269 matches
-
Straja). Alte cîteva exemple, de aceeași factură, pe care nu le mai analizăm în detaliu, pot fi: Leamna (sat vecin cu Sărbătoarea, posibil provenit din lat. ligna), Parîng (< parîngă, „creastă înaltă alcătuită din stînci mari și pietre tari“ < lat. pop. *palanga, palanca < lat. clas. phalanga), Sturu (< stur, „țurțur de gheață“ < gr., stylos, „stîlp, pilă, pieu“), Rîu Bărbat (< lat. rivus barbatus), Rîu de Mori (popular Rîu de Moare < lat. rivus de molae), Sîncel (< lat. *summicelus, „culme mică“), Sumat (< lat. summatus, „vîrf în formă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bello gallico), Bucecii cu mons Vocetius din Tacitus (Germania), Galații orașul de la Dunăre și poporul Galaților din Asia, Deșiu cu Desio din Lombardia, Clusiu cu Clusium din Etruria, Putna nume învederat slav și de origine post-romană cu Pidna, în fine Palanca cu Palanqua numele unui deputat din camera spaniolă ? Tot așa de puțin concludente sunt identitățile de schimbări fonetice ce s-ar observa între limbile celtice și limba română, precum de exemplu prefacerea lui c latin în p, quattuor, patru sau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Capșa, unde vin toți seniorii,/Local cu două mari despărțituri,/Într-una se mănâncă prăjituri,/ În alta se mănâncă scriitorii”. Tot atât de adevărat este că era și locul de întâlnire a boemilor, chiar a unor personaje pitorești, cum a fost Stan Palanca, „regele șprițului.” Dar, în primul rând, a fost un mediu creator. Aici ar fi elaborat, spre exemplu, Ion Barbu poezie și studii de matematică, iar Urmuz, celebra fabulă Cronicari. Scandalizat, la un moment dat, că i se servea cafea-filtru de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
Mircea Ivănescu, precum și iluștrii congeneri defuncți: Const. Tonegaru cel sedus de himere, „Poet și Visător de rasă”, „seraficul Princip” Radu Stanca, robustul, neconvenționalul Robert Burns, Villon - cel „rătăcit într-o lume de smârc” - ș.a., iar printre toți aceștia, pitoreștii Stan Palanca („bardul de crâșmă”) și „curiosul bard Pâcă/ ăl de-și căta cu bătăușii râcă”. Pura enunțare a acestor nume creează haloul sublim al unei generații tragice, care clamează, odată cu Spartacus murind, „Lăsați-ne himera!” sau subscrie declarația celor „cu inima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
a romanului Don Quijote de Cervantes și se vorbește despre Din jale se întrupează Electra, tălmăcire din Eugene O’Neill făcută de Petru Comarnescu, piesa fiind jucată la Teatrul Național din București. Alți colaboratori: N. Olt (D. Nicolescu-Olt), Dem. I. Iliescu Palanca, Victor George Dumitrescu, Nichifor Crainic, Septimiu Bucur, Eugen Victor Popa. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
distra la câmp după pofta inimii. Pe imașul cu iarba verde și deasă ca peria, pământul moale ne îndemna la rostogoliri, la salturi acrobatice, la săritul caprei, la exersarea mersului în mâini și a statului în cap. Jocurile cu bunghii, palanca, de-a untul, oina rămâneau pentru mijlocul verii când, datorită secetei, pământul devenea tare și se crăpa. Păscutul animalelor cădea în sarcina mea, eu fiind cel mai nevârstnic din familie. Îmi plăceau cârlanii și vitele pe care le îngrijeam, îmi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Marea Nordului. S-ar acorda o șansă enormă, mai ales din punct de vedere economic, Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului. Având Iașiul în centru, am putea reface drumul moldovenesc, legându-ne la sud de Odesa, ocolind Transnistria prin Chișinău, Căușeni, Palanca. Odesa ne permite accesul la magistrala estului (pe direcția nord sud), Moscova Kiev, și la cea transcontinentală în lungul stepelor Rostov pe Don Astrahan Alama Ata Urumci Beijing. Spre nord, de la Iași, ne putem racorda, prin Suceava, la Cernăuți și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
IX). Sau începutul încântătorului poem Vedeniile regelui Pepin, scris, de altfel, „În memoria lui Ion Barbu”: „Învinețea, la nuntă cu alai, / Pe frunzele de viță, mucigai, / Iar bobul vin împurpura prin vine / De strugure. Cădeau rubine. / Stricată, bocănea la vânt palancă / Sub merii povârniți în umbră francă. / Era o toamnă cu pomelnic surd / Pe vremea regelui Pepin cel scurt.” E evidentă, astfel, curioasa complementaritate a celor doi poeți în scrisul unui „urmaș” care îi concurează pe chiar terenul lor, și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
