174 matches
-
Frecvente : neliniște , insomnie , anxietate Mai puțin frecvente : depresie * Simptome extrapiramidale ( SEP ) : Schizofrenie : într- un studiu controlat pe termen lung , cu durata de 52- săptămâni , pacienții tratați cu aripiprazol au prezentat o incidență globală a SEP mai mică ( 25, 8 % ) , incluzând parkinsonism , acatisie , distonie și diskinezie , comparativ cu cei tratați cu haloperidol ( 57, 3 % ) . Într- un studiu controlat cu placebo pe termen lung , cu durata de 26- săptămâni , incidența SEP a fost de 19 % pentru pacienții tratați cu aripiprazol și de 13
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
Frecvente : neliniște , insomnie , anxietate Mai puțin frecvente : depresie * Simptome extrapiramidale ( SEP ) : Schizofrenie : într- un studiu controlat pe termen lung , cu durata de 52- săptămâni , pacienții tratați cu aripiprazol au prezentat o incidență globală a SEP mai mică ( 25, 8 % ) , incluzând parkinsonism , acatisie , distonie și diskinezie , comparativ cu cei tratați cu haloperidol ( 57, 3 % ) . Într- un studiu controlat cu placebo pe termen lung , cu durata de 26- săptămâni , incidența SEP a fost de 19 % pentru pacienții tratați cu aripiprazol și de 13
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
Frecvente : neliniște , insomnie , anxietate Mai puțin frecvente : depresie * Simptome extrapiramidale ( SEP ) : Schizofrenie : într- un studiu controlat pe termen lung , cu durata de 52- săptămâni , pacienții tratați cu aripiprazol au prezentat o incidență globală a SEP mai mică ( 25, 8 % ) , incluzând parkinsonism , acatisie , distonie și diskinezie , comparativ cu cei tratați cu haloperidol ( 57, 3 % ) . Într- un studiu controlat cu placebo pe termen lung , cu durata de 26- săptămâni , incidența SEP a fost de 19 % pentru pacienții tratați cu aripiprazol și de 13
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
Frecvente : neliniște , insomnie , anxietate Mai puțin frecvente : depresie * Simptome extrapiramidale ( SEP ) : Schizofrenie : într- un studiu controlat pe termen lung , cu durata de 52- săptămâni , pacienții tratați cu aripiprazol au prezentat o incidență globală a SEP mai mică ( 25, 8 % ) , incluzând parkinsonism , acatisie , distonie și diskinezie , comparativ cu cei tratați cu haloperidol ( 57, 3 % ) . Într- un studiu controlat cu placebo pe termen lung , cu durata de 26- săptămâni , incidența SEP a fost de 19 % pentru pacienții tratați cu aripiprazol și de 13
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
puțin frecvente ( > 1/ 1000 , < 1/ 100 ) . Simptome extrapiramidale ( SEP ) : Schizofrenie : într- un studiu controlat pe termen lung , cu durata de 52- săptămâni , pacienții tratați cu aripiprazol au prezentat o incidență globală a SEP mai mică ( 25, 8 % ) , incluzând parkinsonism , acatisie , distonie și diskinezie , comparativ cu cei tratați cu haloperidol ( 57, 3 % ) . Într- un studiu controlat cu placebo pe termen lung , cu durata de 26- săptămâni , incidența SEP a fost de 19 % pentru pacienții tratați cu aripiprazol și de 13
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
puțin frecvente ( > 1/ 1000 , < 1/ 100 ) . Simptome extrapiramidale ( SEP ) : Schizofrenie : într- un studiu controlat pe termen lung , cu durata de 52- săptămâni , pacienții tratați cu aripiprazol au prezentat o incidență globală a SEP mai mică ( 25, 8 % ) , incluzând parkinsonism , acatisie , distonie și diskinezie , comparativ cu cei tratați cu haloperidol ( 57, 3 % ) . Într- un studiu controlat cu placebo pe termen lung , cu durata de 26- săptămâni , incidența SEP a fost de 19 % pentru pacienții tratați cu aripiprazol și de 13
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
puțin frecvente ( > 1/ 1000 , < 1/ 100 ) . Simptome extrapiramidale ( SEP ) : Schizofrenie : într- un studiu controlat pe termen lung , cu durata de 52- săptămâni , pacienții tratați cu aripiprazol au prezentat o incidență globală a SEP mai mică ( 25, 8 % ) , incluzând parkinsonism , acatisie , distonie și diskinezie , comparativ cu cei tratați cu haloperidol ( 57, 3 % ) . Într- un studiu controlat cu placebo pe termen lung , cu durata de 26- săptămâni , incidența SEP a fost de 19 % pentru pacienții tratați cu aripiprazol și de 13
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
puțin frecvente ( > 1/ 1000 , < 1/ 100 ) . Simptome extrapiramidale ( SEP ) : Schizofrenie : într- un studiu controlat pe termen lung , cu durata de 52- săptămâni , pacienții tratați cu aripiprazol au prezentat o incidență globală a SEP mai mică ( 25, 8 % ) , incluzând parkinsonism , acatisie , distonie și diskinezie , comparativ cu cei tratați cu haloperidol ( 57, 3 % ) . Într- un studiu controlat cu placebo pe termen lung , cu durata de 26- săptămâni , incidența SEP a fost de 19 % pentru pacienții tratați cu aripiprazol și de 13
