168 matches
-
asigurarea libertății de credință pentru creștini. Prin aceste locuri a predicat Ulfila (310-383) în ritual arian; consacrat episcop la 30 de ani de Eusebiu din Nicomedia (+340), care a tradus și o Biblie în limba gotică. Au fost descoperite piese paleocreștine (secolele V-VII) în 22 de localități situate în teritoriul fostei provincii romane Dacia și în 31 de localități aflate în afara acesteia; în perioada anterioară, acest era invers, net în favoarea fostei provincii romane. S-a constatat o înmulțire a obiectelor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
persecuțiile regelui vizigot Athanaric (365-381), alții despre călugării sciți din secolele IV-VI, care urmau crezul de la Niceea din 325 sau despre călugării audieni, de orientare eretică antropomorfă (secolele IV-VI) etc. Interesul crescând al cercetării arheologice, cu privire la analiza elementelor paleocreștine din Sciția Minor și nu numai, a devenit tot mai intens odată cu descoperirea de bazilici cu cripte martirice și cripte cu relicve, și cu toată pleiada de necropole în care au fost surprinse o multitudine de forme de înhumare în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
viața creștinilor din Dobrogea de altădată. Astfel, pe unele inscripții din secolul IV, realizate pe piatră, întâlnim motive decorative moștenite din vechime: câmpul inscripțiilor necreștine este încadrat în chenar simplu ori profilat. Acest ultim aspect le deosebește de majoritatea inscripțiilor paleocreștine, în câmpul cărora decorația constă din prezența unor simboluri creștine precum: porumbelul, crucea simplă, crucea monogramă, monogramul lui Cristos (chrisma) singur ori încadrat într-o coroană sau un cerc, ancora stilizată, frunza de palmier și pentagrama, oranta, păunul, Bunul Păstor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Pe o gemă din Constanța întâlnim scena răstignirii lui Isus, iar la picioarele crucii, de o parte și de alta, pe cei 12 Apostoli. Pe un opaiț din Constanța este reprezentat Isus Cristos între Apostoli. Inventarul materialelor arheologice aferente cultului paleocreștin constituie, în ansamblul lor, proba concretă a prezenței adepților noii credințe într-o anumită așezare, unde înclinăm să credem în existența necropolelor creștine sau mixte. În mod sigur, prezența materialului arheologic, alături de elementele de rit, ritual și inventar, ne prezintă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în bazilicile locale (Noviodunum) ori, pur și simplu prin existența concretă a unor construcții creștine de interes local pentru cult (bazilici de diferite dimensiuni, vezi supra) înzestrate cu altare și baptisterii în formă de cruce (Argamum și Axiopolis). Prezența elementelor paleocreștine poate fi constatată atât în necropole cât și în așezările în care creștinismul a reușit să pătrundă. Amintim aici prezența numeroaselor obiecte ceramice sau metalice: 1) amfore, candele, capace, opaițe, vase ceramice etc. (Axiopolis, Beroe, Callatis, Siutghiol, Sucidava, Tomis ș.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din Sciția Minor cuprind catalogul alfabetic al descoperirilor arheologice, după cum ne-am propus inițial, și diferitele probleme pretinse unei prezentării suficient de ample susținute de peste 50 de ilustrații utile datorită informațiilor schematice sau panoramice, în funcție de caz. Analiza generală a elementelor paleocreștine trece de la prezentarea riturilor funerare (incinerația și inhumația) din secolele IV-VI, potrivit tematicii acestui studiu, la expunerea tipologiilor mormintelor de inhumație. Tot aici este expusă și analiza sistematică a diferitelor tipuri de morminte, în care au fost descoperite elemente
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
trece de la prezentarea riturilor funerare (incinerația și inhumația) din secolele IV-VI, potrivit tematicii acestui studiu, la expunerea tipologiilor mormintelor de inhumație. Tot aici este expusă și analiza sistematică a diferitelor tipuri de morminte, în care au fost descoperite elemente paleocreștine (vezi supra), fără a evita discuția asupra celor în groapă simplă ori a monumentelor funerare etc. Descoperirile arheologice extra coemetriale încununează finalul acestei ultime părți a prezentării noastre, unde am analizat investigațiile efectuate în bazilicile paleocreștine și descoperirile realizate în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au fost descoperite elemente paleocreștine (vezi supra), fără a evita discuția asupra celor în groapă simplă ori a monumentelor funerare etc. Descoperirile arheologice extra coemetriale încununează finalul acestei ultime părți a prezentării noastre, unde am analizat investigațiile efectuate în bazilicile paleocreștine și descoperirile realizate în locuri izolate direct legate direct de acest studiu. Privirea retrospectivă asupra elementelor paleocreștine încheie studiul printr-o sinteză generală. În mod evident, situația ilustrată în aceste câteva