139 matches
-
IV-lea din dinastia Welfilor, care în schimb i-a confirmat stăpânirea veșnică a familiei Wittelsbach asupra Bavariei. Însă în 1211 Ludovic s-a alăturat taberei familiei de Hohenstaufen; împăratul Frederic al II-lea l-a recompensat cu stăpânirea asupra Palatinatului renan în 1214. Fiul său, Otto a fost căsătorit cu Agnes de Palatinat, o nepoată a ducelui Henric Leul și a lui Conrad de Palatinat. Prin această căsătorie, familia Wittelsbach a moștenit Palatinatul, păstrându-l ca posesiune până la 1918. Tot
Ludovic I de Bavaria () [Corola-website/Science/328642_a_329971]
-
a familiei Wittelsbach asupra Bavariei. Însă în 1211 Ludovic s-a alăturat taberei familiei de Hohenstaufen; împăratul Frederic al II-lea l-a recompensat cu stăpânirea asupra Palatinatului renan în 1214. Fiul său, Otto a fost căsătorit cu Agnes de Palatinat, o nepoată a ducelui Henric Leul și a lui Conrad de Palatinat. Prin această căsătorie, familia Wittelsbach a moștenit Palatinatul, păstrându-l ca posesiune până la 1918. Tot din acel moment, leul a devenit simbolul heraldic în blazonul Bavariei și Palatinatului
Ludovic I de Bavaria () [Corola-website/Science/328642_a_329971]
-
taberei familiei de Hohenstaufen; împăratul Frederic al II-lea l-a recompensat cu stăpânirea asupra Palatinatului renan în 1214. Fiul său, Otto a fost căsătorit cu Agnes de Palatinat, o nepoată a ducelui Henric Leul și a lui Conrad de Palatinat. Prin această căsătorie, familia Wittelsbach a moștenit Palatinatul, păstrându-l ca posesiune până la 1918. Tot din acel moment, leul a devenit simbolul heraldic în blazonul Bavariei și Palatinatului. În 1221, Ludovic a participat la Cruciada a cincea și a fost
Ludovic I de Bavaria () [Corola-website/Science/328642_a_329971]
-
-lea l-a recompensat cu stăpânirea asupra Palatinatului renan în 1214. Fiul său, Otto a fost căsătorit cu Agnes de Palatinat, o nepoată a ducelui Henric Leul și a lui Conrad de Palatinat. Prin această căsătorie, familia Wittelsbach a moștenit Palatinatul, păstrându-l ca posesiune până la 1918. Tot din acel moment, leul a devenit simbolul heraldic în blazonul Bavariei și Palatinatului. În 1221, Ludovic a participat la Cruciada a cincea și a fost luat prizonier în Egipt de către sultanul ayyubid Al-Kamil
Ludovic I de Bavaria () [Corola-website/Science/328642_a_329971]
-
Palatinat, o nepoată a ducelui Henric Leul și a lui Conrad de Palatinat. Prin această căsătorie, familia Wittelsbach a moștenit Palatinatul, păstrându-l ca posesiune până la 1918. Tot din acel moment, leul a devenit simbolul heraldic în blazonul Bavariei și Palatinatului. În 1221, Ludovic a participat la Cruciada a cincea și a fost luat prizonier în Egipt de către sultanul ayyubid Al-Kamil, fiind ulterior eliberat. În 1225, el a primit sarcina de a-l supraveghea pe tânărul rege Henric al VII-lea
Ludovic I de Bavaria () [Corola-website/Science/328642_a_329971]
-
a jurat credință și supunere față de tatăl său la Cividale. În același an, Henric a reînnoit liga dintre Hohenstaufeni și casa regală franceză, iar în anul următor, l-a supus pe ducele Otto al IV-lea de Bavaria și de Palatinat, fiul ducelui Ludovic I de Bavaria. Cu toate acestea, în 1233/1234, el l-a stârnit din nou pe tatăl său, atunci când a intervenit împotriva inchizitorului Conrad de Marburg, într-un moment când Frederic încerca să îl aducă pe papa
Henric al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/328644_a_329973]
-
sprijinul la început, însă apoi a trecut de partea rivalului lui Otto, Filip de Suabia din familia Staufenilor din 1203. După ce a moștenit proprietăți semnificative în Germania de Nord din partea fratelui său Wilhelm în 1213, Henric a acordat stăpânirea asupra Palatinatului către fiul său, Henric, iar el s-a mutat în nord. El a abandonat proprietățile din nordul Germaniei în favoarea fiului fratelui său Wilhelm, Otto. Henric a murit în 1227 și este înmormântat în catedrala din Braunschweig. În 1193, Henric a
Henric al V-lea de Palatinat () [Corola-website/Science/328651_a_329980]
-
