481 matches
-
P.Ș. Palimpsestul și polipticul sînt două realități diferite. Dar ele sînt, într-adevăr, foarte interesante în discuție. Polipticul este un fel de palimpsest pe orizontală, iar palimpsestul este un fel de poliptic în profunzime. Așa cum se adiționează ele în palimpsest, straturile de imagine, unul deasupra celuilalt, așa se aglutinează, pe orizontală, prin ansamblare, imaginile în poliptic. Dar aici se insinuează și o diferență metafizică. Palimpsestul este abisal, polipticul este diurn, palimpsestul este diacronic, polipticul este sincronic, palimpsestul este historist și
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
orizontală, iar palimpsestul este un fel de poliptic în profunzime. Așa cum se adiționează ele în palimpsest, straturile de imagine, unul deasupra celuilalt, așa se aglutinează, pe orizontală, prin ansamblare, imaginile în poliptic. Dar aici se insinuează și o diferență metafizică. Palimpsestul este abisal, polipticul este diurn, palimpsestul este diacronic, polipticul este sincronic, palimpsestul este historist și modernist, polipticul este anistoric și postmodern. Iar relația cu polipticul este mai confortabilă și mai puțin frustrantă. O.O. Polipticul presupune o transdisciplinaritate a subiectului abordat
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
de poliptic în profunzime. Așa cum se adiționează ele în palimpsest, straturile de imagine, unul deasupra celuilalt, așa se aglutinează, pe orizontală, prin ansamblare, imaginile în poliptic. Dar aici se insinuează și o diferență metafizică. Palimpsestul este abisal, polipticul este diurn, palimpsestul este diacronic, polipticul este sincronic, palimpsestul este historist și modernist, polipticul este anistoric și postmodern. Iar relația cu polipticul este mai confortabilă și mai puțin frustrantă. O.O. Polipticul presupune o transdisciplinaritate a subiectului abordat? P.Ș. Presupune o infinitate de
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
adiționează ele în palimpsest, straturile de imagine, unul deasupra celuilalt, așa se aglutinează, pe orizontală, prin ansamblare, imaginile în poliptic. Dar aici se insinuează și o diferență metafizică. Palimpsestul este abisal, polipticul este diurn, palimpsestul este diacronic, polipticul este sincronic, palimpsestul este historist și modernist, polipticul este anistoric și postmodern. Iar relația cu polipticul este mai confortabilă și mai puțin frustrantă. O.O. Polipticul presupune o transdisciplinaritate a subiectului abordat? P.Ș. Presupune o infinitate de vectori și de tendințe, dar nu
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
eu real), afirmând că "Je est un autre", Rimbaud propunea și categorica, insolubila alteritate autor / "subiect" în poezie. Pe de altă parte, când un scriitor poate consemna: "Madame Bovary c'est moi ", asumarea trimite evident înspre o narațiune de tip palimpsest, al cărei strat originar e indicat explicit: lumea operei există ca lume a unui creator identificabil. Într-un caz, cea mai aparent intimă identificare (lirica) e anulată, în celălalt, e negată chiar "obiectivitatea", neutralitatea, "puritatea" epicului. Și, astfel, atât principiul
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
țăranului colectivist Iancu Arsene din Sărățeanca, păstrate în arhiva noastră." Că spontaneitatea lui Ion Gheorghe e filtrată livresc, știam. Dar că poetul apelează la documente olografe mai degrabă anonime, nu. Iar lucrul ca atare mi se pare încă improbabil. Nu palimpsestul e scontat aici, bănuiesc eu, ci convenția palimpsestului. Foile îngălbenite, dacă or fi existând, n-au trecut în Sutrele acestea ca text, ci ca obiect. Însemnările marginale ale lui Ion Gheorghe sunt improvizate, aș zice, în jurul depozitării lor. Aceeași e
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
arhiva noastră." Că spontaneitatea lui Ion Gheorghe e filtrată livresc, știam. Dar că poetul apelează la documente olografe mai degrabă anonime, nu. Iar lucrul ca atare mi se pare încă improbabil. Nu palimpsestul e scontat aici, bănuiesc eu, ci convenția palimpsestului. Foile îngălbenite, dacă or fi existând, n-au trecut în Sutrele acestea ca text, ci ca obiect. Însemnările marginale ale lui Ion Gheorghe sunt improvizate, aș zice, în jurul depozitării lor. Aceeași e situația pietrelor ale căror inscripții dacice poetul nu
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
metafizice ale lucrurilor, aureola nevăzutului de dincolo de prezențe. Lipsite de emfază, dar și de inhibiții, viziunile lui Eugeniu Nistor traduc, într-un vers mai degrabă destins decât tensionat, refluxul unor trăiri condensate în labirintul memoriei sau metafora căutării obârșiilor în palimpsestul unei realități ce-și trădează mai mereu condiția, glisând înspre relieful fragil, inconstant, halucinant al imaginarului. Prin versurile sale din această carte, pliate pe elementaritate și pe tonalitățile amintirii elegiace, Eugeniu Nistor își asumă o identitate lirică inconfundabilă și legitimă