cîte un reper hidrocentrala, gara, joagărul, valea spre Ciobăniș, încetinește, inconsistenți arborii, freamăt de vînt și vietate, dau spațierile naturale, Goioasa, Dumnezeu cu mila, munți de brazi! petice de noroaie crăpate, au trecut ploile, cotul Trotușului în luptă cu somnul, Palanca gospodăriile biloane, planta omul în cîmpul mlăștinos, banda de locuire întreruptă, Ghimeș bisericuță pe coamă, biserică catolică de-a curmezișul, în drum, citește de departe 1974 în acoperiș, muntele acapararea forțelor de un sens, muntele agricultură limitată la industrie, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de calcule productive, adorația soarelui din imixtiune, depresiune pe sfîrșite, valea îngustă cu crac spre nord-est, halta Brusturoasa casele grohotișuri, ordinul pieptului de munte scos în afară, firele de mesteceni în cetină, în același sens biserica de lemn, vîrful ascuțit, Palanca sud versantul bine îmbrăcat în zăpadă, perechea de țigani, 7-8 metri în față pășește el, am lucrat la țigan, la căldărari, am și dormit, era cald! dar cît am lucrat la ei mîncare mi-am luat mereu singur, două tunuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
absolut interzis a rămas omul, Goioasa ninsoarea soare adînc albastru, cum se desfundă de senin cerul năluca ființă trecere! soluții constructive artizanale în arhitectura muntele, stația Simbrea alb tăiat în felii de brînză calea ferată, Agăș cu troiță la intrare, Palanca scris-cititul ia din lume ce-i aparține, șoseaua rectilinie prin contrast, nori pe mijlocul pieptului în munte, zăpada pe locurile ei nenumite, nici copacii nu știu ce sînt, absentează de iarnă, cît oi fi eu în stare și-oi trăi, tu mîna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Comănești, DJ 127B spre Valea Rece, halta Bolovăniș strînsă de trenul personal, fiind izvorul dintre cuvinte, literatura se duce singură, funcție naturală, Ghimeș personalul Mărășești Miercurea Ciuc corpul de depresiune păstrat de viitor, toate cioburile pe el, tabla strălucitoare la biserică, Palanca țevi de tunuri anticar la monument, Brusturoasa inscripție dublă Palanca sfîrșit de localitate, fluturările de mîini în terenul de fotbal, prundișul stricat cu zăgazuri de pietre, pîrîul slab în inundațiile altor călătorii, masă de Paști în grădină, bun buturel mîna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trenul personal, fiind izvorul dintre cuvinte, literatura se duce singură, funcție naturală, Ghimeș personalul Mărășești Miercurea Ciuc corpul de depresiune păstrat de viitor, toate cioburile pe el, tabla strălucitoare la biserică, Palanca țevi de tunuri anticar la monument, Brusturoasa inscripție dublă Palanca sfîrșit de localitate, fluturările de mîini în terenul de fotbal, prundișul stricat cu zăgazuri de pietre, pîrîul slab în inundațiile altor călătorii, masă de Paști în grădină, bun buturel mîna gospodinei, tu cu spatele pe spătar, halta Simbrea km 94
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nepotî-to, rusnac-rusnac! are zece ani și n-are copii, ai văzut că la zece ani și la înmormîntare! nu prea ai gloată, da' și eu, am opt di la trei! mămucă, mi-i săti! scot eu plasa! gemene în roz, Palanca munți în evidența că s-a schimbat ceva, mi-a fost sîială, a patra fată cu mintea rătăcită, brazii poleiala de Crăciun, albul zăpezii din proaspăt, soțul în cărucior, eu îl îngrijesc, mă uitam la dumneavoastră, vă vedeam că sînteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
deasupra cădea mai grea, o zîs că n-are un canat la două chei, de cîte ori te-o sunat, banii-i vrea, nu cheile! la Bacău cu microbuzul, pe 29, pentru ce? stau acasă! oricîte stele ard în înălțime Palanca ediția Maiorescu, nocturna în lună, triangulație cu electricitate prin crăpături, Simbrea eticheta nopții, montură pe gol cu biserica bijuterie, a ridicat-o tăpșanul la vedenia ei, Preluci întunericul complet să-și prindă pînda, tunel, stinghii de pod, stația de transformare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în case, canton, ține steagul de pînză, cuib conic în castan, cureți parabolica, vîntul se întețește, după cîte-am înțeles n-au nică și așteaptă de la ei să-i deie! Brusturoasa de ce nu-i dă drumul? nu, dar mulți navetiști din Palanca și așteaptă acolo de jumătate de oră Iași Adjud Brașov acceleratul de Iași km 122+8, munții sus țin centrul cu înălțimile lui care atacă în peisaj, biserică pe coastă, bej calculat din lumina de vecernie dinăuntru, halta Tarcău două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