constatând că aceasta fusese deja binecuvântată de Biserică, a decis să încerce să îl convingă pe împărat de avantajele acestei căsătorii. Fiii lui Conrad muriseră de tineri, iar Henric al VI-lea ar fi putut să își asigure succesiunea asupra Palatinatului renan prin înfeudarea lui Henric Welf. În plus, Conrad și Agnes l-au convins pe împărat să acorde iertarea lui Henric Leul, care fusese proscris de către Barbarossa. Reconcilierea dintre Henric al VI-lea și Henric Leul a avut loc în
Agnes de Hohenstaufen () [Corola-website/Science/328652_a_329981]
-
958 și markgraf sauviceduce de Lotharingia din 959, când ducatul a fost divizat de către arhiepiscopul Bruno I de Köln, care s-a menținut duce până la moartea sa din 965. Godefroi era fiul lui Godefroi conte palatin de Lotharingia, conte de Palatinat cu Ermentruda. El făcea parte din a șasea generație descendentă din Carol cel Mare și se înrudea, prin sânge și alianțe matrimoniale, cu cele mai importante familii regale ale Europei. Tatăl său era fiul contelui Gerard de Metz și al
Godefroi I de Lotharingia Inferioară () [Corola-website/Science/328509_a_329838]
-
a acestui domeniu, titulată "Natürlich ausgemahlte Abbildungen baierischer und pfälzischer Schwämme, welche um Regensburg wachsen", insa limba latină "Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur icones, nativis coloribus expressae" (Imagini colorate după natură a bureților bavarezi și ai Palatinatului Superior care cresc in împrejurare de Regensburg), în patru volume și cu numeroase ilustrații colorate. Speciile "Cortinarius schaefferi", astăzi "Cortinarius olivaceofuscus" și "Agaricus schaefferianus", astăzi "Agaricus urinascens" au fost denumite după el. Schaeffer a și descris mulți bureți, între altele
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
Hedwig Sophia de Brandenburg (14 iulie 1623 - 26 iunie 1683) a fost soția landgrafului Wilhelm al VI-lea de Hesse-Kassel. A fost fiica lui Georg Wilhelm, Elector de Brandenburg și Elizabeth Charlotte a Palatinatului. Regentă din 1663 până în 1677 în timpul minoratului fiilor ei Wilhelm al VII-lea, Landgraf de Hesse-Kassel și Karl I, Landgraf de Hesse-Kassel. După moartea prematură a soțului ei în 1663, a fost regentă de Hesse-Kassel, inițial pentru fiul ei cel
Hedwig Sophie de Brandenburg () [Corola-website/Science/334809_a_336138]
-
dată este neclară. Colegliul includea însă ducii celor patru națiuni ale Germaniei: ducatul Franconiei, ducatul Svabiei, ducatul Saxoniei si ducatul Bavariei. O scrisoare a papei Urban IV sugerează ca șapte principi electori au dreptul să aleagă regele. În 1621 electorul Palatinatului, Frederick V care participase la revolta din Boemia a fost suspendat din colegiul electoral. Locul său a fost oferit ducelui de Bavaria. Atunci când războiul de 30 de ani s-a încheiat, un nou electorat a fost create pentru contele Palatin
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
a încheiat, un nou electorat a fost create pentru contele Palatin. Contele de Bavaria și-a păstrat locul, și deci numărul de electori a crescut la opt. În 1777, componența consiliului electoral a fost redus la 8 membri, atunci când electorul Palatinatului a moștenit Bavaria. Imperiul a fost dizolvat in 1806. După dizolvarea Imperiului in August 1806, electorii au continuat să joace un rol important. Electorii Bavariei, Württemberg-ului și ai Saxoniei au fost denumiți regi, în timp ce electorii Baden, Hesse-Darmstadt, Regensburg și Wurzburg
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
instruită în secret în calvinism de un preot disident. Tânăra Charlotte și-a șocat atât familia cât și curtea regală prin evadarea din mănăstire în 1572, anunțând convertirea ei la calvinism și, la sfatul Jeanne d'Albret, a fugit în Palatinatul Elector. La 24 iunie 1575 Charlotte s-a căsătorit cu protestantul Wilhelm, Prinț de Orania. Ei au avut șase fiice, inclusiv pe Louise Juliana de Nassau, de la care a coborât Casa de Hanovra și cele mai multe alte case regale (protestante). Căsătoria
Charlotte de Bourbon () [Corola-website/Science/336393_a_337722]