445 matches
-
dorul sânge sângerând doară dor și-adorm dorințe cântecul cântând. dar o văd și trece norul dorul liniști liniștind. *** mai rabd un dor pe coapsa ta voi ninge mângâiere de ghiocei cernuți pe iarba udă stârni-voi dans nebun de paparudă torcând în negrul nopții mlădiere adie voaluri dezvelindu-ți nurii ademenind poftiri de trup măiastru înveșmântată-n astre și albastru vârtej pierdut în freamătul pădurii mai rabd un dor si mă strivesc sub tine nuntire aspră ispitește zorii perdele dăruirii
DORUL [PARTEA I] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384027_a_385356]
-
cu ochii-nchiși sub duș să nu cumva să vezi cum lacom gura scurgerii se cască gata să te absoarbă odată cu apa uiți de tine un timp până când susurul apei iar crește ca un ecou al inimii șoptindu-ți despre paparudele ce vor aduce totuși la venirea nopții iepele nărăvașelor ploi ca să adape și-nsetarea melcilor. Referință Bibliografică: CÂNTEC PENTRU MELCI / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
văz că ne înmulțim! surâse spătarul. Cine e dumneaei? — Sunt Cosette, de la han - ciripi cu vioiciune țigăncușa. Noi doi ne iubim - adăugă ea, arătându-l cu degetul pe Broanteș - și vreau să fug cu voi. Dacă sunteți bărbați și nu paparude, rogu-vă nu mă lăsați aici! Dar n-avem decât trei cai! - spuse Barzovie-Vodă. — Ia ad-o-ncoace la moșul, s-o drămăluiască! - spuse spătarul. Dintr-o săritură pe cal, Cosette fu în brațele spătarului. Calul icni scurt, clătinând din cap; Broanteș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu se opri răsuflând greu și-și scoase batista. Iovănuț privea spre el încremenit: niciodată nu-l mai văzuse ieșindu-și din fire în așa hal. — Vă rog să mă scuzați - zise Metodiu, ștergându-și fruntea - dar mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nostru, numai să fie în apropierea lui și câte și mai câte, că erau peste o mie de femei, unele din ele cunoscându-se din vedere și sprijinindu-se una de alta, să nu se prăbușească de plâns. între toate paparudele alea, străbunicul stătea întins demn și țeapăn, cu o floare roșie la butonieră și părând că zâmbește. Avea și de ce, nu l-ar mai răbda pământul să-l rabde! De ce? - întrebă bătrânelul, mirat de ultimele vorbe ale căpitanului. — Pentru că, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
privind-o chiorâș. Bag sama după cum te-nghesui să dai, că ești de-același neam cu mine. — Așa-i, tataie - zise Cosette și făcându-și vânt, îl cârpi scurt de la stânga la dreapta. — Da-o-ar boala-n tine de paparudă - murmură Tănase în țigănește, frecându-și obrazul. Apoi se-ntoarse spre spătar: Dumneavoastră nu-ncercați? — Ba da, cum să nu - răspunse Vulture și-i arse una mai-mai să-l răstoarne cu jilțul. — Să fie primit - spuse țiganul, scuturându-și capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
într-o grămadă de țări - la nimeni n-am văzut obiceiul ăsta, să-ți iei atâtea belele pe cap. Și vorba aia, sunt popoare în toată regula, popoare cu carte. Numai noi, în loc să strângem un ban, să strângem cărți, strângem paparude de-astea. Dacă mă socotesc bine, când ajung cred că reduc chiar două. Episodul 216 DECĂDEREA IMPERIULUI OTOMAN — Dacă nu m-aș teme să nu vă cășuneze o supărare - zise Metodiu - v-aș pune o întrebare. Pune-o, bre, - zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din sărbătorile următoare sunt cunoscute în localitatea dumneavoastră? Urmează peste o sută de sărbători, înscrise cu numele, dintre care am selectat pe cele cu rezonanță și în conștiința locuitorilor din comuna Filipeni: Filipii, Joile după Paști, Foca, Rusaliile, Ilie Pălie, Paparudele, Sf. Andrei, 40 de mucenici, Drăgaica, Caii lui Sf. Toader, Pintilie Călătorul, Ghermanul (Harmanul pentru viermi), Sf. Ignat, Armindenul, Sânzienele, Spolocaniile, Joia Mare, Dochia, Izvorul Tămăduirii, Logodna păsărilor, Săptămâna brânzei. După înșirarea celor peste o sută de întrebări, se adresau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impusă de popor „a prins” și a rămas. în rândul acestora se înscriu „Joile după Paști”, Marțile după Paști, altele sunt interdicții limitate la o lucrare: nu se cosește, nu se taie lemne, nu se coase, nu se mătură etc. „Paparudele” - inițial n-au avut nimică de-a face cu religia creștină: Dansul păgân al „paparudelor”era menit să aducă ploaia; apoi preotul a făcut slujb de dezlegarea cerului pentru ploaie. De sărbătoarea Sfântului Andrei, protectorul animalelor și oamenilor, se ung
