8,430 matches
-
de decriptare a tuturor simbolurilor întâlnite în texte. Aceste abordări sunt un paliativ care, în esență, aglomereză lectura producând dezordine și confuzie în sistemul labirintic al semnificațiilor. Cifrul cu care se poate pătrunde în universul fantastic eliadesc este furnizat de paradigma gnostică. Există chiar o tradiție în acest sens (veche de aproximativ două decenii) conturată la noi de Ioan Petru Culianu, Matei Călinescu, Gheorghe Glodeanu și Ion Neagoș. Secretul este simplu în aparență și constă în poziționarea inteligentă a lecturii pe
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
de consecințe imediate în primele pagini, privind rolul anamnezei, preocuparea obsesivă a lui Eliade pentru vestimentație și teatru sau paralelismul unor nunți (una terestră și alta „cezarică”), induc deja accentele gnostice pe care le asamblează și le argumentează atent autorul. Paradigma gnostică este cea mai bună cale de acces spre literatura fantastică a lui M. Eliade dacă se menține dozajul atent și sensibil al proporțiilor. În caz contrar, soluția își pierde din utilitate și are o evoluție asimptotică. Spre exemplu, dacă
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
cea mai bună cale de acces spre literatura fantastică a lui M. Eliade dacă se menține dozajul atent și sensibil al proporțiilor. În caz contrar, soluția își pierde din utilitate și are o evoluție asimptotică. Spre exemplu, dacă în privința beletristicii paradigma gnostică este cea mai pertinentă cheie de lectură, în dreptul operei științifice am unele rezerve (cu toate că argumente ar fi și de o parte și de cealaltă). Ieșind din spațiul creației, am impresia că automatismul instrumentului secondează discernământul autorului. Și cu mai
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
se mai poate repeta. Și dacă e drept ca la școală să se învețe despre Holocaust, e drept să se învețe și despre Sighet, Aiud, Gherla, Pitești, Jilava, Capul Midia și celelalte oribile locuri de detenție și moarte. Citiți Memoria! * PAradigma (nr. 12, dec. 2003) îl evocă, în editorialul semnat de dl Ieronim Tătaru, pe Ovid Densusianu, de la nașterea căruia s-au împlinit 130 de ani. Lingvist, filolog, istoric, critic literar, poet, promotor al simbolismului, Ovid Densusianu a fost profesorul, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
încît mă văd nevoit să schițez o istorie a noțiunii. La origine, conceptul de subcultură a apărut în sociologie; a fost propus de Școala de la Chicago a anilor ’30-’40 din secolul trecut. Apoi s-a produs o schimbare de paradigmă, în sensul lui Thomas Kundt și, în sfîrșit, a intrat în joc și punctul de vedere socio-cultural, prin școala britanică de studii culturale. - Care au fost rațiunile care au dus la această schimbare de paradigmă? - Faptul că sociologia funcțională clasică
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
a produs o schimbare de paradigmă, în sensul lui Thomas Kundt și, în sfîrșit, a intrat în joc și punctul de vedere socio-cultural, prin școala britanică de studii culturale. - Care au fost rațiunile care au dus la această schimbare de paradigmă? - Faptul că sociologia funcțională clasică, preocupată exclusiv de a delimita ce e funcțional de ce e disfuncțional (cu nuanțele de rigoare în evaluare, bineînțeles) nu mai permitea o abordare adecvată a problemei. Devenise limpede că, dacă există un grup minim de
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
din dialogul purtat în aceeași împrejurare în fața publicului din Piatra Neamț de către dna Monica Lovinescu și dnii Ierunca și Liiceanu), Gh. Grigurcu, Alex. Ștefănescu, Mircea A. Diaconu, Luca Pițu, Ștefan Borbély, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, Mihai Gălățanu, Mihaela Albu * În Paradigma nr. 3-4, multe și interesante comentarii despre Paul Celan, datorate dlor Marin Mincu, Andrei Corbea, Gheorghe Popescu, George Guțu, Luca Pițu etc. Extrem de utilă este reproducerea unei lungi intervenții a lui Richard Rorty rostite cu ocazia conferinței lui Umberto Eco
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
și despre viitoarea noastră/ crescătorie de melci” (Jurnal șIVȚ). Dar retragerea cea mai profundă se produce spre extremitatea originară a vieții. Autorul Casetei cu șerpi e magnetic atras de copilăria cea doldora de „miracole” simple care constituie în fond o paradigmă a ființei sale permanente: „Un copil se plimbă cu o bufniță uriașă pe umeri/ un copil încalecă smeul și ajuns în văzduh trage norii de urechi/ un copil îndreaptă săgeata spre o farfurie sburătoare/ un copil pe coama casei își
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
despre literatura scrisă în comunism față cu piața literară liberă proza scurtă să fie dacă nu total ignorată oricum nu dezbătută în discuții exclusive asupra genului. Cred că proza scurtă scrisă atunci nu este afectată, precum romanul, de schimbarea de paradigmă culturală. Cel puțin nu într-o măsură prea mare. Și acest avantaj se datorează în primul rând caracteristicilor genului. Cum lapidar formula undeva Nicolae Manolescu, nuvela e anecdotică, romanul e problematic; neocupându-se de analiză, descriere, sondare psihologică, povestirea și