pagini nu reprezintă altceva decât un stadiu al investigațiilor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a monumentelor funerare etc. Descoperirile arheologice extra coemetriale încununează finalul acestei ultime părți a prezentării noastre, unde am analizat investigațiile efectuate în bazilicile paleocreștine și descoperirile realizate în locuri izolate direct legate direct de acest studiu. Privirea retrospectivă asupra elementelor paleocreștine încheie studiul printr-o sinteză generală. În mod evident, situația ilustrată în aceste câteva pagini nu reprezintă altceva decât un stadiu al investigațiilor arheologice generale, unele aflate încă în plină desfășurare. Nutrim speranța ca studiile viitoare să se bucure de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
trebui să-l explicăm, nu creează o bulversare radicală. Noua credință îmbrățișează schemele de viziune ale Antichității și se strecoară în ele (cum face și cu structurile politice de autoritate), deși teoretic le recuză. Prin factura și simbolistica ei, imaginea paleocreștină este neo-păgână, chiar arheo-romană. "Arta" asigură tranziția de la teologic la istoric sau, dacă preferăm, mutarea centrului de referință de la divin la uman. "Vizualul", de la persoana punctuală la ambientul global sau de la ființă la mediu. În vocabularul lui Lévi-Strauss, am spune
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
În nota comemorativă „Amintiri despre Alexandru Busuioceanu”, cf. Împotriva deznădejdii, Humanitas, București, 1992, pp. 190-194, Eliade discută mai ales valoarea poetică a operei sale. Între 1920 și 1922, Al. Busuioceanu a urmat, la Viena, cursurile de istoria artei medievale și paleocreștine ale lui Josef Strzygowski, cursurile de arheologie și istorie a artei antice ale lui M. Reisch și Em. Löwy. În 1925, sub conducerea lui Vasile Pârvan, și-a susținut teza de doctorat cu tema „Un ciclu de fresce din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
ale păgânismului antic, de la care se și inspiră, se fundamentează pe un substrat ideologic mult mai complex, explicat prin continuitatea unor culte străvechi ce înnoiau cu subtilitate, în lumina veacului al IV-lea, instrumentarul cultural păgân 376. De altfel, vestigiile paleocreștine prezintă numeroase reprezentări ale unor scene ale repertoriului antic, pe care le înzestrează însă cu semnificațiile specifice noii religii. În acest sens, "regăsim portretizări ale lui Orfeu, deghizat în Apolo, ambii văzuți ca zei salvatori, asemenea lui Cristos"377, înfățișat
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sale înfățișări a putut fi regăsită încă din vechime în diverse culturi, care i-au conferit sensuri proprii, nelegate în mod exclusiv de cele ale creștinismului. (Vezi René Guénon, Simbolismul crucii, Editura Herald, București, 2012, p. 12.). 124 În arta paleocreștină se făcea adesea uz de anumite teme și motive care serveau la înfățișarea unor simboluri specifice ale Bisericii primare, semnificația lor identificându-se cu ideea de creștinism. Frederick Tristan, în lucrarea Primele imagini creștine (Editura Meridiane, București, 2002), amintește o
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ed. a II-a, Editura Arhidiecezana, Cluj, 1997, pp. 38-41. 462 Ibidem, p. 41. 463 Ibidem, p. 39. 464 Ibidem, p. 40. 465 Între numeroasele exemple ale utilizării simbolurilor în artă, remarcăm aici și modul de exprimare simbolică a artei paleocreștine, simbolul constituind vreme îndelungată principala modalitate de expresie vizual-artistică a creștinismului. 466 Vezi http://www.churchofthetransfiguration.org/wp-content/uploads/vita.pdf. De asemenea, vezi și vol. Bellezza e Vita. La spiritualità nell'arte contemporanea, coord. Timothy Verdon, Edizioni San Paolo
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mai mare sat din secolele V-VII din spațiul est-carpatic al vechii Dacii. În total, au fost descoperite 75 de locuințe, dar așezarea a fost mult mai mare. Aici a trăit o comunitate sătească, romanică, creștină, dovadă fiind numeroasele obiecte paleocreștine. Piesa cea mai importantă, unică până acum în România, este o fibula (agrafă) din bronz, care are incizat pe arc un chip uman cu nimb, în fapt un chip de sfânt, pe care noi îl considerăm a fi cel mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de bine cunoștea toate teritoriile românești, cu toate minunatele lor frumuseți, încât putea oricând să spună distanțele dintre localități, păduri, ce cursuri de ape sau lacuri sunt în zonă. L-a fascinat Dobrogea, tărâm arheologic al primilor creștini, „pulsul lumii paleocreștine..., acolo unde pământul este încă îmbibat cu sângele martirilor, acolo se găsesc îngropate orașe, sate și vile în care au ținut predici sfinții episcopi ai Tomisului...”. Arhiepiscopul a impus respect în cercurile oficiale din București. A reanimat activitățile și manifestările
