177 matches
-
mecanica teoretică, termodinamica, teoria radiației, mecanica cuantică, fizica nucleară. Cosmogonia - numită și mitul creației, reprezintă un set de credințe, într-o formă de legendă, cuprinzând apariția vieții pe Pământ, ca urmare al unui act creator (mitologia greacă , akkadiană , egipteană , chineză , panteistă). Are drept obiectiv tot cosmosul, însă de data aceasta se studiază nașterea corpurilor cerești (planetele, Soarele, cometele, asteroizii, stele) și primele cosmogonii lipsite de suportul analizei cantitative și necunoașterea era suplinită cu o bogată imaginație, uneori remarcânduse o intuiție a
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
a acesteia de a alege și de a nu fi împiedicată să acționeze în conformitate cu alegerea făcută. Alegerea nu ar fi, însă, posibilă dacă nu am cunoaște alternativele care ni se oferă. III.2.2. Benedict Baruch Spinoza (1632-1677) Spinoza, filosof panteist, înscrie printre axiomele Eticii sale pe care o tratează more geometrico, de fapt, prima axiomă, cea care spune că ” toate câte sunt există sau în sine sau în altceva” , echivalează cu afirmația că ” unele obiecte sau fapte au o cauză
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
prin setea de Absolut. În centrul cunoașterii stă Dumnezeu, Creator al tuturor unităților, orice parte și orice întreg fiind cuprinse în El. În acest sens, unitățile nu iau naștere prin totalizare, ci sunt esențe mistice. Se poate aplica aici viziunea panteistă a lui Malebranche. Cunoașterea din perspectivă religioasă, se plasează în jurul relației: Dumnezeu - omul - natura. Petre Țuțea s-a oprit la trei cetăți cu destin istoric: Ierusalim, Atena și Roma pentru a ilustra acest proces interior. Astfel, Ierusalimul este simbolul patimilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
interpreta pictura în lumina filozofiei contemporane pictorului ne pare un lucru hazardat : pentru a da doar un singur exemplu, vom aminti că Charles de Tolnay *11 a încercat să interpreteze tablourile lui Brueghel 177 cel bătrân drept expresia unui monism panteist comparabil cu cei al lui Cusanus sau Paracelsus și anticipîndu-1 pe cel al lui Spinoza și Goethe, încă și mai primejdioasă este "explicarea" artelor pe baza unui "spirit al epocii", practicată de 'Geistesgeschichte, o mișcare pe care am criticat-o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
scrierile. Filosofia lui Spinoza atinge apogeul influenței sale nu în secolul al XVII-lea, căreia îi aparține, ci două secole mai târziu, în secolul al XIX-lea. A influențat în mod vădit gândirea contemporanilor săi: filosofia lui Schelling 19 , idealismul panteist al lui Hegel 20 și noua etică a lui Nietzsche 16. Baruch Spinoza descinde dintr-o familie de evrei portughezi, proveniți din exodul maranilor din Spania (1592), emigrați în Olanda. A studiat matematica, fizica, astronomia, mecanica, chimia și medicina. A
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Dumnezeu nu s-a făcut om pogorându-se în istorie. La vechii greci nici măcar zeii nu pot scăpa de tirania sorții (Moira), iar pasiunile lor amintesc de slăbiciunile umane. Unii personifică forțe ale naturii și sunt prinși într-un univers panteist care se regenerează periodic odată cu întreaga creație. Creștinismul este religia paradoxului, a Dumnezeului-om, a nașterii din Fecioară, a Învierii celui îngropat. Prin Întrupare, Hristos focalizează și valorizează istoria, îi dă sens. Istoricul Christopher Dawson surprinde semnificația coordonatelor temporale ale
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
la masă cu El. Cunoașterea ambientului cultural al elenismului târziu și al începuturilor spiritualității bizantine este cea care ne oferă dimensiunea ineditului sub care stătea dimensiunea creștină a divinității. Două atitudini prinseseră contur până atunci. Prima ținea de o înțelegere panteistă a divinității, cu toate nuanțările sub care poate sta o asemenea paradigmă. Această poziție este prezentă încă de la primele orizonturi ale reflecției filosofice grecești. Cealaltă atitudine însemna o înțelegere a divinului ca transcendență, cu toate că era afirmată putința cunoașterii Unului grație
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
plecării, pe 421 parcursul drumului, inima mi se făcu cât un purice și fiorul rațiunii Îmi cuprinse mădularele. Ce se poate Întâmpla? Ce urmează? Invoc În gând, cu disperare și mânie, zei cunoscuți și necunoscuți din calendarul creștin, budist, hinduist, panteist, Forța Absolută, ca și cum Cerurile, transformate În infernuri arzânde, aveau timp de ruga fiecărei gângănii, pulbere măruntă bătută de vârtejurile soartei!!! Mașina Înainta cu prudență, prin micile localități rurale, unde oamenii Își continuau munca ca și cum nimic nu i-ar fi perturbat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