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Paști”, Marțile după Paști, altele sunt interdicții limitate la o lucrare: nu se cosește, nu se taie lemne, nu se coase, nu se mătură etc. „Paparudele” - inițial n-au avut nimică de-a face cu religia creștină: Dansul păgân al „paparudelor”era menit să aducă ploaia; apoi preotul a făcut slujb de dezlegarea cerului pentru ploaie. De sărbătoarea Sfântului Andrei, protectorul animalelor și oamenilor, se ung ușile și ferestrele cu usturoi pentru îndepărtarea duhurilor rele, a lupilor, a bolilor etc. Spolocaniile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însă m-am grăbit spre marginea de pădure, unde trebuia să vină în ziua aceea, a doua zi de dragoste, să vină Romanița, dascălul Caloianului. A treia zi după înmormântarea Caloianului, adică a treia joie după Paști, în ziua de Paparude, fetele trebuiau să se ducă iar în locul acela, la dezgropat mortul, la bocit iarăși, apoi dădeau drumul Caloianului dezgropat pe Olt, ca anul să fie ploios, îmi spusese Romanița, eu nu m-am mai dus să le văd, că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cad din ceruri curcubeie grele Planeta de păcate să se spele Să intru ud la mine în odaie, Să văd cum fuge lumea de potop Și deschizând umbrelele zălude Să-mi cure apa șiroind din clop, Ca din veșmântul unei paparude Să curățească toată răutatea Care-a cuprins din rădăcini cetatea! Referință Bibliografică: Îmi place toamna / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎMI PLACE TOAMNA de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364509_a_365838]
-
coclite lacrimi înghețate stalactite din jurnalul de-nsemnări postume savurăm ingenioase glume studiezi farmacopeea verde nu se fierbe pentru că se pierde se distrug prea multe vitamine și devine roșu-știe orișicine noi mâncăm salata verde crudă papa este dar nu-i paparudă agreem bomboanele de mentă folosim gândirea convergentă după cinci minute-n Marea Moartă ieși murat ca un bătut de soartă cărțile caiete zgribulite tremură pe masă risipite pomii fără frunze costelivii dau din mâini pe stradă ca bețivii unii îmbătați
CEAS DE RECULEGERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361481_a_362810]
-
Sânziene și rusalii... Noaptea nopților rebele De delir și funeralii Cu drăgaice și cu iele Când se-mpușcă generalii Și-și dau viața pentru ele. Zâne bune, zâne crude, Și iubite neiubite... Noaptea spiritelor lude De fecioare neursite, De frigide paparude Când se vând pentru ispite Pustnici, regi, cristoși și iude. Zâne bune, zâne acre Libere sau ferecate... Noaptea patimilor sacre Și a sacrelor păcate Pentru văduve și soacre Când nu-s iaduri ferecate Pentru piazele din lacre. Zâne bune, zâne
SÂNZIENE ŞI RUSALII... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363867_a_365196]
-
a fost pus pe o scândură și i s-a dat drumul să curgă la vale pe apa pârâului din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. [1]a se legăna, a se amesteca - regionalism
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
bolnăvioară, / Nu mai bântuie pe-afară. / Se dezbracă de cojoace, / N-are altceva, a face. / / Din zăpada ce mustește, / Ghiocelul se ivește / Și din clopoțel vestește: / - Primăvara iar sosește!” Apoi, treptat, se instalează peste întinderi vara cu „Soare arzător”, „Secetă”, „Paparudele” „Ploaie torențială”, „Vara”: “ Vara are-n păr legate / Multe flori și minunate. / Totul este un covor / Verde și multicolor. După ploaia cea curată, / Curcubeul se arată; / Cerul este mai vioi, / Aducând speranțe noi.” Într-adevăr copilăria parcă nicăieri nu este
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
de drojdie blestemând pe un nene beat, care-i aruncase cutia legată de gâtul istovit. L-am ajutat să le așeze, mult timp mulțumindu-mi. Avea în comună și zonele învecinate și un alt rol, de păstrător al unei tradiții „paparuda”. În secetele lui iulie și august, se făceau slujbe la biserici pentru ploaie, se trăgeau clopotele, sau erau purtate moaștele sfintei Filofteia de la Curtea de Argeș prin toate satele, scoțând oameni din curți, ce priveau cerul, implorând pe Dumnezeu să le dea
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
