144 matches
-
(n. 1598, Milano - d. 30 noiembrie 1647, Bologna) a fost un matematician și călugăr iezuit italian. Cartea sa fundamentală este Geometria indivisibilius continuorum unde și-a publicat cercetările sale privind cercurile, elipsele, sferele, triunghiurile, paralelogramele, cilindrii și trunchiurile de con. El a ajuns sa pună în evidență o metodă - Principiul lui Cavalieri - de determinare a volumului unui corp. A studiat la Universitatea din Pisa, unde a făcut cunoștință cu Galileo Galilei și Benedetto Castelli, care
Bonaventura Cavalieri () [Corola-website/Science/308728_a_310057]
-
dar ușor rotite în sens orar pe un câmp paralelogramic. Fiecare din aceste pătrate aveau câte un dublu cerc centrat, de la care porneau linii radiale spre toate direcțiile. Câmpul era completat cu o linie dublă, paralelă cu latura din stânga a paralelogramului câmpului însemnului. Câmpul petlițelor era bordat cu același împletitură ornamentală ca și a gradului de "Oberstleutnant" al armatei germane. Printre "Obersturmbannführer"-ii de marcă au fost compozitorul Carl Orff (care a compus Carmina Burana) și criminalii de război Rudolf Höss
Obersturmbannführer () [Corola-website/Science/302967_a_304296]
-
echilibru static, în care mai multe forțe se anulau reciproc. Astfel de experimente demonstrează proprietatea esențială că forțele sunt mărimi vectoriale aditive: ele au modul și direcție. Când două forțe acționează asupra unui obiect, rezultanta se poate determina folosind regula paralelogramului pentru adunarea vectorială: adunarea a doi vectori reprezentați ca laturile unui paralelogram dă un vector rezultant egal în modul și direcție cu diagonala paralelogramului. Modulul rezultantei variază de la diferența modulelor celor două forțe la suma acestora, în funcție de unghiul dintre liniile
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
experimente demonstrează proprietatea esențială că forțele sunt mărimi vectoriale aditive: ele au modul și direcție. Când două forțe acționează asupra unui obiect, rezultanta se poate determina folosind regula paralelogramului pentru adunarea vectorială: adunarea a doi vectori reprezentați ca laturile unui paralelogram dă un vector rezultant egal în modul și direcție cu diagonala paralelogramului. Modulul rezultantei variază de la diferența modulelor celor două forțe la suma acestora, în funcție de unghiul dintre liniile lor. Diagramele de corp liber se folosesc pentru a analiza forțele ce
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
modul și direcție. Când două forțe acționează asupra unui obiect, rezultanta se poate determina folosind regula paralelogramului pentru adunarea vectorială: adunarea a doi vectori reprezentați ca laturile unui paralelogram dă un vector rezultant egal în modul și direcție cu diagonala paralelogramului. Modulul rezultantei variază de la diferența modulelor celor două forțe la suma acestora, în funcție de unghiul dintre liniile lor. Diagramele de corp liber se folosesc pentru a analiza forțele ce acționează asupra unui sistem. Ideal, aceste diagrame se desenează cu modulele și
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
acesta a fost descris mai devreme, în jurul anului 1100 de către Jia Xian. Yang Hui a expus și reguli pentru facerea de aranjamente combinatorii în pătrate magice, a oferit o dovadă teoretică pentru cele 43 de axiome ale lui Euclid despre paralelograme și a fost primul care a folosit coeficienții negativi ai lui „x" în ecuații de gradul al doilea. Contemporanul lui Yang, Qin Jiushao (c. 1202-1261), a fost primul care a introdus simbolul zero, în matematica din China, înainte în aceste
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
pentru a fi practicat de o singură persoană, Tangramul este ilustrarea perfectă a aforismului "Maeștrii se dovedesc în lipsa mijloacelor". Într-adevăr, resursele inițiale ale jocului sunt extrem de reduse: șapte figuri geometrice (5 triunghiuri (de diferite mărimi), un pătrat și un paralelogram). Jocul constă în așezarea celor 7 figuri (toate și numai ele - prima regulă), una lângă alta, fără suprapuneri (a doua regulă), în plan (regulă implicită), pentru a forma anumite figuri date, figuri cu valoare estetică sau imagini stilizate de obiecte
Matematică recreativă () [Corola-website/Science/309129_a_310458]
-
laturi (baza prismei). Cu alte cuvinte, o prismă este alcătuită dintr-un poligon cu "n" laturi, o copie a acestuia, deplasată cu un vector formula 1, precum și "n" fețe conectând laturile celor 2 poligoane în mod corespunzător. Aceste fețe sunt întotdeauna paralelograme. Toate secțiunile transversale paralele cu baza sunt egale. Deasemenea, dacă vectorul formula 1 este perpendicular pe bază, înâlțimea prismei este egală cu lungimea acestuia ( formula 3 ). O dreaptă care alunecă pe un poligon oarecare și rămâne paralelă cu o dreaptă fixă (ce
Prismă (corp) () [Corola-website/Science/309328_a_310657]
-
și AC în segmente proporționale : formula 1 În trapezul AA'BB' se duce prin A o paralelă la A'B' , care taie DE și BB' în M, respectiv N. Se știe deja că AM = MN. Cum AMEA' și MNB'E sunt paralelograme, rezultă: A'E = AM = MN = EB', A'E:EB' = AM:MN = AD:DB și A'E:EB' = AD:DB Fără a pierde din generalitate, să presupunem că AM:MB = 5:3. Se duc linii paralele cu baza BB' prin punctele
Teorema lui Thales () [Corola-website/Science/303451_a_304780]
-
