305 matches
-
Absența acestor facilități, nedocumentate înainte de paleoliticul superior, nu putea rămâne lipsită de consecințe în planul eficienței achiziției resurselor și, implicit, în domeniul organizării sociale. O altă problemă ce merită o discuție ceva mai extinsă o reprezintă parametrii demografici ai epocii paleolitice, esențiali pentru orice abordare coerentă a problematicii sociale. Puținele estimări, prudente, ale demografiei paleolitice au avansat, în general, cifre infime (ex. Hassan 1997; Mussi 2001), în ciuda faptului că evaluarea productivității efective a mediului, respectiv a eficienței tehnologiei - factori esențiali în
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
planul eficienței achiziției resurselor și, implicit, în domeniul organizării sociale. O altă problemă ce merită o discuție ceva mai extinsă o reprezintă parametrii demografici ai epocii paleolitice, esențiali pentru orice abordare coerentă a problematicii sociale. Puținele estimări, prudente, ale demografiei paleolitice au avansat, în general, cifre infime (ex. Hassan 1997; Mussi 2001), în ciuda faptului că evaluarea productivității efective a mediului, respectiv a eficienței tehnologiei - factori esențiali în estimarea magnitudinii demografice pe care o puteau susține - a rămas dificilă. Statistic, în cursul
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
la populație actuală a Terrei în doar 90.000 de ani, încă înainte de apariția agriculturii (Pennington 2001: 173). Or, o densitate de situri arheologice care să susțină o creștere demografică de asemenea proporții (acceptând și slaba vizibilitate arheologică a siturilor paleolitice) nu se remarcă înainte de răspândirea agriculturii. Un astfel de spor demografic, foarte aproape de zero, pare a sugera că situația și evoluția demografică a vânătorilor-culegători paleolitici era, inclusiv în ultimii 100.000 de ani, mai rea decât orice ar putea susține
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
să susțină o creștere demografică de asemenea proporții (acceptând și slaba vizibilitate arheologică a siturilor paleolitice) nu se remarcă înainte de răspândirea agriculturii. Un astfel de spor demografic, foarte aproape de zero, pare a sugera că situația și evoluția demografică a vânătorilor-culegători paleolitici era, inclusiv în ultimii 100.000 de ani, mai rea decât orice ar putea susține etnografia populațiilor cunoscute. Concluzia este cu atât mai surprinzătoare cu cât ratele de creștere amintite mai sus sunt caracteristice unor populații din medii marginale, cu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
este cu atât mai surprinzătoare cu cât ratele de creștere amintite mai sus sunt caracteristice unor populații din medii marginale, cu un nivel tehnologic modest, și există suficiente motive pentru a crede că, cel puțin în anumite areale, condițiile ecologice paleolitice erau mai generoase. Cum se explică, așadar, în condițiile unei fertilități pe care avem toate motivele să o considerăm „normale”, un spor demografic atât de timid? O primă explicație ar putea consta în ineficacitatea rețelelor de reproducție stabilite între diversele
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
atinge, în unele contexte etnografice, cote alarmante (Hill et al. 2007) și, cu rezerva unei densități demografice generale mai scăzute, capabilă să relaxeze tensiunile intra și inter-grupuri, nu există rațiuni pentru a-i nega efectele potențiale de-a lungul epocii paleolitice, dimpotrivă: ea poate să fi reprezentat unul dintre factorii de presiune selectivă ce au activat și susținut mecanismele pro-sociale (Boehm 1999)<footnote Acțiunea selecției de grup sugerată de Boehm nu reprezintă, însă, singurul mecanism capabil să stabilizeze strategiile pro-sociale. Studiile
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
decursul paleoliticului nu lipsesc (Finlayson 2004, 2005; Hawks et al. 2000; Roebroeks 2006), deși, ele sunt mult mai clar sesizabile în Pleistocenul superior. Episoadele climatice pozitive par să fi fost, de altfel, foarte favorabile creșterii demografice și macro expansiunii culturale paleolitice (Ambrose 1998; Van Andel & Davies 2003). Ceea ce merită reținut, din punct de vedere demografic, este posibilitatea apariției ocazionale a unor grupuri umane numeroase, capabile să depășească regulat limitele grupurilor de rudenie. În acest context, este de așteptat o tensionare demografică
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
modelelor sociale proprii acestuia, pentru simplul fapt că acestea din urmă sunt în întregime mediate simbolic. Dar, chiar și contextele climatice și de biotop paleolitice erau suficient de inedite pentru a putea stimula sau perpetua aranjamente sociale nedocumentate etnografic. Tehnologia paleolitică a cunoscut, la rândul ei, un ritm de inovație propriu, un nivel tehnologic comparabil celui atestat la vânătorii-culegătorii actuali nefiind documentat înainte de a doua jumătate a Pleistocenul superior. Toate aceste variabile solicită fie și o minimă detaliere în continuare. 6
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
