243 matches
-
se află în satul omonim, fostul Pârjoaia, din județul Constanța. Aceasta biserică este ridicată în tehnica paiantei, adică are o structură de lemn și pereți izolați cu pământ bătut și chirpici. Structura este susținută de stâlpi de lemn înfipți în pământ cu pereți din împletitură de nuiele între ei, un relict din epocile cele mai vechi ale
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
mare parte, din oameni gospodari și nesemnificativ din opoziție, care Încearcă și ea, acolo, să Încurce lucrurile, așa cum se cuvine În democrație și cum ați Învățat voi la orele de cultură civică. Tatapopii făcea, din pământul mai prost, calupi de paiantă pe care Îi usca la soare și-i vindea oamenilor ce nu-și Îngăduiau să cumpere cărămizi ori celor care aveau de gând să-și Înalțe acareturi care nu cereau neapărat materiale scumpe. Cum era nevoie de ceva În sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
istoria străveche a satului nostru. Căci se pare că la originea alunecării aceleia de pământ de care am discutat s-a aflat avântul economic al lui Tatapopii. El renunțase de ceva vreme să ardă cărămizi și să usuce calupi de paiantă - nu se arăta așa rentabilă afacerea, cerea multă muncă și o grămadă de timp -, dar scotocelile, scormonelile, scobiturile lui În coasta dinspre Dunăre a satului slăbiseră solul și, cu sau fără ajutorul Ălui de Sus, acesta a luat-o la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să-i pese că Îi atârna un braț, coastele Îi ardeau și din frunte i se scurgea sânge pe obraji. Mașina părăsi drumul, trecu printr-un gard de uluci putrede, străbătu o curte plină de buruieni, dărâmă o casă de paiantă și un coteț și se repezi spre lanul de porumb timpuriu de la poalele coastei. Se propti cu roțile din față Într-un șanț, se dădu peste cap, se rostogoli de câteva ori și se aprinse, cu o bubuitură de obuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu ca să dea În porcie și să uite a doua zi cum s-a bucurat de trai cu o noapte În urmă. Lălăia, de obicei, câte o treabă măruntă prin curte. Nu avea gospodărie de om chibzuit: o căsuță din paiantă cu două odăi și acoperiș de trestie, un șopron dărăpănat pe care Îl numea - cum auzise la nașii săi cei avuți - „bucătărie de vară”, un coteț de păsări ca vai de mama lui și cocina pe care porcul n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai mare oraș al țării Într-o uzină unde se produceau locomotive. La douăzeci de ani se Întâlnise și se Însurase cu bunica lui Ectoraș, o femeie blândă, bolnăvicioasă și cu ochi albaștri. Familia ei locuia Într-o casă de paiantă cu mai multe Încăperi undeva, la marginea marelui oraș Înconjurat de nesfârșite lanuri de porumb. Tatăl, cam iubitor de pahar, avea o micuță companie de transporturi, formată din două camioane și trei taxiuri pentru persoane. Târziu, foarte târziu, acea bunică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ce-am zis, domnule?!?!” se miră prefăcut omul de cultură. Intraseră În curtea plină de câini a țiganului Iamandi, cel care făcea grătare pentru fript carne și piepțeni de baga Împotriva păduchilor. Îl strigară și omul ieși din casa de paiantă cu o singură odaie. Îi spuseră de ce veniseră, deși el Își dăduse seama și singur. Politicos și amabil, se arătă și uimit până peste poate: „Cum, domnule, de ce nu le trimit la școală?! Păi hai să vedeți de ce!”. Șuieră scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Conform amplasării grinzilor și a furcii, acoperișul era construit în două ape, astfel fiind folosit încă din perioadele anterioare. Majoritatea acestor informații, privind modul de construcție, provin de la L13, descoperită la Gara-Banca, și par să aducă cu sistemul de tip paiantă, cum este numit în domeniul etnografiei. Acest tip de construcție era foarte răspândit pe teritoriul românesc, din secolele IX-XI, fiind utilizat atât anterior cât și ulterior perioadei menționate, având certe analogii la Dodești, Botoșana, Fundu Herții (Moldova), dar și la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
