introdusă încă din 1974, când se referea doar la trei poziții, și ulterior revizuită pentru ca în momentul de față să se afle în uz cea din anul 2002 a Comitetului NASPE (National American Society of Pacing and Electrophysiology
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
ritm stimulat). Primele trei poziții sunt întotdeauna necesare (6). Boala nodului sinusal (sindromul bradicardie-tahicardie) Boala nodului sinusal (BNS) este forma cea mai severă a disfuncției de nod sinusal cauzată de incapacitatea intrinsecă a nodului sinusal de îndeplinire a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]