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
Sorin Lavric Ion Papuc, Sub zidurile tradiției, București, Editura Palimpsest, 2011, 200 pag. Ion Papuc e un anahoret urban cu biografie ștearsă și cu destin numinos. Ca prezență socială, viața i-a fost de o sărăcie ce descurajează pînă și încercarea de a o evoca, dar sub unghiul orizonturilor încercate
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
pentru păstrarea unei medii între „arhaizare” și „familiarizarea” textului. Italienistul a găsit în mod ideal o cale de mijloc, neutră, în care sunt conciliate cuvinte vechi și împrumuturi moderne, fără a da senzația de exces. De acord cu ideea de palimpsest, prin care să fie redată, subiacent, dinamica și culoarea limbii din care se face traducerea, C.D. Zeletin sublinia cât de necesară este, pentru traducător, o vastă și complexă cultură; din acest punct de vedere traducerea lui Marian Papahagi fiind o
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
ușor, scoțînd la lumină fapte și lucruri nerostite niciodată pînă la capăt, gri-urile orașelor și, deopotrivă, ale protagoniștilor. Piesa este cu adevărat superbă și extrem de emoționantă, cu multe trepte de lectură și ofertantă oricăror receptări și analize, este un palimpsest de chipuri și identități ce se potențează unele pe altele, ce aduc pe scenă o tensiune fantastică, mai ales în jocul cîtorva actori, o tensiune acumulată progresiv,care devine, uneori, sufocantă, insuportabilă. Citind piesa, am înțeles, treptat, cît este de
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
aș construi o alee plină de licurici. De-aici până-n strada mare. ZOE (mirându-se sincer): Mie? De ce tocmai mie? CETĂȚEANUL T.: Pentru că... pentru că dumneavoastră aveți curtea cea mai mare din oraș. ZOE: Ah!... (În curs de publicare la Editura Palimpsest.)
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
a unui roman de Seferis duce la uimitoare concluzii sau o analiză comparată a prozelor lui Carlos Fuentes și Mircea Eliade descoperă că „spațiotemporalitatea alternativă” se lărgește printr-o „nouă dedublare a misterului”; sunt descifrate semnele lăsate de Kavafis în palimpsestul lui Lawrence Durrell ori convergența, până la o intertextualitate amoroasă, a poemelor lui Odysseas Elytis și a predecesorului (și mentorului său) Andreas Calvos; Sem Tob de Carrión, rabin și poet sefard, ilustrează un pluralism cultural autentic în Spania sec. 14. Extraordinar
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
un palat de incunabule. Peisajul pe care-l străbate devine el însuși livresc, prevăzut cu munți de cărți și cu un șir de cuiburi ale unor rîndunici fantomatice alcătuite la rîndul lor din papirus, într-un crepuscul luminos ca un „palimpsest rozaliu”. Ce decurge de aici? Pus în fața situației de-a opta pentru Carte sau pentru o fată, autorul recurge la un delicios subterfugiu, înzestrînd carnea trandafirie a iubitei cu însușirile „bietului obiect beletristic”, recomandînd cu o vădită satisfacție „o Prințesă
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
Cum face, nu știu, dar și de data asta îi iese: ineditele sunt de o actualitate frapantă. N-ai crede, citindu-le, că autorul lor a debutat în 1973. Dintre toate caracteristicile, cea mai importantă mi se pare tendința către palimpsest. Din ea decurg și celelalte: prozaismul și tentația neobosită a jocurilor de limbaj. Dorin Tudoran pare să umple acum cu cuvinte noi spațiile libere lăsate de tăietura versurilor. Apoi revine și operează, altundeva, altă secțiune. Ceremonialul acesta, urmărit printre rânduri
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
a prins rădăcina și la suprafață, în casa stranie a Alejandrei. Casa familiei Vidal Olmos este chiar subterană concentrată a orbilor, într-o locuință-cavou, populată cu fapturi ciudate, un spațiu impregnat de frică. Este o casă cu straturi (că un palimpsest bolnav, dar și ca o ceapă). La un alt nivel și cu o altă amploare, subterană orbilor este una a creierelor insidioase, intersectate, este o hartă craniana bine camuflata în apropierea bisericii Imaculata Concepție. Avem de-a face, astfel, cu
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
Comedie. Durata: 103 minute. Premiera în România:03.06.2011. Produs de: Mandarin Cinéma. Distribuit în România de: Independența Film. Adaptare a piesei de teatru omonime realizate de Pierre Barillet si Jean-Pierre Grédy, filmul lui François Ozon este o comedie- palimpsest plasată în anii ’70, cu mai multe straturi care, pe măsură ce sunt demantelate ironic, schimbă natura comediei. Ozon plonjează în universul familiei burgheze cu idealul ei de respectabilitate, cu spațiul securizant pentru orice retragere strategică, întreținând minciuna în beneficiul comodității, cultivând