acei oameni. Credincioșii apelau și la tradiție, de comun acord cu Costică, îl dezbrăcau în pielea goală, îl acopereau cu frunze de arine, fag, stejar, pe cap îi puneau o coroană, din crenguțe tinere și desculț bătea străzile satului cântând: „Paparudă, rudă/ Vino și mă udă/ Dă, Doamne, o ploaie/Să curgă șiroaie/ Câmpul să-nverzească/ Recolta să crească.” Oamenii ieșeau la porți și aruncau în paparuda ce implora ploaia, căni cu apă, unii transformau ritualul în circ aruncând găleți cu
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
cap îi puneau o coroană, din crenguțe tinere și desculț bătea străzile satului cântând: „Paparudă, rudă/ Vino și mă udă/ Dă, Doamne, o ploaie/Să curgă șiroaie/ Câmpul să-nverzească/ Recolta să crească.” Oamenii ieșeau la porți și aruncau în paparuda ce implora ploaia, căni cu apă, unii transformau ritualul în circ aruncând găleți cu apă pe Costică, dar care nu zicea nimic, parcă ostentativ să arate că el este mai presus decât ei. Uneori, oamenii certați cu educația, îl dezbrăcau
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
dau copiii de grindă, se celebrează botezul Domnului Iisus la Bobotează, se bucură de Dragobete, își exprimă sentimental de iubire de Mărțișor, comemorează înaintașii de Sâmbăta Morților, pun crengi de verdeață la porți de Sfântul Gheorghe, sărbătoresc Paștele, păstrează ritualul Paparudelor, în general se păstrează toate tradițiile neamului românesc. Paginile de cultură, lăcașurile de cult, fotografiile cu portul popular folosit pe Valea Beicii, profilul moral al locuitorilor( cu spirit de tovărășie, oamenii au statura mijlocie, piele albă, ochi căprui, păr castaniu
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
am avut doar 300 de fani și prieteni, mulți străini. Afară se buluciseră cinci mii de oameni, care nu îndrăzneau să intre în sală, pentru că biserica le „recomandase” să se țină departe de noi, „păgânii”. Ce să spun? Noi cântăm paparude. Din păcate, ele sunt precreștine. GCS: Păcat, mare păcat. Stiu că voi sunteți inegalabili, iar toboșarii făgețeni sunt practic un cadou ceresc. Cred totuși că e o neînțelegere la mijloc. NC: Da. Nu e vorba de religie și de crez
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
a fost pus pe o scândură și i s-a dat drumul să curgă la vale pe apa pârâului din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. Referință Bibliografică: Ana, / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
care îmi extrag energia din bogăția nesecată a obiceiurilor populare și a tradițiilor, mă îmbărbătez singura. Vom ieși noi din greu și din seceta pe care specialiștii o anunță cea mai grea din ultimii ani; ba cu ajutorul Caloianului, ba cu Paparudele. Folosind procesiunea Caloianului, vom dezvolta floricultura. Deviza primarilor va fi: „Localitatea, Caloianul și Întreprinzătorul floral”. Cum păpușa Caloian va trebui modelată din argilă, vom da de lucru și sculptorilor. „Paparudă rudă / vină de ne udă /................................................./ Cu ciubărul-bărul / peste tot poporul
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
mai grea din ultimii ani; ba cu ajutorul Caloianului, ba cu Paparudele. Folosind procesiunea Caloianului, vom dezvolta floricultura. Deviza primarilor va fi: „Localitatea, Caloianul și Întreprinzătorul floral”. Cum păpușa Caloian va trebui modelată din argilă, vom da de lucru și sculptorilor. „Paparudă rudă / vină de ne udă /................................................./ Cu ciubărul-bărul / peste tot poporul”. Folosind procesiunea paparudelor, vom impulsiona industria ciuberelor. Dacă fiecare primărie va achiziționa câte un ciubăr pentru fiecare cap-locuitor, ce minunat va fi! În acest mod vom da de lucrul și
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
Caloianului, vom dezvolta floricultura. Deviza primarilor va fi: „Localitatea, Caloianul și Întreprinzătorul floral”. Cum păpușa Caloian va trebui modelată din argilă, vom da de lucru și sculptorilor. „Paparudă rudă / vină de ne udă /................................................./ Cu ciubărul-bărul / peste tot poporul”. Folosind procesiunea paparudelor, vom impulsiona industria ciuberelor. Dacă fiecare primărie va achiziționa câte un ciubăr pentru fiecare cap-locuitor, ce minunat va fi! În acest mod vom da de lucrul și manechinelor, că, vorba aia, nu oricine poate fi paparudă-nudă. Și uite așa... și
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]