greu de contestat afinitatea dintre unele societăți ale paleoliticului superior european și structurile reinventate la o dată mai târzie și relevate etnografic în zonele septentrionale ale lumii. Ele ne permit câteva ipoteze cu privire la statutul femeilor și copiilor din partea finală a epocii paleolitice. Baza tehnologică mai complexă, îmbunătățirea relativă a securității alimentare prin strategii logistice și rețele de „evitare a riscului”, dar și creșterea în longevitate, care a permis prezența constantă a unui personal mai numeros, responsabil de îngrijirea copiilor în primii ani
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
este elocventă (Owens & Hayden 1997). 9. Câteva consecințe pentru explorarea culturii materiale Restructurările suferite de configurațiile sociale amintite mai sus sunt, firește, cel puțin în parte, susținute de suportul empiric al arheologiei. Spunem în parte, din rațiuni evidente: cultura materială paleolitică rămâne mută; este chestionarul adresat ei cel care îi valorifică cu adevărat potențialul documentar. Or, o imagine pur schematică asupra „societății paleolitice” riscă să limiteze imaginația exploratorie a arheologiei, camuflând variabilitatea culturală efectiv prezentă în documentație și încurajând interpretările unilaterale
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cel puțin în parte, susținute de suportul empiric al arheologiei. Spunem în parte, din rațiuni evidente: cultura materială paleolitică rămâne mută; este chestionarul adresat ei cel care îi valorifică cu adevărat potențialul documentar. Or, o imagine pur schematică asupra „societății paleolitice” riscă să limiteze imaginația exploratorie a arheologiei, camuflând variabilitatea culturală efectiv prezentă în documentație și încurajând interpretările unilaterale. De exemplu, promptitudinea cu care sunt încadrate drept „vârfuri” sau „proiectile”, anumite piese bifaciale amerindiene, în raport cu funcția lor, documentată etnografic, cea pur
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
decât „umile” spatule sau perforatoare domestice. Nici măcar asocierile aparent naturale, cum sunt cele dintre piesele de dimensiuni mari și bărbați, respectiv dintre inventarul microlitic și femei sau copii, nu sunt garantate: multe din cuțitele masive (pentru a alege un exemplu paleolitic, lamele aurignaciene) sunt, etnografic, atribuibile uzului domestic și procesării resurselor, deci, într-o bună măsură, femeilor, în timp ce producția de lamele (de exemplu, tot cea aurignaciană) aparține inventarului mobil al bărbaților. În general, observațiile sumare de mai sus ne permit a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sexe și activități a inventarului arheologic din paleoliticul inferior și mijlociu, dar una tot mai clară în paleoliticul superior. Această generalizare rezonabilă rămâne, desigur, rudimentară. Prima rezervă majoră ține de reprezentativitatea conținutului siturilor arheologice. Cel mai important segment al tehnologiei paleolitice, cel realizat din material organic, omniprezent și mai accesibil tehnologic, lipsește sistematic, privându-ne inegal în special de contribuția tehnologică feminină. Însă nici cel mai bine conservat aspect, industria litică, nu se pretează unor inferențe simple. Contribuția copiilor în geneza
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
trec, de obicei, în cadrul ritualurilor de inițiere, prin perioade de secluziune, care lasă deseori urme asupra corpurilor (Owens & Hayden 1997). Chiar și sugestiile răsfirate de mai sus sunt, credem, suficiente pentru a sugera dimensiunea efortului de reconceptualizare a conținutului siturilor paleolitice și a categoriilor de documentație necesar pentru o tratare corespunzătoare a problematicii sociale. 10. Încheiere Așa cum am notat, ideea unui „tipar mediu” al societăților paleolitice se baza pe un raționament, în esență, cât se poate de simplu: din moment ce societățile paleolitice
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mai sus sunt, credem, suficiente pentru a sugera dimensiunea efortului de reconceptualizare a conținutului siturilor paleolitice și a categoriilor de documentație necesar pentru o tratare corespunzătoare a problematicii sociale. 10. Încheiere Așa cum am notat, ideea unui „tipar mediu” al societăților paleolitice se baza pe un raționament, în esență, cât se poate de simplu: din moment ce societățile paleolitice habitau în contexte climatice și de biotop reci, în care activitățile vânătorești ocupau o poziție centrală și, proporțional, prestigioasă, și din moment ce acestea reveneau în exclusivitate
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
paleolitice și a categoriilor de documentație necesar pentru o tratare corespunzătoare a problematicii sociale. 10. Încheiere Așa cum am notat, ideea unui „tipar mediu” al societăților paleolitice se baza pe un raționament, în esență, cât se poate de simplu: din moment ce societățile paleolitice habitau în contexte climatice și de biotop reci, în care activitățile vânătorești ocupau o poziție centrală și, proporțional, prestigioasă, și din moment ce acestea reveneau în exclusivitate bărbaților, o diviziune clară pe sexe a activităților a oferit „dintotdeauna” premisele unei inegalități de
