147 matches
-
urgență; 4. Contraindicații. Contraindicațiile sunt puțin frecvente: - utilizarea neurolepticelor trebuie să fie prudentă în fața unui sindrom febril datorită riscului crescut de sindrom malign; - insuficiența hepatică este agravată de antipsihotice datorită hepatotoxicității unora (Largactil); - insuficiența renală antrenează riscuri de supradozaj; - sindroamele parkinsoniene sunt agravate de neuroleptice; - deși feto-toxicitatea neurolepticelor la om nu a fost încă demonstrată, utilizarea lor în primele 3 luni de sarcină trebuie să fie prudentă; - scleroza în placi în momentul puseelor evolutive este o contraindicație tradițională; - glaucomul, dacă utilizarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ori pe zi. e. Dacă akathisia persistă, se reduce posologia agentului care a indus aceste mișcări anormale sau se înlocuiește cu un agent cu potență mai scăzută, ca Tioridazină sau Clorpromazină (Remington et al, 1993). 1.3. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constă în: 1. bradikinezie; 2. rigiditate de tip "roată dințată", indicată de o rezistență la mișcarea articulației de către examinator; 152 3. tremor de tip repaos, opus tremorului intențional de origine cerebeloasă. Pot fi prezente și următoarele simptome: flexia sau contracția
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1992) Parkinsonismul apare în mod obișnuit după 2-3 săptămâni de tratament cu agenți antipsihotici, după perioada de risc maxim a distoniei și akatisiei. Femeile sunt mai frecvent afectate (2/1). Pacienții vârstnici pot avea un risc crescut. Tratament. Efectele adverse parkinsoniene pot fi influențate de un agent anticholinergic standard (de exemplu Difenhidramina) sau Amantadina (McCreadie et al, 1992; Wanda & Yamaguchi, 1992, Khanna et al, 1992). 1.4. Pseudoparkinsonismul - Acesta constiuie circa 40% din toate EEXP și este compus cel mai des
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fi în permanentă mișcare a apărut însoțită de o serie de trăiri subiective (neliniște permanentă, sentimente puternice de teamă, teroare, furie, acuze somatice vagi, agitație și neliniște interioară) a fost prezentă la circa un sfert din subiecți. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constând în bradikinezie, rigiditate de tip "roată dințată", tremor de repaos a apărut în 37/34.3% situații. Pseudoparkinsonismul a apărut mult mai rar, practic nesemnificativ el cuprinzând akinezie, rigiditate musculară, tremor, schimbări posturale, mască facială, mers cu picioarele târâte
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stare specifică particulară de tipul sevrajului, caracterizată prin: -manifestări vegetative: apar în primele 14 zile de la întreruperea bruscă a neurolepticului și se manifestă prin disconfort neurovegetativ cu vărsături, tulburări ale tranzitului gastro-intestinal, insomnii, cefalee, iritabilitate - manifestări extrapiramidale de tipul sindromului parkinsonian, cu tendință spre agravare sau dispariție în cîteva luni; - diskineziile de sevraj pot apar precoce, iar diskineziile marcate pot apare la diminuarea dozei, persistînd în absența neurolepticului; - episoade psihotice. Astfel de manifestări sunt mai frecvent observate cu neurolepticele care au
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Valentin Uritescu se simte din ce în ce mai rău și spune că este pregătit pentru ceea ce este mai rău, dar vrea, înainte de toate, să termine o carte pe care a început să o scrie. De peste 30 de ani, Valentin Uritescu a învins sindromul parkinsonian cu ajutorul tratamentului, însă, în ultima perioadă, problemele sale s-au agravat. "Sunt foarte bolnav și mă rog la Dumnezeu să mă țină în viață până îmi termin cartea, că mai am de scris la ea destul de mult... vreo 200 de
Ultima dorință a lui Valentin Uritescu: Sunt foarte bolnav. Mă rog la Dumnezeu să... by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81082_a_82407]
-
prezent, pe următoarele grupe: I. Sindromul de poleostriat (nigro-palidal) - determinat de leziuni ale substanței negre și parțiale ale globului palid, având drept consecință o scădere importantă a dopaminei cerebrale. În acest sindrom pot fi încadrate: A. Boală Parkinson. B. Sindroame Parkinsoniene: postencefalitic, medicamentos, toxic, tumoral. C. Atrofii primare palidale. ÎI. Sindromul de neostriat (putamino-caudat) - determinat de leziuni la nivelul nucleilor striați putamen și caudat se caracterizează printr-o reducere a acetilcolinei și GABA. El cuprinde: A. Coreea acută Sydenham. B. Coreea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