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
sobru și zgârcit - al actorilor. Cred că }ara belșugului a lui Wenders a dat tonul. Sau poate aceste filme sunt așa doar pentru ochiul meu latin. Exemple ale acestei tendințe sunt In vino veritas și, deși nu respectă în totalitate paradigma, Eu, Peter Sellers. Oricum, contrabalansează lungmetrajele-star de anul trecut: 21 de grame și Misterele fluviului. Totuși, și acest gen, axat pe situații tragice care sunt manipulate ca să mimeze cât mai realist o lovitură în plexul solar al publicului, și-au
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
vîslește-n mine dis-de-dimineața/ și-un sol din lumile sub-pămîntești" (Ritual șsolulț). Avem a face așadar cu încă o variantă a "dublei apetențe" a lui Baudelaire către Dumnezeu și către Satana, căreia Arghezi i-a creat la noi cea mai expresivă paradigmă. De atunci încolo numeroși poeți români arghezianizează nu neapărat mimetic, ci, în bună măsură, ca efect al unei psihologii comunitare. Căci poetul băștinaș nu răspunde, în genere, tipului de vates, fiind mai curînd un revers al acestuia, un damnat ce
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
spațiul românesc , o acțiune artistică include în discursul său și temporalitatea ca o prezență perceptibilă. Pentru că aici nu mai este vorba despre o privire istorică liniară, despre marcarea unei succesiuni, ci despre simultaneitatea și conjuncția în același proiect a două paradigme principial diferite: imemorialul și prezentul, forma definitivă și efemerul, proiecția legendară și demitizarea. Iar dacă la primul său nivel, acela al expoziției propriu-zise, intervenția artiștilor poate fi evaluată diferențiat, avîndu-se în vedere natura obiectelor, la nivelul secund, cel cu valoare
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
care acesta părea să stagneze. Poporul român nu și-a pierdut niciodată voința reîntoarcerii la originile sale europene, chiar dacă împrejurări vitrege, politice sau economice, ideologii perverse și doctrine alienante i-au frânt tendința naturală de sincronizare cu restul continentului, cu paradigmele culturale prin care acesta s-a definit. Românii, susține Gheorghe Ceaușescu, sunt europeni prin origini, prin cultură (în care grund-ul european s-a regăsit mereu, în ciuda imixtiunilor în forță ale unor forma mentis dominatoare), prin aspirație. încercările de izolare
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
un eseu semnat de Susan Peck MacDonald (1994), Maria-Ana Tupan precizează: "în vreme ce setul de probleme sau de metode sînt comune, posibilitățile explicative sau hermeneutice sînt nelimitate. Retorica (este menționată școala istoriștilor, cu stilul lor personalizat, anecdotic, tropic), caracterul deschis al paradigmelor științifice, al posibilităților de interpretare care nu sînt constrînse de consensul profesional sau disciplinar constituie componenta subiectivă a comentariului literar. Cercul de cercetători poate fi înțeles în sens restrîns, ca atașament local al celor care citează aceiași autori, discută la
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
modelului "genealogic", care s-ar transforma împreună cu obiectul său, semănînd cu dezvoltarea unui embrion sub coaja omului, ar reprezenta concomitent o subordonare la un tipar și o eliberare în imprevizibil, în unicat, întrucît "codurile biologice nu generează indivizi identici". Astfel paradigma biologică a culturii constituie o injecție de ontologizare în țesuturile acesteia, un semnal al eliminării clivajului dintre semne și lucruri, proclamat în zorii modernității. Spre a-l parafraza pe Foucault, "textul rătăcitor în universul lucrurilor" se apropie de sfîrșitul voiajului
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
apare grefată pe o intuiție a ordinii universale ce se opune dezordinii, pe o responsabilitate de esență metafizică de-a conserva geometria ordinii. Ca urmare, contingentul epocal e resorbit de spațiul vizionar al unui absolut geometrizat, inspirator precum o supremă paradigmă. Idealul e intangibil, ireductibil aidoma oricărui mister profund, aflat într-o irezolvabilă neconcordanță cu realul, "sediul" său fiind transcendența: "Castelul în apă/ Cu cît mai înalt/ Cu atît mai adînc,/ Bătut de vînturi/ Și mișcat de valuri,/ Neexistînd pe pămînt
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
lor, împărtășindu-și splendorile, care impresionează prin bogăția lor, slăvindu-și atât aparențele, cât și esențele. Sunt muzicile care clamează, care perorează, care impun. Și pe deasupra îți sar în urechi, perturbând cursul liniștit, rectiliniu al istoriei muzicii. Căci ele deturnează paradigmele stilistice, ajustează gustul estetic, ameliorând sau, dimpotrivă, înrăutățind forța de impact a artei sunetelor asupra însăși naturii umane. Or, cu ce putem asocia aceste muzici dacă nu cu semnul exclamării ? 15. De cele mai multe ori întrebarea este o neliniște. Iar atunci când