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai mare sat din secolele V-VII din spațiul est-carpatic al vechii Dacii. În total, au fost descoperite 75 de locuințe, dar așezarea a fost mult mai mare. Aici a trăit o comunitate sătească, romanică, creștină, dovadă fiind numeroasele obiecte paleocreștine. Piesa cea mai importantă, unică până acum în România, este o fibula (agrafă) din bronz, care are incizat pe arc un chip uman cu nimb, în fapt un chip de sfânt, pe care noi îl considerăm a fi cel mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Platon; dar la vremea aceea, creștinismul apostolic era în raport cu neoplatonismul, care avea o situație priveligiată, ceea ce este astăzi banda desenată în raport cu eseul filosofic (un album cu Tintin lîngă o teză de doctorat despre Hergé). Istoricii artei fac remarci paralele. Arta paleocreștină este o ramură a artei antice, pe care o prelungește, dar nu o răstoarnă. Sub o formă mai degrabă grosieră decît rafinată.25 Fără fizică. Fără logică. Fără cosmologie. Fără geometrie. Nici o reprezentare obiectivă asupra lumii. Jos cu gramatica, astronomia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cea care ne descoperă cărările mîntuirii. Ce este Cartea, dacă nu transformarea spiritului în materie? Cuvîntul face semn. Sacralitatea lui Hristos sacralizează codexul evanghelic prin contagiune, prin recentrare hierofanică. Scriitura devine astfel centrul lumii, iar codexul, simbolul central al iconografiei paleocreștine. De neconceput acest cult al Sfintei Scripturi în contextul platonician în care scriitura, cuvînt decăzut, pierdere a sufletului și tehnică a uitării, nu are legitimitate. A treia interfață (concomitentă cu prima, cele două fiind de fapt legate împreună): poporul lui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lor bizarerii. BISERICA ÎL CREEAZĂ PE DUMNEZEU Există o scandare tehnică, în cursul istoriei, a invariantului comunitar din care decurg forme de organizare diferite. Oralitatea secundară (admițînd existența Scripturii la origine) a întărit aspectul fuzional sau simbiotic al percepției colective paleocreștine. Comunitatea creștină primitivă are mai mult forma unui auditoriu decît a unui lectorat, iar un public de cititori este mai individualizat, mai dispersat, fără coincidența spațială și fizică a unui public de ascultători obligați să se adune în mod frecvent
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I î.Hr.-I d.Hr., Răcătău (tumulul VĂ; Ceramică autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Urnă carpică; Fibulă carpică, Dămienești; Tipar cu simboluri paleocreștine, sec. VI, Traian; Tezaur de ducați venețieni, sec. XVI-XVII, Gutinaș-Ștefan cel Mare Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Buzdugan (sec. XV, Rădeni-Vaslui; Săgeți (sec. XV, Borzești-Bacăuă; Armură (sec. XVI, Gâdinți, com. Sagna, jud. Neamț; Cahlă (Tg. Trotuș; Act de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
evocă și ei profesorii, chiar temporari și, oarecum, exteriori, Sorin Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează exclusiv și smerit la Creator, la natură, la pictura rupestră și la arta paleocreștină, fără a aminti nici măcar numele unui singur profesor. Din punctul de vedere al conștiinței de sine și, în subsidiar, al sistemului de autoevaluare, la un pol s-ar găsi Florin Mitroi, Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
evocă și ei profesorii, chiar temporari și, oarecum, exteriori, Sorin Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează exclusiv și smerit la Creator, la natură, la pictura rupestră și la arta paleocreștină, fără a aminti nici măcar numele unui singur profesor. Din punctul de vedere al conștiinței de sine și, în subsidiar, al sistemului de autoevaluare, la un pol s-ar găsi Florin Mitroi, Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
nature et récriture précieuse: le carmen III de Mérobaude - p. 43-63). Céline Mesnard urmărește mutațiile pe care, din punct de vedere al complexității reprezentative, le suferă, începând din secolul al IV-lea, una dintre cele mai populare teme ale artei paleocreștine - sacrificiul lui Isaac (Ex 20, 4-5) (figurarea slujitorilor lui Avraam, dar și a altor episoade din gesta lui Avraam ― ospitalitatea lui Avraam, separarea lui Avraam de Lot, întâlnirea dintre Avraam și Melchisedec, sacrificiul lui Melchisedec) și, în paralel, semnificațiile noi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
traseelor de comunicare cu (și în) spațiul culturii. În această pictură, gravă și ironică, în același timp, care absoarbe, asemenea unui ciclon, expresivități obosite și detalii pline de prețiozitate, pofta insațiabila de joc și un bogat repertoriu de simboluri păgîne, paleocreștine și creștine, își face loc și o evidență sete autocontemplativă, un narcisism capricios și inocent care privește, în doze sensibil egale, atît feminitatea ca principiu cît și chipul determinat și diurn (sau nocturn!) al artistei. Aceeași tehnică a jocului strălucitor
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]