252 matches
-
frecvent de amenzi. Hrana o asigurau rudele și cunoscuții, arestații fiind vizitați fără aprobări speciale, singura limitare fiind cea a cantităților de băutură adusă: nu mai mult de un litru de vin și un sfert de litru de rom sau palincă pe zi. Cel mai dur regim de detenție era în cetățile marilor orașe, unde arestații erau ținuți în lanțuri și cătușe la mîini și la picioare. Ei erau însă permanent vizitați de preoți, care se ocupau și de educația lor
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în vedere volumul foarte scăzut al producției în cazul primului și calității destul de slabe pentru cel de-al doilea (doar 40% corespunde parametrilor comunitari de calitate); a fost obținută recunoașterea pe piața europeană a mai multor produse de origine: țuica, palinca, vinarsul, mai multe tipuri de brânză, lapte, cașcaval, cârnați, salam (Sibiu), magiun, etc.; de asemenea, mai pot fi depuse până la data aderării cereri de înregistrare pentru produse noi, acest lucru generând oportunități largi producătorilor autohtoni. Privit într-o manieră globală
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
vedem acum cine mai locuia pe celălalt braț al Părăului Gălăuțașului. Cel din fundul părăului se numea Ion Groza, care a venit aici de la câmpie și era poreclit Perjer, poreclă derivată din cuvântul perje (prune din care se face acea palincă de șaptezeci de grade pe care când o bei Îți sare pălăria de pe cap). Se spune că atunci când a venit vindea prin sat donițe (vase din lemn În care se păstrează laptele). Acesta nu a avut noroc să se Îmbogățească
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
apropiere se auzea cântecul cucului și al pupezei și astfel ziua trecea mai repede. La amiază venea gospodina cu merinde, iar boilor li se dădea un braț de fân adus de cobile Într-o virincă (cearșaf din cânepă). Da ceva palincă ai adus, Năstăsie? Întreba gospodarul. Adus dară! răspundea tânăra nevastă. Noa, atunci Îi bine! După acest dialog, toți trei Începeau să mănânce din bucate: papricaș de pui și cu ceva plăcinte poale-n brâu, toate așezate cu grijă pe un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un ciocănel. Când boii terminară și ei fânul, Ionuț Îi ducea la adăpat la pârâu, cam la vreo cinci sute de metri. Până să se Întoarcă Ionuț cu boii de la adăpat, badea Vasile Își mai drăgosti puțin tânăra nevastă, Nastasia. Palinca Îi pusese sângele În mișcare. Stai cuminte că Îndată se Întoarce Ionuț cu boii! se prefăcu a-l certa tânăra nevastă. Lasă, că n-o fi foc, Îi răspunse bărbatul În timp ce printre brazi se zărea Ionuț care se Întorcea cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În păpușoi. Câțiva săteni aveau arme și Într-o toamnă Întreagă, stând de pază, mai Împușcau câte un godac. Era un spor de carne de vânat pentru iarnă. Tot acum cartofii ajungeau În pivnița țăranului și dacă avea pruni ceva palincă pentru sărbători nu strica. Ici-acolo, prin sat, se mai găsea câte un cazan pentru fiert țuica. Dacă ar mai ține măcar o săptămână această toamnă, Își ziceau uneori câțiva țărani din sat, vreo douăzeci, am merge la moară la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu grijă În traista cu merinde. O bucată de slănină și o ceapă roșie pe care o strivi cu pumnul, socoti el că i se cuvine acum pentru o mică gustare ca să nu meargă În gol cele două pahare de palincă. Două cruci făcu În grabă ca semn de mulțumire pentru aceste bucate dăruite de Dumnezeu și apoi badea Mitru Începu să Înghită bucătură după bucătură din slănină, ceapă și pâinea scoasă din cuptor numai cu o zi Înainte. Când termină
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
scoasă din cuptor numai cu o zi Înainte. Când termină, șterse cu grijă lama briceagului de cioareci, o Închise și o puse cu grijă În buzunarul de la bundă. Dădu apoi peste cap așa dintr-o dușcă Încă un pahar de palincă, se ridică și, după Încă două cruci, Îmbrăcă căputul cel gros, Își trase cușma pe urechi și o luă spre grajd, după ce Închise cu grijă ușa. Sanceul și nisâieul erau pregătite de cu seară. Boii, cum l-au auzit, s-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
puțin și o pune pe pâine, Înfruptându-se. Aici, la noi, nu se consumă decât din bucatele noastre! Îl apostrofă fata de la bar. Dacă-i așa mare bai, dă-mi și patru mici de ai dumitale și un deți de palincă, dar vezi să nu fie de aia proastă. I se aduse micii, palinca și pâinea, dar el continua să se Înfrupte din slana de acasă fără să o bage În seamă pe fătucă. Am coborât la vale că azi e