uimit. Cei cărora li s-au dat case - nu se știa Încă În ce regim juridic, de folosință sau de proprietate - deja le vânduseră la orășeni drept case de vacanță, ei gândind să se mute În fundul curții, la case de paiantă. Cereau case cu 7 camere, contând toate cotețele și strâmbau din nas că aveau doar trei camere. Unul, supărat că nu i s-a dărâmat casa la inundații, și-a udat noaptea casa cu furtunul și ea nu s-a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aflată în curte sau în afara curții. În plus, doar 25% dintre locuințele din mediul rural dispun de post telefonic fix și 22% de unul mobil. Casele din zona rurală sunt construite în proporție de 40% din materiale puțin rezistente: lemn, paiantă, chirpici, iar vechimea construcțiilor este destul de mare (aproape 60% dintre locuințe din rural au fost construite până în 1977 și doar 7% după 1989). Principala formă de încălzire a locuințelor din mediul rural este soba cu lemne (89%). La acestea se
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
se află celebra Regent Street proiectată de Nash, dar modificată în rău în anii '20. Aici, ca puncte de interes turistic, se află magazinul universal "Liberty" (furnizorul Curții regale), cu fațada sa fals elisabetană (mock Tudor) amintind de casele de paiantă din secolul XVI (v. vol.1 ), magazinul de confecții Laura Ashley (un nume simbol pentru haute couture din Anglia), "Burberry's", numărul 1 în lume pentru trenciuri și fulgarine specific englezești, "Hamley's", cel mai mare magazin de jucării din
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
puține case mai au acoperișul din paie sau stuf (vezi foto 2), majoritatea (40%) fiind acoperite cu azbest, țiglă în aproximativ 35% din cazuri, și restul cu tablă. Majoritatea caselor au temelia construită din ciment și prundiș și pereții din paiantă sau chirpici sau vălătuci. Există și câteva case (3 observate de noi) cu etaj, tip vilă, finisate în proporție de 90% construite din fonduri obținute prin munca în străinătate. Foto 2. Casă cu acoperiș din stuf, Trifești Impresia generală este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Judecând după casele destul de modeste, cu câteva excepții (și acelea nu foarte notabile) putem aprecia nivelul de bogăție acumulată al comunității ca fiind mai degrabă mediu, apreciere concordantă cu situația autopercepută. Casele - construite din BCA sau cărămidă, dar și din paiantă - sunt relativ îngrijite, curțile la fel, fără a excela din punct de vedere estetic. Suprafața curților este, în medie, cuprinsă între 500-1000 de metri pătrați, dintre care aproximativ jumătate o reprezintă casa (împreună cu anexele gospodărești), iar jumătate - grădina de legume
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit de povara greutăților și a lipsurilor, scufundat în noroaie și înconjurat de mlaștini. Marea majoritate a caselor erau construite din paiantă, acoperite cu stuf sau paie. Gospodăriile multor oameni arătau altfel de cum arată astăzi, fiind mai puțin îngrijite, mereu sufocate de gunoaie și resturi vegetale de la animale. Mulți locuiau în bordeie săpate în pământ, altele la nivelul solului, acoperite cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era în anul 1896 de 36 ha, în 1945 de circa 72 ha, pentru ca să ajungă în prezent la circa 100,6 ha. În ultimii 50 de ani, vatra comunei s-a extins spre sud (Dealu- Perjului). Au dispărut casele din paiantă, învelite cu stuf, și au apărut construcții tencuite cu ciment, învelite cu tablă și enternită. De la casele de paiantă cu două odăi, s-a ajuns la case mari, spațioase, cu patru sau mai multe camere, cu construcții anexe: bucătării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
6 ha. În ultimii 50 de ani, vatra comunei s-a extins spre sud (Dealu- Perjului). Au dispărut casele din paiantă, învelite cu stuf, și au apărut construcții tencuite cu ciment, învelite cu tablă și enternită. De la casele de paiantă cu două odăi, s-a ajuns la case mari, spațioase, cu patru sau mai multe camere, cu construcții anexe: bucătării, crame, magazii, grajduri etc. Există în prezent și 7 case cu etaj, precum și două blocuri de locuințe cu parter și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Făgheni care a fost ridicată în anul 1832 de către enoriașii satelor Făgheni și Tarnița. Acest lăcaș de cult, purtând hramul Sfântului Nicolae, este construit în formă de cruce pe fundație de piatră bolovan, cu tălpi de stejar și pereții din paiantă nivelată cu lut, fiind mai întâi acoperit cu draniță și mai apoi cu tablă zincată. Aici copiii satului au primit botezul, aici tinerii s-au cununat și tot aici sunt îngropați bătrânii și cei chemați de Domnul la vârste mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar pereții se zidesc din cărămidă, chirpici sau bolțari. Pentru a avea o imagine asupra structurii locuințelor din zonă, relatăm situația satului Tarnița la începutul secolului al XX-lea. Din totalul de 216 case locuite, toate construite din bârne cu paiantă, 14 erau acoperite cu tablă neagră și 72 cu stuf, având 2-3 camere; 67 erau construite din vălătuci în paiantă, cu 1-2 camere, din care 8 erau acoperite cu șindrilă, iar restul cu stuf; 28 erau construite în furci cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