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Observațiile de mai sus, fie ele și ancorate într-o perspectivă deliberat materialistă, și, ca atare, unilaterale, au fost, sperăm, suficiente pentru a pune sub semnul întrebării o parte din aceste prejudecăți eternaliste, inclusiv pe cele motivate etnografic, cu privire la epoca paleolitică: nici preponderența vânătorii, nici egalitarismul, nici asocierile monogame, nici măcar diviziunea convențională a activităților pe sexe, nu reprezintă atribute ale vânătorului-culegătorului „etern”. Ele au cunoscut, fiecare, o evoluție proprie. Este cert că reconstituirea socialității paleoliticului inferior și mijlociu pune încă mari
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Erdal & Whiten 1994; Spikins 2008), ca și tendința către organizarea egalitară a grupurilor umane de mici dimensiuni, toate indică imprimarea în psihismul uman a unor propensiuni de neregăsit în lumea animală. Ea nu se putea realiza decât în contextele sociale paleolitice. În acest sens, vagul „mediu ancestral” al psihologilor evoluționiști nu este unul ecologic, căci varietatea de contexte ecologice traversate în paleolitic este uriașă, ci mai degrabă cel care a mediat relațiile cu aceste cadre, cel social. Principala sa caracteristică a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
considerăm subordonat. Oricare ar fi detaliile contextuale, rolul social pasiv și periferic atribuit femeilor și copiilor nu poate fi susținut, din motive diverse, pentru niciuna din subdiviziunile paleoliticului. Nu există nicio rațiune, documentară sau teoretică, pentru a sugera că femeile paleolitice erau „fragile” sau „neajutorate” - cum nu sunt, de altfel, nici femeile inuite, nici cele boșimane -, dimpotrivă: în contextul unei complementarități depline cu responsabilitățile asumate de bărbați, participarea lor la investirea cu sens simbolic a lumii, strategiile lor sociale, contribuția lor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cele boșimane -, dimpotrivă: în contextul unei complementarități depline cu responsabilitățile asumate de bărbați, participarea lor la investirea cu sens simbolic a lumii, strategiile lor sociale, contribuția lor economică și, în general, rolul lor în asigurarea continuității și a dezvoltării culturale paleolitice au rămas decisive. Lipsiți, la rândul lor, de confortul pasivității induse de nesfârșitele formule de sprijin social accesibile comunităților sedentare, dar și scutiți, până în paleoliticul superior cel puțin, de statutul de proiecții ale ambițiilor adulților, copiii vânătorilor culegători paleolitici erau
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
culturale paleolitice au rămas decisive. Lipsiți, la rândul lor, de confortul pasivității induse de nesfârșitele formule de sprijin social accesibile comunităților sedentare, dar și scutiți, până în paleoliticul superior cel puțin, de statutul de proiecții ale ambițiilor adulților, copiii vânătorilor culegători paleolitici erau nevoiți să deprindă activ și de timpuriu regulile unei existențe dure și, nu rareori, scurte. Prezența și acțiunea lor în contextele sociale ale epocii rămâne, în mod cert, subestimată. Decriptarea contribuției culturale a acestor categorii de persoane, a căror
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
7. Moară de apă Comuna Țifești, satul Vitănești Vrancea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Monumente și situri arheologice a) Complexe paleolitice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
că numele Iașului provine de la un vechi trib, iasigeți ( iazygii ), stabiliți în această zonă în jurul datei 100 î.e.n. Dar, spațiul era locuit cu mult înainte, după cum susțin arheologii - prin descoperirea satului Cucuteni - care a fost un puternic centru al culturii paleolitice. Orașul Iași, al celor șapte coline, a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
formă de utilizare simbolică, pentru că astfel de mărci liniare nu puteau apare natural pe un corn de bovideu. Desigur, nu putem încheia prezentarea acestei grupe, fără a aminti și celebra "Damă cu capișon" de la Brassempouy - o capodoperă a artei mobiliare paleolitice. Situl a mai livrat și alte reprezentări artistice feminine („Para”, „Torsul”, „Mănușa de box”, „Figurina cu centură”, „Figurina cu pelerină”), dar niciuna nu se ridică la nivelul artistic al celei dintâi. Este, fără îndoială, cea mai frumoasă figurină paleolitică cunoscută
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mobiliare paleolitice. Situl a mai livrat și alte reprezentări artistice feminine („Para”, „Torsul”, „Mănușa de box”, „Figurina cu centură”, „Figurina cu pelerină”), dar niciuna nu se ridică la nivelul artistic al celei dintâi. Este, fără îndoială, cea mai frumoasă figurină paleolitică cunoscută. Atrage atenția mai ales coafura: decorul este divizat în două zone, prima, deasupra frunții, fiind formată din cinci linii profunde constituind patru benzi; cea de-a doua, acoperind ceafa până la extremitatea gâtului, cuprinde 13 linii longitudinale gravate, care formează
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]