158 matches
-
pentru mai mulți zeci de ani. Aici ar fi stat închis nimeni altul decât Vlad Țepeș, prizonierul împăratul înainte de a prelua pentru a treia oară tronul Valahiei. În legendă se spune ca temnița castelului are legătură cu peșteră Huda lui Papara și că Țepeș a conviețuit cu liliecii peșterii o bună bucată de timp. De aici explicația numărului mare de lilieci (simbolul vampirismului) în această peșteră? Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne, o mâncare foarte mult apreciată în special de sărbători, cu sânger și slănină, - papară de ouă (“cotovei”-ouă în tigaie la care se adaugă puțin lapte și puțină făină de porumb), - în perioada posturilor ciorbe de cartofi sau de fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Rezervația constitue un important obiectiv turistic, aici se mai poate vizita și ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mănăstirii din Măgina, satul Rimetea și muzeul său etnografic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, Vânătările Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor (Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
denumită poljie. Este o depresiune largă de peste 150 km² bine populată (satele Vale în Jos, Brădești, Valea Poienii). Este drenata subteran, cele trei pâraie care se unesc aici se pierd în masivul calcaros și îl străbat prin peșteră Huda lui Papara. Are fundul relativ plat pe care curge permanent o rețea de ape. La ploi puternice apă nu poate fi drenata rapid fie din cauza debitului mare, fie din cauza colmatării ponorului cu materiale aduse de apă, lemne sau căpițe de fan. Lacul
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
din cauza debitului mare, fie din cauza colmatării ponorului cu materiale aduse de apă, lemne sau căpițe de fan. Lacul temporar ce se formează sparge în cele din urmă barajul format și debitul mare de apă produce dese inundații în Huda lui Papara și pe Valea Morilor. Acest fenomen ciudat nu a putut fi explicat în trecut și a dat naștere legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
și debitul mare de apă produce dese inundații în Huda lui Papara și pe Valea Morilor. Acest fenomen ciudat nu a putut fi explicat în trecut și a dat naștere legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează produce inundații. S-a nascut chiar și o meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost. Papara poate avea la origine latinul papă ce înseamna conducător religios, preluat în limbile "barbare" papar. Deci Huda lui Papara ar putea înseamnă adăpostul, casa conducătorului religios. În preistorie și în vremea dacilor peșteră a fost folosită că locuința și loc
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost. Papara poate avea la origine latinul papă ce înseamna conducător religios, preluat în limbile "barbare" papar. Deci Huda lui Papara ar putea înseamnă adăpostul, casa conducătorului religios. În preistorie și în vremea dacilor peșteră a fost folosită că locuința și loc de cult. Nu departe, la nici 20 km distanță se află ruinele cetății dacice, Apoulon (Piatră Craivii) clădita în
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
3-lea î.e.n., pe vremea regelui Rubobostes(unde se crede că Decebal și-a pus capăt zilelor). Zamolxes, zeul dacilor s-a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Decebal și-a pus capăt zilelor). Zamolxes, zeul dacilor s-a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
generatii care au trăit aici. În plină epoca a bronzului când probabil a fost descoperit aurul Apusenilor, așezările umane explodează și urcă de pe văile fertile ale râurilor pe vârfurile munților, până la 1300 m altitudine. La Sălciua, lângă peșteră Huda lui Papara, au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5 milenii. De aici, povestea merge mai departe... De la sfârșitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un celt de bronz, depus că ofranda zeului într-o fisură a peretelui de calcar
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
degradarea treptată a amenajării, în final o viitura de proporții distrugând-o complet. În 2002, Clubul Polaris este afiliat Universității "1 Decembrie 1918" din Albă Iulia, sub coordonarea prof.univ.dr.geolog Nicolae Ludușan, care ia în custodie și Peșteră "Huda lui Papara". În colaborare cu asociația "ALBAMONT", în anul 2004 începe acțiunea de reamenajare pentru vizitare a peșterii, printr-un program cu finanațare europeană, amenajrea nefiind, deocamdată, finalizată. Fauna cavernicola este în curs de cercetare. Aici se află cea mai bogată fauna
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
