454 matches
-
de a-și plăti datoriile, de data aceasta față de societate, și amintește, prin urmare, de datoriile și de obligațiile pe care le are subiectul față de ceilalți. În inconștient, perceptorul are rolul persecutorului. Perceptor și impozite pot așadar reprezenta și tendințele paranoide ale celui care visează. Vânzătorul, în vis, personifică deținătorul puterii. Revelează adesea prezența unei legături de aservire, a unei situații de dependență: ceea ce îl interesează pe cel ce visează este în mâinile unui terț, nu îi aparține. Dar vânzătorul poate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
-l evidențiem. Mediile virtuale pot fragmenta spațiul social, stimulând porniri patologice. Labilitatea umană este întreținută și chiar stimulată de cadrele tehnice virtualizatoare. Internetul a făcut deja posibil ca oamenii cu atitudini anarhiste, sociopate sau conspirative să își întărească vederile deseori paranoide și înguste prin asocieri on-line cu alte persoane ce le împărtășesc ideile. Deși libertatea de exprimare și cea de asociere sunt părți integrante ale societăților democratice, mulți se tem că grupuri marginale vor folosi rețelele CMC (Comunicarea Mediată de Computer
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
stabile, care deviază de la normele culturale și produc suferință sau alterări funcționale. Diagnosticul se bazează pe observarea tiparelor repetitive de comportament sau pe percepția tulburărilor care alterează activitatea socială. Tulburările de personalitate se împart în trei grupe: ciudat/excentric (personalitate paranoidă, schizoidă); teatrală/nehotărâtă (personalitate borderline, antisocială, narcisistă, histrionică); anxios/inhibat (personalitate dependentă, eschivantă, obsesiv-compulsivă) (Martin, 2005). TULBURĂRI INSTRUMENTALE - După Arcan și Ciumăgeanu (1980), există mai multe accepțiuni ale acestei noțiuni: este considerată o tulburare instrumentală marcantă dificultățile în însușirea citirii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
răvășit, la peria de păr, la valiza care fusese golită. Zvelt, în vârstă de treizeci și șase de ani, tată a doi copii, cu educația lui, cu privilegiile lui - ce căuta Alec în cocioaba asta închiriată? Am băut pernod sau paranoid dintr-o sticlă de un kil, cu o etichetă Heathrow. — Știi, i-am spus, ce mi-ai spus la aeroport mi-a dat peste cap toată excursia Îți mulțumesc. Mi-ai făcut viața amară. — A fost doar o măsură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
indian, legănându-se în iarba înaltă până la coapse. Atmosfera de intrigă, secrete cumplite și calcule nesigure, plonjează peste cenușiul elefanților, ca un câmp static, o aură tensionantă, degete încordate pe trăgaci gata să tragă, o chimie ciudată a creierului, virtualității paranoide, care pe animale le fac nervoase și temătoare. Îngrijitorii își împing călcâiele în dosul urechilor mari și sensibile ale elefanților, murmurându-le acestora să pășească încrezător, să nu se teamă. Pădurea ia locul ierbii înalte și invitații descalecă, mergând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
părea un infern de cenușă, cu neputință de suportat. Tânjea din răsputeri după acele câteva acorduri pe care le ascultase noaptea trecută. Timp de vreo opt ore suferi îngrozitor, îi era rău, fizic și sufletește în același timp. Un delir paranoid i se dezvolta sub țeastă, și în cele din urmă profesorul înșfacă iar satârul și se repezi spre arhitect, decis să-l omoare cu adevărat de data asta. Dar aceeași muzică extatică îl trânti la pământ. Înțelese că arhitectul emitea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
până în secolul al XIX-lea, într-un minuscul canton al lumii: Europa Occidentală, ci să prezinte ceea ce este, în multiplicitatea lui, în policulturalismul lui, în politeismul lui de valori. Împotriva ambiției conceptuale (cine nu face concepte în zilele noastre?), ambiție paranoidă a voinței de cunoaștere, să revenim la ceea ce Heidegger numea "indicația formală". Indicația arată. Și aceluia căruia îi arătăm trebuie să vadă el însuși. Ceea ce trimite la necesitatea experienței vii, la aspectul prospectiv și progresiv al învățării. Acesta este relativismul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de a judeca. Asemenea penitenți au nevoie să fie ajutați să relativizeze toate detaliile inutile, în sensul adecvat și potrivit contextului, și să trăiască cu curaj o relație de încredere și abandon în Dumnezeu. b) Penitentul cu tulburare de personalitate paranoidă. Acest tip de penitent poate fi recunoscut după convingerile și tipul său de credință. El este convins că este vulnerabil și că, în general, lumea nu este demnă de încredere. Lumea caută „ale sale” și, prin urmare, el nu își
