5,049 matches
-
Și atunci? Nici interpretările Mioriței nu fac corp comun cu materia jurnalului, ele fiind agățate, mai degrabă, de pana hermeneutică a lui Marin Mincu decât de marcajele obsesionale ale principelui Dracula. Dar acestea nu afectează realizarea artistică a romanului - un pariu dificil, în cele din urmă câștigat. Marin Mincu, Jurnalul lui Dracula, roman (rescriere), prefață la ediția în limba italiană de Cesare Segre, postfață de Piero Bigongiari, Editura Polirom, Iași, 2004, 280 p.
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
în sacoșa de pînză, îndrăznea să o țină cu demnitate sau cu inconștiență la vedere? Era beat turtă acel militar și voia să se asigure că amețeala datorită alcoolului nu-l împiedica să nimerească totuși o țintă în mișcare? Pusese pariu cu unul din camarazii săi că izbutește, că nu e lipsit de curajul răspunderii în fața șefilor săi, care nu îi ordonaseră asta? Ori șeful se matolise dînd această dispoziție barbară?" (p. 19) Este o plăcere să-l citești pe Virgil
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
nu atît de novatoare încît să pulverizeze, aproape isteric, tot ce existase pînă atunci. Lumea însă - lumea artelor - a curs în sensul lui Brâncuși. Paciurea - prin viziunile sale șocant himerice - ar fi avut toate atuurile să cîștige cu brio un pariu internațional, în felul în care o făcuseră, ceva mai tîrziu, nordicii cu imageria lor terifiantă. N-a fost să fie. De ce? Plecase, cuminte, (dar, parcă Brâncuși nu plecase, și el, tot așa de cuminte, de la Rodin?), plecase deci de la potolit
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
interacțiunii. În textele cercetate, apar aproape exclusiv hai și haideți; forma haideți, care a primit, prin analogie cu verbul, desinența de plural, este folosită pentru mai mulți destinatari, dar mai ales asociată adresării politicoase prin plural (,Haideți să facem un pariu, doamnă" - în transcrierea emisiunii Mașina de tocat, din 9.12.2003). Mai rar apare forma haide, care pare să fie simțită ca mai populară, deci mai agresivă (,Haide să fim înțeleși. Noi nu sîntem o cloacă", Nașul, 12.02.2003
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
cazul aici de școlărești evidențieri. Trupa de la Creangă este sudată, motivată, cu chef. Chiar dacă pe ici, pe colo, dar nu în locurile cheie, stridențele și excesele în jocul unor actori se arată. Cred că este cu mult mai important acest pariu artistic pe care s-a mizat, această grijă față de lucrul elaborat, de ce se poate aduce nou, rafinat pe această scenă. Și de asta, spectacolul are un alt nivel, o altă manieră de a se prezenta publicului său atît de fidel
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
prin ea ți se comunică existența unei perspective mediatoare între tine și imagine (ceva ce vorbitorii de la ICR n-au sesizat, firește, în viziunea lor realitatea care îi înconjoară o fi ,mișcată" tot timpul). Or, Cristi Puiu se încumetă la pariu și reușește să îl câștige, deși se plângea că fiecare critic avertizează că filmul e lung. Ce să zic, nu mi s-a părut lung. Pentru că durata cadrelor se repară prin adâncimea planului. În majoritatea cadrelor, acțiunea se petrece pe
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
prea prevenitori cu istoria. Așa că umbra lui Mateiu rămîne să se mai arate doar la Capșa, iar umbra tatălui peste drum, la vechiul teatru. Să te-apuci s-o momești afară, dacă nu poți să-i faci față, e un pariu cam riscant. Pe care Florin Gabrea pe jumătate îl pierde, pe jumătate îl cîștigă.