A. Degenerescenta hepatolenticulara. B. Distonia de torsiune și torticolisul spasmodic. C. Sindroame atetozice. D. Hemibalismul. Datele din literatura au demonstrat că incidența afecțiunilor extrapiramidale este relativ ridicată. Că prevalența, boala Parkinson prezintă între l-2,6 cazuri/1000 locuitori; sindroamele parkinsoniene 0,15%, coreea acută și cronică 2-5/10.000 locuitori; degenerescenta hepatolenticulara 2-7/10.000 locuitori. Boală Parkinson - sau "paralizia agitată". Debut insidios cu semne puțin evocatoare: oboseală marcată, mers mai încetinit, senzație de înțepenire. Tabloul clinic este dominat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
locuitori; degenerescenta hepatolenticulara 2-7/10.000 locuitori. Boală Parkinson - sau "paralizia agitată". Debut insidios cu semne puțin evocatoare: oboseală marcată, mers mai încetinit, senzație de înțepenire. Tabloul clinic este dominat de trei semne cardinale: tremurătura, rigiditatea musculară și achinezia. Tremurătura parkinsoniana - ritm lent, apare în repaus, uneori în menținerea unei atitudini (tremor postural). Aspect caracteristic la membrele superioare de "numărare a banilor", "răsucirea țigării", iar la membrele inferioare "pedelare", "bătut tactul". Rigiditatea musculară - varietate particulară de hipertonie ce interesează toate grupele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Ce-aruncă versuri pe hârtie Am mii de vise-n buzunar Dar n-am habar în a le scrie Și sunt actorul cabotin Ce-și uită replica pe scenă Sunt taurul și sunt ucis Hebdomadar într-o arenă Un pictor parkinsonian Ce-împroașcă pânza cu vopsele, Un astronom buimac, miop, Holbându-se pierdut la stele Sun fals precum o tobă spartă Sunt putred ca un măr stricat, Ratarea unei lumi banale În mine parcă-am adunat Să fugi dacă îți ies
Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_840]
-
accentuează impresia de gravitate a bolii pentru bolnav. În cazul bolilor psihice, psihofarmacologia modernă duce la rezultate spectaculare, rapide, creând iluzia vindecării. Dar ea poate da, în mod egal și efecte negative (dependență de medicamentele psihotrope, forme de intoleranță, sindromul parkinsonian neuroleptic, depresii secundare etc.). Toate acestea ajung, în final, să înlocuiască „boala psihică” cu o „boală terapeutică”. Trebuie avut în vedere faptul că, din punct de vedere al psihologiei medicale, în relația „medic-pacient” intervine „situația de boală”, creându-se în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări de tip demențial sunt încadrate următoarele forme clinice: a) demențele organice secundare (ASC, tumori cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale etc.), b) demențele abiotrofice primare (Pick, Altzheimer, senilă, Creutzfeld-Jakob, sindroamele parkinsoniene, coreea cronică Huntington). 2) Demențele vesanice sunt afecțiuni psihiatrice secundare care apar ca urmare a unei evoluții îndelungate a proceselor psihotice de tip endogen. În sensul acesta sunt menționate următoarele forme clinice: demența apato-abulică care poate fi întâlnită în unele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție clinică progresivă la care se asociază și o atofie cortico-cerebrală care duce în final la instalarea unei stări de demență. În prezent se consideră că tabloul clinic este rezultatul unei asocieri între sindromul parkinsonian (extrapiramidal) și sindromul demențial (psiho-organic cerebral). 7) Hidrocefalia cu presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stînga, dar și cu... idioțenia de a rămîne, matur, tot acolo! Interviul lui ultim, luat de un june invizibil, lîngă patul senectuții suferinde, deși tragic în subterana lui existențială, era de un burlesc al mimicii fără egal. Ticul facial al parkinsonianului, de nesupravegheat, se amplifica într-un crescendo comic, pînă la paroxism. Paroxismul marelui umorist al unei triste existențe. Dacă imediat îl așezăm aici și pe un longeviv Paleologu, de curînd plecat dintre noi, cu neiertător casantul său calificativ, imbecil, imposibil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
I. Parhon au fost apreciate de mari personalități. Școala de la Socola a fost menționată în operele lui Gilbert, Cornil, Ranvier, Lewandowschi, Grasset, Thoinot etc. C. I. Parhon și-a clasificat opera neurologică în următoarele subcapitole: Hemiplagii, Paraplegii, Epilepsie, Encefalită; Sindroame parkinsoniene; Migrenă; Neurodistrofii; Lucrări experimentale. Lucrările referitoare la hemiplegii și paraplegii au prezentat aproape totalitatea problemelor implicate de aceste suferințe: reactivitatea comparată a membrelor afectate și a celor normale, tensiunea arterială comparată, studiul comparat al tulburărilor vasomotorii, cercetări anatomopatologice privind alterațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fot prezentate împreună cu A. Stockor, Maria Ștefănescu, Constanța Ștefănescu-Parhon, I. Ornstein, Zoe Caraman și Maria Briese. Foarte numeroase prezentări