simtit încă de tânăr cum sub pragul conștiinței, se clădeau multe pe deasupra vrerilor sale, posedat fiind de acea „demonie” dătătoare de forme; am văzut cum acestei puteri misterioase cu virtuți pozitive poetul ți aflase obârșia în acel câmp de forță panteist<ref id=”14”>14 Karl JaspersPsychologie der Weltanschaunungen, Berlin, 1992</ref>. Goethe s-a luptat în toată viața sa cu cinci forțe malefice ce au avut un rol hotărâtor in existența acestuia: Daimon a fost cel care i-a hotrât
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și o identitate proprie. Noul ei raționalism i-a permis să-și caute fundamentele științifice, deși până la găsirea lor ea n-a încetat să mai rătăcească liber printre etapele sale de dezvoltare anterioare, să se afunde în mentalitatea de gândire panteistă, interesantă și atractivă oricând, ca și astăzi; nu mai puțin, să se centreze fanatic pe credo-ul scolastic. Acest credo este de acum necesar în edificarea psihologiei ce va putea deveni și profesiune de credință. Va avea de acum drumul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cum ar fi Ch. Darwin, Th. Ribot. M. Secenov ș.a. Psihologia și-a găsit astfel locul distinct în altarul respectivelor academii, alături de alte domenii de cunoaștere. Aceasta însă, n-a însemnat și epuizarea originilor ei istorice străvechi, a celor mitologice, panteiste, scolastice, renascentiste actualmente implicite. Nu există nici o exagerare în aprecierea că în orice decizie sau aviz psihologic de astăzi se află inclus un cuantum cât de mic de autoritate academică. Istoric, tot în această fărâmă se află inclusă o mică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
când lipseau categoriile conceptuale fundamentale de astăzi, când obiectul cunoașterii sau "grădinăritului" era doar aproximat sau era tăinuit în spatele metaforelor, miturilor și ritualurilor de diferite feluri. Interesant este însă cum, cu un aparat conceptual extrem de redus, cu un nivel doar panteist de formalizare a domeniului subiectivității, s-a putut totuși ajunge la formularea unor principii de funcționare a psihicului, a legilor de elaborare a asociațiilor, cu valabilitate deplină și în zilele noastre. Pentru majoritatea gânditorilor, sufletul era o parte a naturii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în întunecimea epocii feudale, dominată de ideologia scolasticii exercitată pe ruinele spiritualității atât de bogate a epocii antice. Puține inițiative istorice vin să scoată în evidență vidul de credință al epocii antice, limitată doar la un nivel de reprezentare conceptuală panteistă, neputincios să susțină progresul preconizat de gânditorii antici. A fost nevoie, atunci, de inițierea unui nou început, de o completare a paradigmei cunoașterii științifice, a celei psihologice în particular, cu elemente de susținere pozitivă cu reazem în conștiința religioasă a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spiritual alexandrian, un nou puzzle, dominat de concepții fanteziste și extravagante, încărcat cu numeroase superstiții, dar cu interes pentru sufletul individual, pentru destinul acestuia după moarte. Alexandria a fost locul unde au apărut mugurii pornind de la care vechea paradigmă antică, panteistă, asupra explicării vieții sufletești sau psihice, a putut să-și completeze necesara verigă lipsă. Aceasta s-a întâmplat prin individualizarea credinței divine panteiste, deja existente, cu una creștină. A fost o împlinire realizată prin descoperirea credinței în Dumnezeu, inițiată de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestuia după moarte. Alexandria a fost locul unde au apărut mugurii pornind de la care vechea paradigmă antică, panteistă, asupra explicării vieții sufletești sau psihice, a putut să-și completeze necesara verigă lipsă. Aceasta s-a întâmplat prin individualizarea credinței divine panteiste, deja existente, cu una creștină. A fost o împlinire realizată prin descoperirea credinței în Dumnezeu, inițiată de un reprezentant de seamă al acestui loc și al acestei perioade, cu numele de Philon. Despre Dumnezeul lui Philon se spunea că a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
materiei cosmice, totul respectând o ordine de gândire coerentă, logică. Pe această linie de gândire s-au realizat explicații în problemele fundamentale ale reflectării și vieții psihice, care dăinuie până astăzi. Paradigma epocii s-a definit printr-o concepție generală panteistă, având unele trăsături caracteristice. Astfel, întregul univers, întreaga natură este compusă din elemente primare, doar unul fiind dominant. Aceste elemente se animau între ele, diferit după concepția gânditorilor lor: apa la Thales, apeiron-ul la Anaximandru, aerul la Anaximene, focul la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este considerat a fi un suflet umed, la fel și seva plantelor. Apa era considerată cauza mișcării, Aristotel spunând despre el că "Din cele ce știu, Thales pare să fi privit sufletul ca o forță motrice a universului". Concepția sa panteistă vorbea de nemurire a universului și a omului, ca fiind de natură divină, iar acțiunea inițială în facerea lumii a fost îndeplinită din ordinul unui atotputernic creator. 1.2. Heraclit din Efes (544-483 î.I.C.) 1. Dialectica cosmică și problema