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
în general, și muzica, în special, arta sunetelor conectează și conexează. 2. Muzica savantă s-a născut într-o societate de tip melancolic, ce a deprins câteva trăsături inconfundabile: visare, gratuitate și emotivitate. Extincția ei se va produce odată cu schimbarea paradigmei civilizaționale, atunci când societatea umană se va articula în baza unei tipologii colerice, bântuite de viteză, pragmatism, exactitate, eficiență și, nu în ultimul rând, de cinism. 3. Dacă în societatea de tip melancolic primadone erau arta subtilă și rafinată, individualitatea și
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
imbecilitate. Întotdeauna însă e comică (ori grotescă) pentru că ajunge cu capul sus, în afara propriului trup și suflet, stând în același timp cu picioarele îngropate în tina iluziilor deșarte. 20. Generații consecutive de melomani și muzicieni au fost educate în spiritul paradigmei sonore de tip melancolic. Întreaga societate umană a gravitat în jurul unor trasee brăzdate pe un solid sol melancolic. Iată însă că atât solul, cât și traseele au suferit puternice procese de eroziune, ce au condus la apariția unei paradigme de
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
spiritul paradigmei sonore de tip melancolic. Întreaga societate umană a gravitat în jurul unor trasee brăzdate pe un solid sol melancolic. Iată însă că atât solul, cât și traseele au suferit puternice procese de eroziune, ce au condus la apariția unei paradigme de tip coleric. O altă lume s-a ivit. Din ce în ce mai amenințătoare. Și mai grăbită Dacă modelul sangvin al Antichității a durat, probabil, câteva milenii, modelul melancolic aproximativ un mileniu, cât va dura oare modelul coleric? Dar cel flegmatic?
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
din acei ani ai întunericului. O altă utopie, a literaturii, începea să dubleze realitatea tot mai sordidă a unei lumi fără nici un sprijin spiritual și moral, religios ori civic, în afara artei. în acest spirit profund utopic s-a format noua paradigmă literară a generației postbelice, o paradigmă neomodernă a stilului înalt, pur și grav, în care ironia era exclusă, iar jocul era luat în serios, avându-și riscurile lui. Categoria "înaltului" și cea a "idealului de zbor" reluau și continuau mai
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
altă utopie, a literaturii, începea să dubleze realitatea tot mai sordidă a unei lumi fără nici un sprijin spiritual și moral, religios ori civic, în afara artei. în acest spirit profund utopic s-a format noua paradigmă literară a generației postbelice, o paradigmă neomodernă a stilului înalt, pur și grav, în care ironia era exclusă, iar jocul era luat în serios, avându-și riscurile lui. Categoria "înaltului" și cea a "idealului de zbor" reluau și continuau mai degrabă pe orizontală, pieziș, categoria "absolutului
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
grav, în care ironia era exclusă, iar jocul era luat în serios, avându-și riscurile lui. Categoria "înaltului" și cea a "idealului de zbor" reluau și continuau mai degrabă pe orizontală, pieziș, categoria "absolutului" și pe cea a "esențelor" din paradigma literară modernistă a deceniului patru, fără "metafizica transcendentală" a acesteia, interzisă în epocă și înlocuită de artiști cu o transcendență a operei care se relevă numai în gestul sacru al creației. Această stranie "metafizică a artei", dominantă în deceniile șapte-opt
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
pristol, se arată de față Trupul și Sîngele Mîntuitorului" (Psalmul 8). Avem a face astfel cu o estetizare a hierofaniei. Menționăm că aci opiniile teologilor sînt împărțite. Dacă unii se arată dispuși a vedea în artist un ins ce imită paradigma divină inclusiv, sub raportul capacității sale creatoare, alții îl suspectează de o trufie cu luciferice tangențe. Ultimii se pot bizui și pe următoarea glosă a Fericitului Augustin: "Dumnezeu nu ne-a spus: învățați de la Mine cum au fost făcute cerul
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
înțelege mecanismele de articulare ale sistemului în cauză. Propunînd un criteriu etic de evaluare, Cornea mută discuția într-un plan uman (nu întîmplător unul dintre capitole conține o pledoarie pentru umanism într-o lume în care scientismul reprezintă din ce în ce mai mult paradigma învingătoare), alegîndu-și drept punct de referință gînditorul în locul conținutului de gîndire. Ceea ce el obține astfel prin raționament logic, psihologia modernă confirmă experimental (ah, spectrul scientismului!): persuasiunea depinde de cele mai multe ori de felul în care este perceput un interlocutor (drept autorizat
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]