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi fost uimit dacă n-ar fi fost așa. În vara anului 2002, depresia latentă era reacția adecvată. Alte teste urmăreau să depisteze paranoia. Până la mijlocul anilor șaptezeci, mulți clinicieni susțineau că sindromul Capgras e un produs secundar al tulburării paranoide. După un sfert de secol, cauza și efectul s-au inversat. La sfârșitul anilor nouăzeci, Ellis și Young au sugerat că pacienții lipsiți de reacție emoțională la persoanele apropiate deveneau, în mod explicabil, paranoici. Așa se întâmpla mereu cu ideile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sosească o zi când ultima relație clară de tip cauză-efect avea să fie înlocuită de hățișuri de rețele încâlcite. Dar, fără îndoială, exista o corelație între Capgras și paranoia. În cazul ăsta, faptul că rezultatele lui Mark indicau ușoare tendințe paranoide nu era o surpriză. Dar care anume erau ororile pe care răbufnirile de manie a persecuției și clovnerie le țineau la distanță, asta n-avea cum să reiasă din testele lui Weber. Mark se minuna de jargonul profesional al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
psihică. În rândul psihoticilor cea mai gravă formă de manifestare este comportamentul melancolicilor, caracterizați printr-o formă ambivalentă de agresivitate care merge de pruncucideri la omucideri și de la mutilări până la suicid. Un mare grad de periculozitate îl prezintă și schizofrenicii paranoizi prin frecvența conduitelor deviante patologice și actele agresive săvârșite cu ferocitate precum și provocarea de leziuni multiple prin mijloace de atacare din cele mai diverse. d) personalitatea demențială autorul consideră definitoriu în diagnosticarea degradării personalității în sensul unei regresiuni a eficienței
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de acord că este greu de stabilit legătura dintre psihopatie și o anume tipologie de delicvență. Statistica relevă totuși indivizi cu trăsături schizoide orientându-se spre delictele care presupun abilitate, ca: abuzul de încredere, escrocheria și indivizi marcați de trăsături paranoide orientându-se spre acte de răzbunare și pseudoprostituție (tipul agresiv-revendicator), furt, crimă pasională sau delictul politic. În literatura noastră, se menționează implicarea psihopaților care se manifestă prin instabilitate, impulsivitate, reactivitate normală față de exigențele vieții, încăpățânare, înclinație spre perversiune, toxicomanie în
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în săvârșirea unor infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității, a integrității corporale etc. (V. Ursa, 1985, p. 291). Paleta exprimării psihopatului este, prin urmare, foarte largă, psihopatia putând fi: astenică, cicloidă, epileptoidă, excitabilă, impulsivă, isterică, paranoidă, perversă, psihastenică, schizoidă, timopată cu slabă capacitate de adaptare a reprezentanților săi, făcându-i improprii pentru a învăța prea mult din propria experiență sau din sfaturile altora. Aceasta explică și dificultățile de reeducare a acestora, marea rată a recidivei în
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a alăturat unei biserici care susține că sfîrșitul lumii este iminent și că trebuie să luptăm cu toți Împotriva GSO - Guvernului Sionist de Ocupație. În cele din urmă, mama a pus punct prostiilor astea. Acum sînt doar baptiști. Extrema dreaptă paranoidă a devenit cu mult mai tăcută de cînd a venit Compania. Acum, aici e practic ca la Seattle. Maggie ezită, schimbă viteza. Ce știi despre bani? Ești și un soi de consilier de investiții? — Oh, nu, răspunde Wakefield cu sinceritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
structuri cognitive (de exemplu, supraactivare). Tabelul 3.2. Strategiile primare de relaționare și tulburările de personalitate corespunzătoare (adaptat după Pretzer și Beck, 1996). Strategia Tulburarea de personalitate Prădare Antisocială Solicitare (de ajutor) Dependentă Competitivitate Narcisistă Exhibiționism Histrionică Autonomie Schizoidă Defensivitate Paranoidă Retragere Evitantă Ritualizare Compulsivă BIBLIOGRAFIE APsyA (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (fourth edition revised). American Psychiatric Association: Washington. Archer, J. (1996). Sex differences in social behavior. Are the social role and evolutionary explanations compatible? American Psychologist, 51
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
că e de datoria sa să-i ajute pe "ceilalți nonOK" în privința acelor lucruri cu care nu vor să fie ajutați ei înșiși. Dar, în principal, precizează E, Berne (2006) este poziția mediocrilor, iar din punct de vedere clinic este paranoidă" (p. 115). Eu-Tu+ (Eu sunt nonOK, Tu ești OK ) Este situația persoanei care stă în umbră și se complace. "Din punct de vedere psihologic, este poziția "depresivă", iar din punct de vedere politic și social, o autoînjosire transmisă copiilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Tulburările de adaptare * Alte condiții care se pot afla în centrul atenției clinice Tabelul nr. 2.10. Tulburările de pe Axa II Aceste tulburări reprezintă tulburări pe viață care afectează fiecare domeniu din viața unei persoane * Retard mental * Tulburări de personalitate paranoidă, schizoidă, schizotipală, antisocială, borderline, histrionică, narcisistică, evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă, FAS Tabelul nr. 2.11. Condiții medicale Generale de pe Axa III * Maladii infecțioase și parazitare * Neoplasme * Maladii endocrine, de nutriție și metabolice și tulburări imunologice * Maladii ale sistemului nervos și ale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