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
consumă decât din bucatele noastre! Îl apostrofă fata de la bar. Dacă-i așa mare bai, dă-mi și patru mici de ai dumitale și un deți de palincă, dar vezi să nu fie de aia proastă. I se aduse micii, palinca și pâinea, dar el continua să se Înfrupte din slana de acasă fără să o bage În seamă pe fătucă. Am coborât la vale că azi e zi de pensie, ținu să-mi spună comeseanul. Dar, dumneata nu iei o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vrei, dar slănină nu mai am, și micii ... știu eu! ia și tu doi de aici cu pâine cu tot că mie Îmi ajung doi. Om și câine mâncau acum fiecare porția lui de mici. Pe masă, lângă paharul cu palincă, moșul Își așezase un telefon mobil la care privea din când În când. Trebuie să mă sune fata din Spania. Lucrează acolo. Zice că-i la cules de căpșuni. Aici era contabilă, dar dacă ăștia au Închis fabrica ... Apoi tăcu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care privea din când În când. Trebuie să mă sune fata din Spania. Lucrează acolo. Zice că-i la cules de căpșuni. Aici era contabilă, dar dacă ăștia au Închis fabrica ... Apoi tăcu și trase o dușcă din paharul cu palincă. Da-i proastă, domnule! Dumneata ai avut dreptate. Câinele mai stătu ce mai stătu și dădu să plece. Stai, mă, stai că mai am ceva pentru tine, Îi zise bătrânul, mângâind dulăul pe frunte și mai scoase din sacoșă lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Stabiliți elemente de referință pe plan intern, apoi la nivelul Uniunii Europene. Se păstrează în cele două cazuri concluzia analizei? Explicați. 7. Descrieți cel puțin două căi de diferențiere a unor produse românești cunoscute - spre exemplu, cârnații de Pleșcoi sau palinca. Realizați același lucru pentru un set de servicii turistice asociate unor firme reale din România, dar stabilind elemente de referință în țările vecine, cum ar fi Bulgaria, Ungaria sau Moldova. 8. Exemplificați cu câteva produse sau firme românești niște situații
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a casei și vinuri seci, albe, cu șprițuri de sifon, sau roșii, sau negre, aduse de la cele mai bune crame, atât din țară, cât și din afară, vinuri vechi și de zece sau cincisprezece ani. Tării care mai de care, palincă din Ardeal sau țuiculiță moldove- nească, whisky-uri americane sau scoțiene, vodci rusești, absint elvețian ; erau la mare căutare și frunzele de cocaină de mestecat sau canabisul de fumat, care, chiar dacă nu le găseai la bar, ci mai mult pe lângă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
aceste condiții mama, fiind însărcinată, s-a hotărât să se întoarcă și ea, ca toți cei cunoscuți, în România. A reușit să treacă granița maghiară mituind grănicerul ungur cu stofă englezească iar la granița română a mituit grănicerul român cu palincă ungurească. Ajunsă în România fără acte, a fost arestată, urmând să fie judecată de Tribunalul militar pentru trecerea frauduloasă a graniței și acuzată în același timp de spionaj Mama și unchiul Gustav Ceea ce a salvat-o a fost faptul că
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
aveam de petrecut împreună doream să fie ceva frumos și de neuitat. Discuțiile au început să se aprindă din senin care mai de care mai interesantă, fiind stropite de fiecare dată de câte un pahar de vin, țuică, bere sau palincă. Camera de hotel cu doar două paturi, o măsuța mică de fantezie și una pentru televizor plus două scaune, foarte frumos amenajată și spațioasă, devenise imediat aglomerată și neîncăpătoare. Participanții veniți la marea petrecere s-au așezat pe unde au
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Vechile și micile seniorii care protejau o producție locală, chiar neperformantă dar adaptată specificului local, au cedat În fața statelor naționale. Deja apare o uniformizare,când moldovlahul ajunge să mănânce ciorbă de burtă - culmea! Îmi place și mie -, munteanul să bea palincă... Dar, pentru că asta se Întâmplă În sânul aceluiași popor, e Încă suportabil. Dar acum se pune problema unei noi etape, aceea a globalizării, când 6 miliarde de oameni, de rase, popoare, comunități diferite, răspândiți de la un pol la altul, ajung