Iubire, bibelou de marțipan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5489_a_6814]
-
și a visului, jocul măștilor, toate, în cele din urmă, sfârșesc sub imperiul seducției. Iar a seduce înseamnă a duce la o parte, a corupe; literatura frontierei devine, cum zice Andrzej Stasiuk, „un amalgam de impresii suprapuse pe un decor palimpsest”. Traversăm frontiera, se spune, „pentru că este acolo”, și pe linia de frontieră „rivalitățile sunt exacerbate”, iar dorința e „un savant dozaj de invidie și mimetism”. Multă neîncredere la frontieră, observă eseista. Totuși, linia de hotar, „contradictorie” și „misterioasă” ajută desprinderii
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
orice altă imagine a mea/ lipsește imaginea mea despre tine” (Neputința luminii). Semantismul reflectării, al reprezentării corporalității e cât se poate de elocvent în Portret de femeie, desen emblematic al organicului pur, al concreteții carnalului ce adastă, ca într-un palimpsest, dinaintea unor sugestii și irizări ale unei transcendențe abia bănuite: „Ne-am desfăcut atunci. Ne-am închinat/ ca după o masă cu bucate curate,/ ca după o mărturisire spusă cu buzele celuilalt,/ deci fără ocolișuri./ Tu nu știi că în
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Culturii și Educației Socialiste au folosit respectivul referat (care conținea, cum e și firesc, și obiecții locale, și sugestii) pe post de „ciornă” pentru un alt referat, contondent de astă dată, în care erau inserate obiecții de fond. De acest palimpsest, evident, Brad n-a avut știință. Dar a trebuit să-i tragă ani de-a rândul ponoasele (printre care s-a numărat și deteriorarea temporară a raporturilor cu Mircea Zaciu). Detalii, cum am mai spus, revelatoare pentru istoria literară. Trecând
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
Împăratul filosof din secolul I d.Chr. și filosoful chinez din secolele VI-V î.Chr. fiind oarecare legătură de idei, de ce nu le-ar plăcea mâncătorilor de orez să se înfrupte bob cu bob din textul în filigran și în palimpsest din „Finnegans Wake”? N-am încheiat seria surprizelor oferite de China: un best-seller a fost, în 2008, celebra carte a lui Alexis de Tocqueville, „Vechiul Regim și Revoluția”. Ce le-o fi spus chinezilor titlul? Dar apologia democrației? Mai cu
Cât de irațional este succesul literar () [Corola-journal/Journalistic/3192_a_4517]
-
atunci când, în răsăritul euro-asiatic și nu numai aici indivizii insurgenți, fără să sufere de o maladie psihică reală, erau reduși la tăcere prin tratamente antiumane. Tradus la noi abia în 1983, romanul lui Kesey era parcurs cu sete, pentru că în palimpsest se citea situația spitalelor psihiatrice din gulagul est-european. McMurphy devenea un personaj simbolic, pentru categoria nesupușilor la regimul opresiv impus de Sora șefă, o variantă la Big brother din 1984, romanul lui Orwell. Aceeași problemă, a reducerii ființei umane la
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
și gura unda limbii și secunda orologiului polar genele sprâncenele pleoapele cum clapele de pian aerian fruntea/aliaj uzura tâmpla (în neant) aùra și sărut aproapele. Trec vechimea mea le zic la arhondaric cu jale petecesc subt sparte zale deflorate palimpseste năpârlirea șarpelui în a raiului poveste. M-am secătuit de ani turnul umbra cea fugară o dă criptei în angoase și-i uzurpă armăsari /lainici lari penați pogani/ cu trăsura funerară legiunile de oase. Vinul nu mă mai încântă /taur
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
Liviu Georgescu Palimpsest cercuri gravide în inima mea prin centrul unuia te scurgi în circumferința altuia scăpări centrifuge plîngeri centripete bătăi de inimă întotdeauna înăuntru iluzii și monștrii mutilați cățărați prin turnuri agățați în sfere sfîșiați între viață și moarte între adevăr și
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
în imaginile mele multiplicate fețele nenumărate ale cuvîntului tremurînd ca o lacrimă prin care trec cei care au murit șirul nesfîrșit de numere toate sînt trupul Domnului cruci de foc sfîșiind apocalipsul întorcîndu-se în lemnul unic din care au plecat Palimpsest după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sînt ale tuturor oamenilor și amintirile tuturor oamenilor sînt ale Domnului la început era neființa treptele ei erau nefăcutul ale căror trepte erau amorful iar treptele lui era informul treptele informului era
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]