construcții grațioase, confortabile însă la scară mult mai redusă decât al teatrelor și palatelor. Locuința stăpânilor se găsește în mijloc și are în fața coloane. Ca să ajungi la intrare trebuie să traversezi o curte de onoare, care se aseamănă cu un paralelogram, unde se găsește grădina, uneori cea principală. Poarta propriu-zisă ia forma uni arc de triumf, iar la dreapta și la stânga sunt alte construcții pentru servitori și dependințe. În acest stil arhitectural, clasicism, se îmbină grandoarea cu eleganța într-o manieră
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
de estimări, │numere reale, interpretare geometrică: │ │aproximări și strategii de optimizare │imagini ale unor intervale [proiecțiile unor │ │ │porțiuni de parabolă pe axa O(y)] Transpunerea unor operații cu vectori în ● Operații cu vectori: adunarea (regula │ │contexte geometrice date │triunghiului, regula paralelogramului), │ │3. Utilizarea operațiilor cu vectori pentru a │ proprietăți ale operației de adunare; Caracterizarea sintetică sau/și vectorială a │● Vectorul de poziție a unui punct │ │unei configurații geometrice date ● Vectorul de poziție a centrului de greutate al │ │4. 1. Identificarea legăturilor
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
geometrică: imagini ale unor │ │reprezentări grafice prin utilizarea de estimări, │intervale (proiecțiile unor porțiuni de parabolă │ │aproximări și strategii de optimizare │pe axa Oy) Transpunerea unor operații cu vectori în ● Operații cu vectori: adunarea (regula │ │contexte geometrice date │triunghiului, regula paralelogramului), │ │3. Utilizarea operațiilor cu vectori pentru a │proprietăți ale operației de adunare; Caracterizarea sintetică sau/și vectorială a │● Vectorul de poziție a unui punct │ │unei configurații geometrice date ● Vectorul de poziție a punctului care împarte un│ │3. ● Vectorul de poziție
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
a două exemple concrete: Primul exemplu de spațiu vectorial constă din săgeți într-un plan, pornind de la un punct fix (originea). Acestea sunt folosite în fizică pentru a descrie forțele sau vitezele. Date fiind oricare două astfel de săgeți, și , paralelogramul generat de aceste două săgeți conține o săgeată diagonală care începe și ea tot de la de la origine. Această nouă săgeată se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt pe aceeași
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
proprietățile vectorilor introduse în exemplele de mai sus. Într-adevăr, rezultatul adunării a două perechi ordonate (ca în al doilea exemplu de mai sus) nu depinde de ordinea operanzilor: De asemenea, în exemplul geometric de vectorii văzuți ca săgeți, întrucât paralelogramul care definește adunarea vectorilor este independent de ordinea vectorilor. Toate celelalte axiome pot fi verificate într-un mod similar în ambele exemple. Astfel, făcând abstracție de natura concretă a tipului particular de vectori pe care se lucrează, definiția include aceste
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
punct x din U(o 2-formă); spațiul liniar al formelor biliniare antisimetrice are la fiecare x dimensiunea n(n-1)/2; o bază formează produsele dxΛ dx definite pe doi vectori ξ,ξ din R prin formula 51 este aria proiecției paralelogramului subîntins de ξ, ξ pe subspațiul subîntins de e, e. Se verifică:formula 52 Diferențiala exterioară a unei "1-forme" este o "2-formă", definită prin formula 53unde "da" este "1-forma" dată de "diferențiala totală" a lui "a". Un calcul simplu arată că formula 54
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
de geometrie sintetică. Fie două triunghiuri ΔABC și ΔDEF fără vîrfuri comune, cu laturi respectiv paralele. Atunci dreptele AD, BE și CF sunt paralele sau concurente. 2) În cazul în care segmentele AB și DE sunt egale, ABDE este un paralelogram. De aici rezultă AD || BE. Tot din AB = DE rezultă egalitatea triunghiurilor ΔABC = ΔDEF deci și a segmentelor BC și EF. Ca și mai înainte, vom avea BE || CF. În concluzie, AD || BE || CF . 1) În cazul în care segmentele
Teorema lui Desargues () [Corola-website/Science/325007_a_326336]
-
BE || CF. În concluzie, AD || BE || CF . 1) În cazul în care segmentele AB și DE au lungimi diferite, dreptele AD și BE se vor întâlni într-un punct O. (În caz contrar, ar rezulta că ABDE ar fi un paralelogram ceea ce contravine ipotezei) OD/OA = DE/AB Tot în acest caz, triunghiurile ΔABC și ΔDEF sunt asemenea, fără a fi egale : DE/AB = EF/BC ≠ 1 Fie acum O' punctul de intersecție al dreptelor BE și CF. Avem O'E
Teorema lui Desargues () [Corola-website/Science/325007_a_326336]
-
În geometrie, planul este o suprafata bidimensionala, de curbura zero, nelimitată în orice direcție. La desenarea figurilor, planul se poate reprezenta printr-un paralelogram sau printr-un triunghi oarecare. De obicei se notează cu α, β, ψ, π, etc., sau cu trei litere mari puse în paranteză rotundă (ABC), unde A,B,C sunt trei puncte necoliniare oarecare ale acestui plan. În spațiul euclidian
Plan (geometrie) () [Corola-website/Science/327401_a_328730]
-
observa linii întunecate și deschise: liniile deschise la culoare corespund cu nodurile, adică, linii care trec prin intersecțiile celor două modele. Dacă se ia în considerare o celulă a „plasei”, se poate observa că celula respectivă este un romb: un paralelogram cu cele patru laturi egale cu formula 37; (există un triunghi dreptunghic a cărui ipotenuză este formula 38 iar latura opusă unghiului formula 36 este formula 1). Liniile deschise corespund diagonalei mici a rombului. Având în vedere că diagonalele sunt bisectoarele laturilor alăturate, se
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]