din Cluj Napoca, au început în 1998, iar măsurătorile propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificați 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. În iarna lui 2007-2008, numărătoarea a indicat cca 84.000 de lilieci din 9 specii. Huda lui Papara este, astfel, singura peșteră europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
numai din punct de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și Piatra Cetii, peșterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
vrea gazdei cel care a mâncat, cât a lăsat în blid” (Pamfil Bilțiu, 2004). Regula este valabilă și în cazul băuturii. Maramureșenii preferă, la mâncarea de dimineață (micul dejun) o masă consistentă (coleșe cu brânză, lapte acru, slănină și „mâncărușa” - papara din ouă). Gustarea mică se ia pe la 9.00-10.00, iar gustarea mare pe la 12.00-14.00. Ujina e programată în jur de 18.00, iar seara cina. La „gustarea mare” e obligatorie „zama” (supă sau ciorbă). (Petru Dunca, Delia
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
Viu" București și "Cristal" Oradea ajung, în decembrie 1983, la uriașa cascadă finală. Deschiderea peșterii, monumentală, de aproape 40 m înălțime și 12 m lățime la bază, rivalizează cu intrările din mult mai cunoscutele Cetățile Ponorului sau Peștera Huda lui Papară. Peștera are o galeria activă, unică, de 3.143 m lungime, care este greu de parcurs întrucât zonele uscate alternează cu lacuri, cascade și baricade de bolovani imenși care fac înaintarea un calvar. Prima sală în care se pătrunde, după
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
100%. Temperatura aerului oscilează între 8 si 10 grade , iar a apei între 7 si 9 grade în acord cu temperatura de afară. Datorită golorilor mari, pe tot parcursul peșterii se simte un curent de aer. După Peștera Huda lui Papară, Sura Mare adăpostește a doua mare colonie de lilieci în România. Colonia de pipistrellus se află la aproximativ 350 m de la intrare, iar la înalțimi mai mari există pe pereți și colonii de Miniopterus schreibersi. Au fost descoperite urme de
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară sau invers, din Sălciua pe drumul ce duce la Brădești. Peștera a fost locuită din preistorie. Au fost descoperite urme de cultură din epoca bronzului târziu. A fost explorată și cartată de Viorel Roru Ludușan în 1982 după informațile luate
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
10-15 m. Podeaua aproape orizontală este acoperită de bolovani și mâl rezultat din inumdațiile accidentale produse în poljia Vânătările Ponorului în fundul careia se află. Toata apa ce dispare aici apare după 18 m în partea finală a peșterii Huda lui Papară. La ploi putenice, toată apa care se colectează în poljie trebuie drenată de Ponorul Vânătare. Accidental acesta se poate colmata cu material adus, crengi sau căpite de fân. Atunci se formează un lac temporar care poate sa se ridice la
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
se formează un lac temporar care poate sa se ridice la câțiva zeci de metri înălțime, inundând și . Când presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta este spulberat și apa năvălește cu debit mare pe galeria activă a peșterii Huda lui Papară și apoi pe Valea Morilor până în Arieș. De aici s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea puține speleoteme. Câteva
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta este spulberat și apa năvălește cu debit mare pe galeria activă a peșterii Huda lui Papară și apoi pe Valea Morilor până în Arieș. De aici s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea puține speleoteme. Câteva scurgeri parietale și puține stlactite pot fi văzute aici. Peștera se poate vizita fără probleme. Doar la intrare, pragul
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
a fost afiliat la Comisia Centrală de Speologie Sportivă în 1979. Au fost descoperite și explorate peste 400 de noi peșteri. Peșteră Bisericuța, Peșteră Dâmbău, Avenul Gemenele, Peșteră din Valea Geoagiului, Peșteră Calului, Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile de peste 3 km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt încă multe semne de întrebare. În Peștera Poartă lui Ionele se decoperă Galeria Superioară în care este amenajat traseul turistic
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
România, într-o expediție la care au participat mai multe cluburi, Viorel Roru Ludușan descoperă, explorează și cartează singur 250 m de noi galerii. Coechipierii, din cauza epuizării, abandonaseră explorarea. În 1986 Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii Huda lui Papara. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Roru,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinschi, Naghy Martin, Florin Oprea. Sunt confecționate și montate 12 podețe metalice, două scări și amenajate câteva sute de metrii de poteci
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]