multiple ale unor situații ce îndepărtează subiectul de prezent pentru scurt timp. Pot apărea la persoanele sănătoase în momente de reușită, de mari bucurii sau de eșecuri. Din punct de vedere psihopatologic, ele se întâlnesc în manii și în sindroamele paranoide. Hipermnezia are un caracter selectiv, urmărind cu precădere datele ce au legătură cu preocupările delirante ale pacienților. Mentismul este o formă particulară de hipermnezie și constă într-o invazie involuntară de amintiri și de idei pe care subiectul nu o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de incubație a bolii strânge dovezi și găsește semnificații, ajungând la un sistem delirant ce poate fi bine sistematizat sau nesistematizat. La construcția delirului participă halucinațiile. Temele delirante sunt variate și numeroase. Cele mai frecvente sunt: * temele de persecuție sau paranoide cu idei de urmărire, relație și prejudiciu; * temele de grandoare cu idei de bogăție, putere, frumusețe, megalomanie; * teme micromanice: idei de culpabilitate, autoacuzare, umilință; * teme de gelozie, mistice și teme cenestopate. Tulburări de inteligență Ținând seama de particularitățile inteligenței, Thorndike
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se desfășoară de cele mai multe ori pe spații restrânse-cameră, chiar pat, și are un aspect bizar, aparent fără logică, fără descifrarea unei posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie, dar și în alte boli, inclusiv organice. 3) Agitația confuzională se caracterizează prin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
controlată, însă deficitul de atenție și impulsivitatea pot persista până la vârsta adultă (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan 2006)79. 5.4.2. Tulburări psihogene A. Reacții psihogene 1. Reacții acute: * de șoc * de subșoc 2. Reacții subacute: * reacția depresivă * reacția paranoidă * reacția pseudocatatonică * forma de protest B. Nevrozele 1. Dereglări ale regimului zilnic de viață: * anorexie * bulimie * constipație * diaree * vărsături. 2. Deprinderi nevrotice: * dureroase * de plăcere 3. Nevrozele propriu-zise: * spasmul hohotului de plâns * crize de furie * manifestări anxioase * manifestări funcțional-isterice * ticurile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lume, sau evaluarea negativă a mediului (helplessness) au în vedere tendința pacientului de a percepe și a trăi lumea ca suprasolicitată, epuizantă, ostilă, care îl condamnă în mod inexorabil la înfrângere; simțindu-se respins pacientul poate dezvolta uneori o stare paranoidă congruentă cu dispoziția și autoevaluarea sa; cognițiile, conceptele, negative față de viitor, respectiv evaluarea negativă a viitorului (hopelessness) vizează expectații univoc negative, anxiogene, umilitoare și punitive; în consecință pacientul dezvoltă uneori o atitudine pesimistă, defetistă și ideație suicidară. În ansamblu, triada
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o "catastrofă a verbului"; - raționalizări, atașamente la detalii, construcții epice pe detalii, simbolism accentuat cu regresiune evidentă, fantezii non-structurale, cu percepții bizare de obiecte distruse, deteriorate, într-o alterare mai mult sau mai puțin importantă a expresiei globale; - în schizofrenia paranoidă pot apărea teme de persecuție. Testul Szondi oferă, conform concepției autorului, câteva sindroame patologice caracteristice: - sindromul disociației sau al schizofreniei paranoide, anxietate, legate de imaginea proprie în ochii celorlalți, de ceea ce alții vor spune, ar putea spune sau chiar spun
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bizare de obiecte distruse, deteriorate, într-o alterare mai mult sau mai puțin importantă a expresiei globale; - în schizofrenia paranoidă pot apărea teme de persecuție. Testul Szondi oferă, conform concepției autorului, câteva sindroame patologice caracteristice: - sindromul disociației sau al schizofreniei paranoide, anxietate, legate de imaginea proprie în ochii celorlalți, de ceea ce alții vor spune, ar putea spune sau chiar spun despre subiect); Testul arborelui (KOCH) oferă următoarele semne specifice schizofreniei: - semne de degenerescență, când tabloul psihopatologic psihotic este avansat și apar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deformări semnificative ale trăsăturilor și liniilor (disproporții), modificări de conținut, în majoritatea lor de tipul abstractizării, simbolizării, contaminării. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI) conține o scală (scala 8) a schizofreniei, cu 78 de întrebări foarte variate, vizând simptome din schizofrenia paranoidă, hebefrenie, demență precoce. Scala nu este deosebit de sensibilă: ea diagnostichează schizofrenia la aproximativ 60% din cazuri, scoruri ridicate putînd fi obținute și de personalități puternic introverte, de structurile nevrotice vechi. Se recomandă atenție la interpretarea chestionarului Minnesota, mai ales datorită
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]