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
legende, cu supranaturalul. Metamorfozele rămâne cea mai valoroasă lucrare a lui Ovidiu, în care el a anticipat crearea lumii, a admis ideea existenței unui haos primar, o idee cosmologică împrumutată de la gânditorii greci Anaxagora și Empedocle. A descris în manieră panteistă legenda "marelui foc", mânia cerului și a naturii dezlănțuite: "Râuri ieșite din matcă, s-aruncă pe câmpuri întinse Și laolaltă duc holde și arbori, și vite și oameni Case și temple cu sfinte valoare" (Metamorfoze, I, p.287) Se succed
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
integrării cunoașterii psihologice din orice loc din lume la istoria universală a psihologiei. Studiul a plecat de la o premisă ambivalentă, pe de o parte, de la cea a esenței naturale religioase a omului și a sufletului acestuia, prezentă deja în concepția panteistă a strălucitelor cugetări ale gânditorilor Antichității despre suflet din vechea și înfloritoarea Grecie antică, dar existentă și în cultura străveche a popoarelor din Egipt, India, China sau Japonia iar pe de altă parte, de la disponibilitatea, tot naturală, a acestuia de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
demonstrează că ea este familiară filosofi ei grecești și face apel la doctrina stoicilor despre logosul seminal imanent în lume, și fragmentat în nenumărate logosuri sau rațiuni seminale ale ființelor, care sunt sufletele lor individuale. Stoicismul e însă un raționalism panteist, în care logosul curge în lucruri „cum curge mierea în faguri” (Emile Brehier: Histoire de la Philosophie, t. I, pag. 316. ( Vezi și capitolul „Ortodoxie și Clasicism”în Ortodoxie și Etnocrație )). Justin nu identifică Logosul creștin cu această idee, de care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
savanții timpului ? Cazul lui Giordano Bruno și al lui Galilei sunt cele mai celebre. Giordano Bruno e un călugăr dominican fugit din ordin, revoltat împotriva filosofiei lui Aristotel, susținând în contradicție cu ea pluralitatea lumilor, și autor al unui sistem panteist, incoerent ca o bâlbâială metafizică. Pentru toate acestea a fost ars pe rug. Galilei e un savant de mare prestigiu al timpului său, care, tot împotriva sistemului aristotelic, susține că pământul se învârtește împrejurul soarelui. A stat pentru aceasta, bătrân
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
într-o ființă supremă, spirituală și veșnică, în care văd pe tatăl ceresc al omului. Acest monoteism primordial ne îngăduie să afirmăm, împotriva teoriilor evoluționiste, ideea degenerării formelor religioase la popoarele păgâne, de la teismul pur al revelației originare la polimorfismul panteist al zeităților identificate în creaturi, în lumina acestei idei, fenomenul henoteismului sau al cathenoteismului observat în religiile naturale superioare, ale Indiei, ale asiro babilonienilor, ale egiptenilor, grecilor și romanilor, nu apare ca o cristalizare embrionară a monoteismului, socotit ca ulterior
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acest efect decurge dintr-o asemenea cauză și, de aceea, de vreme ce aceasta din urmă nu este o cauză cazuală, este cauza naturală a efectului pe care îl produce în mod frecvent."148 Acest univers poate determina o concepție animistă și panteistă și implicit relația sa cu omul devenea una de determinare reciprocă. El este cel ce domină filosofia și știința renascentistă și care intră într-o anumită perspectivă în contradicție cu componenta rațională specifică modernității. 1. 5. Renașterea între pulsional și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se referă la plinătatea universului, el considerând că la nivelul universului nu există neființă, ci totul este ființă. Plinătatea aceasta, dublată de faptul că Dumnezeu este cel ce se manifestă prin natură ne determină să considerăm viziunea bruniană a fi panteistă. 3. Pământul nu este centrul universului. El este o planetă ca oricare alta din univers și care, asemenea tuturor planetelor, se află în mișcare. 4. Universul, ca și planeta pe care trăim au viață. Reprezentarea planetei ca o "bestie" pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin setea de Absolut. În centrul cunoașterii stă Dumnezeu, Creator al tuturor unităților, orice parte și orice întreg fiind cuprinse în El. În acest sens, unitățile nu iau naștere prin totalizare, ci sunt esențe mistice. Se poate aplica aici viziunea panteistă a lui Malebranche. Cunoașterea din perspectivă religioasă, se plasează în jurul relației: Dumnezeu omul natura. Petre Țuțea s-a oprit la trei cetăți cu destin istoric: Ierusalim, Atena și Roma pentru a ilustra acest proces interior. Astfel, Ierusalimul este simbolul patimilor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]