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
porumbiței. Nu-l mințeam pe Geamănu. Există un colț azuriu în sufletul de ocnă a lui Groza". Nu o dată prețuirea lui Pandrea merge, în răspăr cu aparențele succesului de moment, către la fel de aparentele ratări ale unor contemporani ce au cîștigat pariul intelectual și etic: "Trei oameni străcuiți și nerealizați cunosc din generația mea: 1. Dr. N. Romanescu, 2. Sorin Pavel, 3. Petre }uțea. Contemporanii spun: triptic de ratați. Ce stupiditate! Să te realizezi ca Mihai D. Ralea sau ca Victor Eftimiu
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
Adrian Buz. Sunt mai curate, în sfârșit, lizibile, dar le lipsește un anume curaj care să le facă memorabile. Căci, din păcate, la finalul lecturii rămâi cu puține lucruri. Formula literaturii sale e mai omogenă, dar rămâne destul de discretă și pariul pe care i-l propune cititorului pare fără cine știe ce miză. "Sâmburele epuizat" palpită totuși "imprevizibil", iar pojghița cuvintelor poate "pocni" și trebuie forțată. O spune însuși autorul, fără a reuși însă prea multe lucruri în acest sens. A rămâne la
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
Viața de provincie ardelenească interbelică lua forma unui paradis pierdut. în Setea, cu toate că unele pagini îl mai amintesc pe autorul Străinului, domesticirea a progresat cu pași uriași: locurile comune ale propagandei oficiale se etalează aici fără jenă. Prozatorul încerca un pariu absurd, pierdut din plecare - acela de a înfățișa în culori favorabile o tragedie absolută, distrugerea satului românesc tradițional. A înfățișa sub forma unui spectacol optimist drama națională de proporții ar fi fost exagerat chiar și pentru un prozator genial, nicidecum
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
Daniel Cristea-Enache Lumea în două zile ascunde, sub rămășagurile funebre ale lui Antipa (funcționar la Starea civilă, ocupându-se cu încheierea și eliberarea actelor de deces), un pariu al autorului însuși. Ambiția de constructor epic a lui George Bălăiță reiese cu limpezime din modul în care este structurat romanul: în două mari părți, aproape egale ca întindere, corespunzând celor două zile (solstițiul de iarnă și solstițiul de vară
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
similar celui din Occident); un critic literar care a avut șansa de a-i observa primul și de a-i impune atenției publicului pe marii scriitori ai vremii sale - Eminescu, Caragiale, Creangă și Slavici - dar care a și pierdut destule pariuri literare; un polemist mai mereu învingător în duelurile în care a fost angrenat, dar aproape niciodată prin mijloace cavalerești (rareori era dispus să discute chestiunea de fond; de cele mai multe ori își descalifica adversarul scoțîndu-i în evidență carențele formale; om al
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
ea ar putea fi cu greu numită maiorescianism. Chiar dacă reflexele intelectuale ale maestrului își fac încă simțită prezența în disciplina vieții universitare sau în disputele de idei, aproape nimeni nu mai conștientizează sursa. Ceea ce, în fond, este chiar unul dintre pariurile majore ale criticului junimist. Nuanțat și inteligent, niciodată plicticos, scrisul lui Alexandru Dobrescu se citește cu mult folos și reală plăcere. Alexandru Dobrescu, Maiorescu și maiorescienii, Editura Albatros, București, 2004, 370 pag, 160 000 lei + TVA
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
în civilizația sa, nici în habotniciile epocii sale (și nici în normaltiatea sa, aș adăuga n.n.) atunci nu-i mai rămâne ca realitate decât voceaî Literatura încetează a mai fi povestire, narație, polemică, descriere socială sau psihologică. Ea redevine acel pariu al langajului datorită căruia ne numim oameni. Ați mai fi oare oameni dacă părinții voștri nu v-ar mai învăța să vorbițiî Copiii-lup, acei Mowgli adevărați, pruncii adoptați de diverse animale nu vor putea niciodată redeveni oameni. Cinstire omenească adusă
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
epopee, nici vreun hibrid între toate acestea. Această carte nu aparține nici unei specii literare. ș...ț Această carte este o sonată (în măsura în care cu niște cuvinte se poate construi o sonată), o sonată care se poate citi, se poate recita etc.“ Pariul lui Dan Zavulovich este, cu siguranță, îndrăzneț. Sonata da recitar este - să dăm, totuși, credit cuvintelor! - un poem în proză construit din câteva momente ale unei povești de dragoste, reluate discursiv și din puncte variate ale desfășurării lor, sfidând cronologia
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
stereotip în anonimatul competiției vieții. Eu mă refeream clar (și, de ce nu, și explicit) la cei care gravitează speculativ în jurul facerii altora. Rămâne așa! Tot încolțindu-mă, inevitabilul se produce și mă prinde în flagrant. Faptul că nu am făcut “pariuri grandomane cu istoria sau cu artisticitatea” este pentru dânsul dovadă clară și definitivă că orizonturile mele de așteptare sunt în cel mai bun caz înguste, dacă nu chiar derizorii. Ei, bine, accept portretul de nimuruc pe care mi-l face
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
Manolescu, și istoria comunismului românesc, de Vladimir Tismăneanu. Nu se știe cum, în jurul lor s-a creat o aură mitologică: deși încă nescrise sau doar parțial redactate, despre ele se vorbește intens, se fac speculații, se lansează zvonuri, se pun pariuri, se dă cu presupusul, se bârfește. Una dintre ele a ajuns, între timp, în rafturile bibliotecilor. Deocamdată e accesibilă doar cititorilor de limbă engleză. Editura Polirom, deținătoarea drepturilor de traducere, va lansa foarte curând și ediția românească. E vorba de
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
ce vor mai scrie? Încotro vor evolua? Dacă vor evolua și nu-și vor contrazice premisele? Nu vor ieși din linia lor previzibilă de dezvoltare? Cum va reacționa receptarea critică? Îi va credita în continuare sau îi va scoate din pariul de durată?
