139 matches
-
Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi. Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele: Cele mai importante activități turistice sunt:
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), pufuliță ("Epilobium palustre"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), stânjenelul de stâncă ("Iris reichenbachii"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), băieței ("Veronica spicata"), poroinic galben ("Orchis pallens"), rotunjoare ("Homogyne alpina"), iarba vântului ("Nardus stricta") și rogozuri din speciile: "Carex nigra, Carex ovalis, Carex pauciflora
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Învelișul de iarbă constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar fi sălciile și plopii. Flora acvatică și palustră însumează circa 60 de specii de plante superioare, din 23 familii și 27 genuri. Cel mai numeros gen este "Potamogeton" - 15 specii, răspândite sunt stufărișurile ("Phragmites australis") și păpurișurile ("Typha latifolia", "Typha angustifolia"). Pinofitele sunt reprezentată de o singură specie
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
s-au format comunități de plante cu o diversitate pronunțată: pajiștele de lunca mlăștinoase (comunitățile de plante sunt formate din "specii de plante ultrahigrofite" -Phragmites australis, Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria maxima, "higrofite" - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); "pajiștele de lunca propriu-zise" ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens);" pajiștele de luncă halofite" (în comunitățile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); "pajiștele de
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă ("Parnassia palustris"), broscăriță ("Triglochin palustre"), frigări ("Geranium palustre"), bolonică ("Sium latifolium"), gălbinea ("Rorippa amphibia"), mărăraș ("Oenante aquatica
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă ("Parnassia palustris"), broscăriță ("Triglochin palustre"), frigări ("Geranium palustre"), bolonică ("Sium latifolium"), gălbinea ("Rorippa amphibia"), mărăraș ("Oenante aquatica"), ferigă ("Dryopteris thelypteris") sau rogojel ("Carex paniculata"). Fauna este reprezentată de peste 180 specii de păsări migratoare, care cuibăresc sau tranzitează zona. În arealul rezervației este semnalată prezența broaștei-de-mlaștină
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă ("Parnassia palustris"), broscăriță ("Triglochin palustre"), frigări ("Geranium palustre"), bolonică ("Sium latifolium"), gălbinea ("Rorippa amphibia"), mărăraș ("Oenante aquatica"), ferigă ("Dryopteris thelypteris") sau rogojel ("Carex paniculata"). Fauna este reprezentată de peste 180 specii de păsări migratoare, care cuibăresc sau tranzitează zona. În arealul rezervației este semnalată prezența broaștei-de-mlaștină ("Rana arvalis"), un
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
-a - zone protejate") si se întinde pe o suprafață de 18,20 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă hidrografică naturală (formată dintr-un braț părăsit al râului Crasna, prin depuneri aluvionare, suprapuse pe depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă) și faunistice (păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede. La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități vegetale cu specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), precum și o orhidee din specia "Dactylorhiza incarnata". Situl adăpostește și asigură condiții de viețuire, hrană și cuibărire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, dintre care: cormoran ("Phalacrocorax carbo"), stârc
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
Joasă a Prutului Inferior sunt cele acvatice (cca. 60% din suprafața) - reprezentate de răul Prut, fluviul Dunărea , lacuri și bălti naturale sau amenajate piscicol și, cele forestiere. Mai puțin sunt reprezentate terenurile arabile și pășunile. Floră este constituită din vegetație palustra (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
21 mai 1992; astfel: jneapăn ("Pinus mugo"), rachițele ("Vaccinium oxycoccus ssp. microcarpum"), afin vânat ("Vaccinium uliginosum"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), o specie de roua cerului ("Drosera intermedia"), bumbăcarița ("Eriophorum angustifolium"), pufulița ("Epilobium palustre"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhăieș ("Listera cordata"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), țăpoșica ("Nardus strictă"), vuitoare ("Empetrum nigrum"), bucățel ("Agrostis canina"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), rogoz ("Carex echinata, Carex curta, Carex pauciflora, Carex limosa, Carex magellanica, Carex rostrata").
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
92/43" din 21 mai 1992), cunoscută sub denumirea populară de moșișoare ("Liparis loeselii"); care vegetează alături de roua cerului ("Drosera rotundifolia"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"); Ierburi și flori: drobița ("Genista tinctoria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), sânziana ("Galium verum"), ventrilica ("Veronica officinalis"), frigare ("Geranium palustre"), clopoțel ("Campanula persicifolia"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), toporași ("Violă odorata"), trifoi-mărunt ("Medicago lupulina"), păiuș ("Festuca heterophylla"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
Arbori și arbuști: molid (Picea abiesgorun, ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), tei pucios ("Tilia cordata"), plop alb ("Populus albă"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]