brăduț îl aruncă pe linie, își dă voie la vale, marcaj de rambleu punctele exagerate stîlpi electrici, Visează androizii oi electrice? România țara mai bună decît renumele ei, mărfar în mișcare, nămeți cu lemn ori cărbune, cutele zăpezii traverse la Palanca, rădăcina muntelui bradul, valea neteziș în lumini, întunecimea versanților străpunsă în două locuri, numele tău e Legiune! risipă, confuzie în nume, Brusturoasa cîinele caută în verandă, pe preș, la noapte îngheață, omul CFR primul pe continentul care-i răspunde cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a urmașilor urmașilor voștri, în vecii vecilor, amin !...” Terasa e plină de vestigii din toate cele trei milenii care aparțin tracilor, dacilor, carpilor și românilor. OBÂRȘIA TRANSILVANĂ A TEODORENILOR Puțin mai jos de Ghimeș, pe valea Trotușului, se află satul Palanca. Străjuite de ruinele cetății lui Racoczi, amândouă localitățile sunt vechi puncte de graniță, unul moldovenesc, celălalt unguresc. Pe un promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ruinele cetății lui Racoczi, amândouă localitățile sunt vechi puncte de graniță, unul moldovenesc, celălalt unguresc. Pe un promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca a adăpostit fugari împărătești, mai ales dintre tinerii ardeleni ce nu voiau să fie prinși la cătane. În 1973, bătrânul Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca a adăpostit fugari împărătești, mai ales dintre tinerii ardeleni ce nu voiau să fie prinși la cătane. În 1973, bătrânul Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că bunicul său a fost preot în Palanca. Acel popă Toader din Palanca s-a născut
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la cătane. În 1973, bătrânul Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că bunicul său a fost preot în Palanca. Acel popă Toader din Palanca s-a născut dintrun hainal picat de peste munte. Cuvântul unguresc hainal (pronunțat hoinol) înseamnă în românește luceafăr. Era porecla pe care o căpătau fugarii care traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că bunicul său a fost preot în Palanca. Acel popă Toader din Palanca s-a născut dintrun hainal picat de peste munte. Cuvântul unguresc hainal (pronunțat hoinol) înseamnă în românește luceafăr. Era porecla pe care o căpătau fugarii care traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua ascunzânduse printre stânci. În secuime
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
înseamnă în românește luceafăr. Era porecla pe care o căpătau fugarii care traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua ascunzânduse printre stânci. În secuime există numele Hainal iar, la românii din Ghimeș, Hăineală. Deci tatăl popii din Palanca era un hainal din Dămuc, sat de dincolo, din ungurime. Fiind flăcău, el fugise de acasă ca să scape de arcanul celor care voiau să-l prindă la cătănie. La Habsburgi serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini pe care nimeni nu-i mai recunoștea. Din astfel de pricină flăcăii treceau munții și se însurau în satele moldovenești. Fecior de hainal din Palanca, popa Toader a avut trei copii: pe Neculai, pe Alexandru și Ruxanda. Pe toți i-a purtat în școli, Neculai ajungând preot la Brusturoasa iar Alexandru și Ruxanda stabilindu-se în Iași. Ruxanda a ajuns soția colonelului Adam, comandantul Regimentului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ajuns soția colonelului Adam, comandantul Regimentului 13. Alexandru, căruia, ca fecior al unui Toader, în școală i sa zis Teodoreanu, a fost tatăl lui Osvald Teodoreanu, adică bunicul scriitorilor Păstorel și Ionel Teodoreanu. Deși ieșenii păstrau legătura cu rudele din Palanca (ca fecior al lui Neculai Popovici, preotul din Brusturoasa, bătrânul Niculiță Cojocaru era văr drept cu Osvald Teodoreanu), totuși componenta ardelenească a familiei Teodoreanu n-a fost, din câte știu, consemnată în istoria literară. Mai deținem mărturia directorului școlii din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]