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
vorba lui Tudor Mușatescu, nu ca să împungă, ci ca să coasă. Recenta sa carte, Clepsidra spartă, apărută la Editura Muzicală este ea însăși o tolbă cu săgeți, supusă unor “Conexiuni” la care puteți accede “Pe riscul dumneavoastră”. Ca atunci când pui un pariu, fără să cunoști rezultatul. Autorul însă pare a-l ști. Ce altceva poate explica evitarea condiției de “critic de specialitate” dacă nu cunoașterea canonului sever, implacabil, ce presupune excorierea imaginației? Valentin Petculescu este fascinat de modulațiile cromatice ori enarmonice, mai
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
din nou. Decor minimalist În alb/negru: studioul unui artist fotograf celebru pentru nudurile sale care mai are de trăit mai puțin de un an și refuză orice Încercare de a se salva altfel decât prin arta sa, Într-un pariu nebunesc cu sine și cu timpul; fascinat de frumusețea Ei, o necunoscută care acceptă să-i pozeze și care ajunge să descopere că ea nu este ea, ci doar o umbră, o reflexie a Lui ce rămâne imprimată În cele
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
regizorul Sergiu Nicolaescu a fost „Mihai Viteazul” (1979), cu Amza Pellea în rolul principal - creație de referință în istoria filmului românesc. Despre „Mihai Viteazul”, Sergiu Nicolaescu afirmă că a fost cel mai greu film din cariera sa, cel mai greu „pariu” al său, dar că a meritat. Studiourile Columbia ar fi dorit să producă filmul, într-o distribuție de zile mari, cu Orson Welles, Elisabeth Taylor, Richard Burton și cu Charleton Heston în rolul marelui voievod. Autoritățile vremii au decis, însă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
evoluția Dv ca matematician, ca informatician și ca om. Îi exprimăm aici recunoștința noastră. Iată însă că acum altfel se vede toată această istorie; ea vă apare ca o pregătire a instrumentelor de lucru în vederea intrării în perioada următoare, a pariului Dv major privind capacitățile computaționale ale celulei biologice. Să nu ne grăbim însă. Cine a fost Gheorghe Păun al anilor ‘70, ’80 și ’90? A fost mai întâi o furnică muncind pe teritoriul relativ restrâns al gramaticilor chomskiene. Metafora furnicii
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
poate arunca punți fragile de cuvinte. Căci studenta Andreea își cîștigă existența ca "fată fierbinte" la o firmă de linii erotice. Acest mediu "profesional" adus, după știința mea, pentru prima oară într-un roman românesc, îi prilejuiește tinerei autoare un pariu dificil, cîștigat cu brio: reprezentarea obscenă, scabroasă uneori a relațiilor sexuale e pusă pe seama unor voci anonime, care se individualizează doar prin discurs. Raporturile imaginare bestiale, mecanice, dar și confesiunea sulfuroasă sau inocentă au ecou în inteligența și luciditatea Andreei
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
am fost capabil de asemenea perversiuni epice. Iar dacă mă gîndesc bine, poate că alerta reportericească mai are o explicație. De un an și cîteva luni colaborez săptămînal la "Gazeta Sporturilor", unde racordul rapid la fapte e prima condiție a pariului. Așa am deprins mai bine lecția decupajului ferm, a feliei de viață, a realității fără zorzoane și cosmeticale. Mi-ai vorbit despre povestirile tale, cu puțin timp în urmă, ca despre niște "radiografii acru-amărui din spitalul cu program non-stop al
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
și chibzuințe nocturne. Am văzut-o ieșind în fața publicului fără repetiții generale și supunîn-du-l. Am văzut-o deslușind nedeslușibilul. Am văzut-o culegînd apoi aplauzele cu gesturi de căpșunar rutinat, care își știe valoarea și se încumetă să angajeze toate pariurile lumii. Exemple de roluri mari? Iată o înșiruire dintr-un palmares pe care nu-l poți duce la capăt fără să obosești fizic. D.H. Lawrence, Henry Miller, Virginia Woolf, H.G. Wells, Salman Rushdie, Raymond Federman, Saul Bellow, Petru Popescu, J.D.
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]