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aștepte sau să mă cheme mai târziu“, spune Vasile B. din veceu. „Mă doare burta. Mai bine să telefoneze mâine.“ „E chiar Bush?“, întreabă buimac ofițerul. „De ce n-ar fi? - răspunde într-o doară Vasile B. „Ce, președinții nu beau palincă?“ Din discuție, reiese că-i însuși Bush. Vasile B. are un fel de verișoară de-a doua la Washington. Aceasta e vecină de bloc cu șoferul amantei consilierului de stat. Lucrurile se leagă. Palinca de la șofer, pe care verișoara i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Vasile B. „Ce, președinții nu beau palincă?“ Din discuție, reiese că-i însuși Bush. Vasile B. are un fel de verișoară de-a doua la Washington. Aceasta e vecină de bloc cu șoferul amantei consilierului de stat. Lucrurile se leagă. Palinca de la șofer, pe care verișoara i-o dă în fiecare an de Ziua Independenței fiindcă i-a aranjat viza, ajunge la consilierul de stat. Și, de aici, prin intermediul unei firme de serviciu cam bețive, la președinte. „Oameni suntem - spune Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fiecare an de Ziua Independenței fiindcă i-a aranjat viza, ajunge la consilierul de stat. Și, de aici, prin intermediul unei firme de serviciu cam bețive, la președinte. „Oameni suntem - spune Vasile B. -, i s-o fi făcut și lui de palincă.“ Pe la trei, centralista e apelată de Putin. „Dă-mi-l pe Vasile B. - comandă rusul într-un soi de moldovenească răstită de KGB -, că am o treabă cu omul vostru.“ Logic, adjunctul SRI-ului nici nu mai trebuie anunțat. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și cu altele pentru a-și câștiga traiul” <endnote id="(376, p. 386)"/>. În 1717, doi frați evrei originari din Pressburg (= Bratislava) Încheiau cu autoritățile habsburgice un contract prin care li se permitea instalarea În Timișoara a unei velnițe de palincă și a unei fabrici de bere, acordându-li-se monopolul vânzării acestor băuturi <endnote id="(43, p. 30 ; 557, p. 11)"/>. Printr-un document din 1723 adresat Cancelariei Aulice Ungare din Viena, autoritățile din Comitatul Satu Mare se refereau la anumiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
taxei sau arenzii, vin cașer, bere și pălincă” <endnote id=" (124, p. 448)"/>. Evreii din Arad se plângeau autorităților locale În 1754 că În prea multe zile de sărbători creștine (Paște, Crăciun, Rusalii, duminici ș.a.) nu au voie să fiarbă palincă <endnote id="(124, p. 12)"/>. În 1742, un călător grec, M.A. Katsaitis, În trecere prin Galați, descria case joase, acoperite cu șindrilă, În care „locuiesc mulți evrei care vând rachiu, vin, tutun și fac și alte negoțuri” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Constanța și era pentru prima oară când urcau munții Făgăraș. Când au auzit că noi urcaserăm în acea dimineață din orașul Victoria și ne pregăteam să coborâm înapoi spre casă, de admirație pentru noi, Domnul a scos din rucsac o palincă de caise, foarte bună și ne-a servit cu câte un păhărel, spunându-i soției sale că așa ar vrea să fie și el.... Dar anii au trecut și acuma nu mai pot să urc pe munți, doar dacă o să
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
Antipa. Ce vrei să spui? A mârâit Pașaliu. Dar era un vin bun în pahare. Peste două zile, Pașaliu a sunat la ușă. Radios, agitat, în spatele lentilelor fumurii se puteau ghici pleoapele clipind repede. Știu, a strigat, ai un vin? Palincă, a spus Antipa. Mai bun, a spus Pașaliu. Ce-i cu ochelarii ăștia? A întrebat Antipa. În fața tabloului atârnat pe perete între rafturile cu cărți, Pașaliu stătea nemișcat; era după-amiază târziu, înainte de amurg. Părea dintr-odată foarte bătrân, obosit, dădu
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se așeza în cât mai multe orașe. La Cluj și Dej vor întârzia mult formalitățile de admitere în sânul cetății. Străinii ar aduce mari prejudicii locuitorilor orașelor și, mai ales, evreii, se scrie într-un document din 1722. Motivul? Vânzarea palincii, drept care magistratura le îngrădește dreptul de a comercializa băuturi alcoolice și le interzice stabilirea în oraș. Cu siguranță că o anume conștiință confesională înrădăcinată contribuie la luarea deciziilor. Nu sunt singurele împrejurări în care evreul e silit să trăiască în
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]