de cazuri, studii anatomopatologice și investigații biologice s-au ocupat de encefalite și de sindroame consecutive acestora, în special de sindromul parkinsonian. Și aceste lucrări aparțin în majoritatea lor perioadei cât a activat la Socola. Reflectând epidemiologia encefalitei, viața economică care a cuprins Moldova în perioada 1920-1923, studiile delimitează clinica acestora și referindu-se la numeroase aspecte epidemiologice (hărți ale focarelor), patogenice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poate fi de intensitate accentuată, situație în care deficiența funcțională globală poate fi accentuată. ┌─────────────────────────────┬────────────┬───────┬──────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic │Incapa- Formele de epilepsie cu evo- Formele de epilepsie în care Principalele afecțiuni incluse în această categorie sunt: I. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene II. Coreea acută Sydenham III. Coreea cronică Hungtington IV. Alte sindroame coreice: congenitale, metabolic-endocrine, toxice, vasculare, traumatice și degenerative V. Boala Wilson (Degenerescența hepatolenticulară) VI. Balismul (hemibalism, monobalism, bibalism) VII. Distonii primare (cele mai multe sunt boli genetice neurochimice) și secundare (postAVC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
evoluție progresivă; - asimetrie persistentă (mai accentuat pe partea de debut); - răspuns excelent la l-DOPA; - coree severă indusă de l-DOPA; - responsivitate la l-DOPA cel puțin 5 ani; - evoluție clinică /=10 ani. ● Criterii de excludere: - AVC repetate cu sindrom parkinsonian treptat evolutiv; - istoric de TCC repetate; - istoric definit de encefalită; - crize oculogire; - tratament neuroleptic la debutul simptomelor; - remisiune susținută; - simptome strict unilaterale după 3 ani; - paralizie supranucleară a privirii; - semne cerebeloase; - afectare vegetativă severă precoce; - demență severă precoce cu tulburări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
doze mari de levodopa; (dacă se exclude un sindrom de malabsorbție); - expunere la MPTP. Examene paraclinice: IRM sau CT nu aduc informații importante directe pentru diagnosticul de boală Parkinson (dar sunt obligatorii, de preferat direct IRM pentru excluderea altor sindroame parkinsoniene care au semne imagistice specifice, precum atrofia multisistemică, bolile vasculare cerebrale, hidrocefaliile, tumorile ș.a.); examenul IRM cerebral este obligatoriu pentru intervențiile terapeutice prin stereotaxie. Examenul SPECT de tip DaT-scan aduce informații patognomonice tipice pentru boala Parkinson și se poate face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
fi clasate APT LIMITAT. Formele de epilepsie cu evoluție favorabilă Formele de epilepsie ce prezintă crize Formele de epilepsie ce prezintă crize Formele de epilepsie în care crizele Principalele afecțiuni incluse în această categorie sunt: I. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene II. Coreea acută Sydenham III. Coreea cronică Hungtington IV. Alte sindroame coreice: congenitale, metabolic-endocrine, toxice, vasculare, traumatice și degenerative V. Boala Wilson (Degenerescența hepatolenticulară) VI. Balbismul (hemibalbism, monobalbism, bibalbism) VII. Distonii primare (cele mai multe sunt boli genetice neurochimice) și secundare (postAVC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
tremor de repaus; - evoluție progresivă; - asimetrie persistentă (mai accentuat pe partea de debut); - răspuns excelent la 1-DOPA; - coree severă indusă de 1-DOPA; - responsivitate la 1-DOPA cel puțin 5 ani; - evoluție clinică /= 10 ani. ● Criterii de excludere: - AVC repetate cu sindrom parkinsonian treptat evolutiv; - istoric de TCC repetate; - istoric definit de encefalită; - crize oculogire; - tratament neuroleptic la debutul simptomelor; - remisiune susținută; - simptome strict unilaterale după 3 ani; - paralizie supranucleară a privirii; - semne cerebeloase; - afectare vegetativă severă precoce; - demență severă precoce cu tulburări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
doze mari de levodopa (dacă se exclude un sindrom de malabsorbție); - expunere la MPTP. Examene paraclinice: IRM sau CT nu aduc informații importante directe pentru diagnosticul de boală Parkinson (dar sunt obligatorii, de preferat direct IRM pentru excluderea altor sindroame parkinsoniene care au semne imagistice specifice, precum atrofia multisistemică, bolile vasculare cerebrale, hidrocefaliile, tumorile ș.a.); examenul IRM cerebral este obligatoriu pentru intervențiile terapeutice prin stereotaxie. Examenul SPECT de tip DaT-scan aduce informații patognomonice tipice pentru boala Parkinson și se poate face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]