situația satului Tarnița la începutul secolului al XX-lea. Din totalul de 216 case locuite, toate construite din bârne cu paiantă, 14 erau acoperite cu tablă neagră și 72 cu stuf, având 2-3 camere; 67 erau construite din vălătuci în paiantă, cu 1-2 camere, din care 8 erau acoperite cu șindrilă, iar restul cu stuf; 28 erau construite în furci cu gard de nuiele gros, acoperite cu stuf, având 1- 2 camere, iar 8 case erau acoperite cu paie de rogoz
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prima carte, romanul Victorie clandestină, apărut în 1977 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. În stagiunea teatrală 1979-1980 Teatrul „Al. Davila” din Pitești îi pune în scenă piesa de teatru O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă, iar la Teatrul de Stat din Sibiu i se joacă Broasca țestoasă. În 1981 cele două piese apar în volum. Masivul roman Victorie clandestină a fost considerat un debut remarcabil, după Nicolae Manolescu S. fiind „probabil singurul romancier de mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
apreciază „ordinea cavalerească” propusă, întrucât „cavalerismul, prietenia, eroismul și, desigur, iubirea reprezintă reperele esențiale, declarate, ale câtorva din eroii principali ai cărții”. SCRIERI: Victorie clandestină, București, 1977; Tratat despre oaspeți, București, 1979; O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă. Broasca țestoasă, București, 1981; Intermediarul, București, 1983; Placebo, București, 1983; Tenișii miresei, București, 1993; Escapes and Ashes, Norcross (SUA), 2003. Repere bibliografice: Al. Piru, Un nou romancier, LCF, 1977, 48; Eugen Simion, Debuturi în roman, LCF, 1977, 48; Mircea Iorgulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
a fost inițiată în orașul Constanța și viza construirea unui cazinou modern unde să se organizeze spectacole, jocuri de societate, concerte pentru a-i delecta pe vizitatorii orașului. Inițial, clădirea cazinoului din Constanța, construită în anul 1880, era realizată "din paiantă pe piloți de lemn"3026 fiind amplasată în apropierea hotelului Carol și a farului genovez. În iarna anilor 1891-1892 o furtună puternică a distrus o parte din acoperiș și un perete al cazinoului. În anul 1892 primăria orașului Constanța solicita
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai redusă decât media națională, localizate mai departe de orașe 2. Infrastructura satelor identificate drept sărace prin grila FRDS este mai săracă decât în restul comunităților - au mai puține locuințe cu apă curentă, mai multe locuințe construite din chirpici sau paiantă. Izolarea satelor sărace este dată nu numai de distanța lor sporită față de orașe, ci și de faptul că tind să fie mai depărtate și în raport cu drumurile europene și cu centrul de județ. Regăsim în datele analizate ideea formulată anterior a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
istoria vieților noastre, nu se mai linișteau gurițele noastre deloc deloc deloc, iar după ce am coborât din tramvaiul ăla am mai avut destule de povestit cât am mers printre niște blocuri În construcție din marginea unui pâlc de case de paiantă. Am trecut de ele și am ieșit Într-un câmp arătând ca arat de buldozere, cu gropi de fundații și grămezi de moloz și fiare răsucite ieșind din pământ. Ceva mai Încolo erau niște blocuri cu patru etaje, din plăci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Cine știe pe unde dispăruse târfa de văr-miu? Nu putea să fie totuși prea departe, căci geanta lui de voiaj și hainele rămăseseră aici. Fumam amândoi lungiți Într-unul din paturi, zgâindu-ne la grinzile tavanului ivindu-se prin paianta crăpată ce se legăna Într-un nor compact de fum. Zlate parcă se mai liniștise În vremea din urmă. Nu-i mai dădea atâta bătaie de cap lui Neli. Se auzea horcăind ușor. Încă nu terminase litra de matrafox pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]