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
frecvente ( > 1/ 1000 , < 1/ 100 ) . 103 Simptome extrapiramidale ( SEP ) : Schizofrenie : într- un studiu controlat pe termen lung , cu durata de 52- săptămâni , pacienții tratați cu aripiprazol au prezentat o incidență globală a SEP mai mică ( 25, 8 % ) , incluzând parkinsonism , acatisie , distonie și diskinezie , comparativ cu cei tratați cu haloperidol ( 57, 3 % ) . Într- un studiu controlat cu placebo pe termen lung , cu durata de 26- săptămâni , incidența SEP a fost de 19 % pentru pacienții tratați cu aripiprazol și de 13
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
emise de către acestea. Disfonia definește situația în care una sau ambele corzi vocale nu răspund comenzii nervoase. În afectări unilaterale vocea are aspect bitonal, iar când sunt implicate ambele corzi vocale, pacientul este afon. Tulburări disartrice mai sunt întâlnite în parkinsonism, ce se caracterizează printr-o voce rigidă, fără modulații și într-o cadență crescută, precum și în unelesindroame cerebeloase, caz în care vocea are caracter sacadat, exploziv și necoordonat. 5. Tulburări gnozice și praxicetc "5. Tulburări gnozice și praxice" Agnozia este
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de origine senzorială sau motorie sunt reprezentate prin următoarele: - surdi-mutitatea la copiii surzi; - audi-mutitatea la copiii cu auzul normal dar cu agnozie auditivă congenitală; - dislalii sau tulburări de elocuțiune; - dislalii sau tulburări articulare (de cauză piramidală, extrapiramidală sau cerebeloasă, consecutive parkinsonismului, pseudobulbarism, PGP). Anomaliile de dezvoltare ale limbajului constau din următoarele: - audi-mutitatea idiopatică în raport cu o întârziere a dezvoltării funcțiilor praxice, o stare de debilitate motorie generală și un anumit grad de deficiență intelectuala; - bâlbâială cu tulburări ale ritmului vorbirii. Afaziile reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acceptă o formă de joc stereotipă, nu creează. Se acomodează greu la cerințele învățăturii, efortul școlar îi epuizează, înregistrează insuccese la învățătură, gândirea își pierde plasticitatea. Aceștia prezintă bradipsihie și bradilalie (mai ales în urma encefalitei epidemice), apar și elemente de parkinsonism (tremurări ale capului, mâinii) însoțite de transpirații reci, uneori de o vasodilatație, alteori vasoconstricție. La aceștia vorbirea și gândirea sunt vâscoase, adesea predomină inhibiția, dovadă a slăbiciunii scoarței cerebrale după foarte puține solicitări. S-au manifestat și forme de baraj
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care corespund descrierii de mai sus, dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante. a) Sindroamele extrapiramidale, de cauze diverse: neurodegenerative, metabolice, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale ș.a. Cele mai frecvente sunt de tip neurodegenerativ și se încadrează în sindroamele de "parkinsonism atipic" (boală difuză cu corpi Lewy, atrofia multisistem, paralizia supranucleară progresivă, degenerescență cortico-bazală ș.a.) adesea asociate și cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescențe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. ... b) Boala Parkinson - a doua boală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
care corespund descrierii de mai sus, dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante. a) Sindroamele extrapiramidale, de cauze diverse: neurodegenerative, metabolice, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale ș.a. Cele mai frecvente sunt de tip neurodegenerativ și se încadrează în sindroamele de "parkinsonism atipic" (boală difuză cu corpi Lewy, atrofia multisistem, paralizia supranucleară progresivă, degenerescență cortico-bazală ș.a.) adesea asociate și cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescențe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. ... b) Boala Parkinson - a doua boală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
la bărbaŃi, cât și la femei. La ambele sexe, puterea asocierii scade cu durata perioadei de timp de sevraj și crește cu numărul de pachete-an. Experimentele pe animale de laborator au arătat efectele neuroprotective ale nicotinei, pe modelele animale de parkinsonism (216Ă. Studiile clinice au confirmat efectele nicotinei de îmbunătăŃire a funcŃiilor extrapiramidale la subiecŃii umani. 3.5. Efectele oculare ale fumatului Hipoxia cronică, de-a lungul mai multor ani, indusă de fumat joacă un rol determinant în patologia oculară. Retinopatia
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Institut suédois de biologie des races. Mart. 1925, nr. 2. 6. Prof. Dr. Lucksch et Drd. Hollein I. Recherches sur la pellagre. 1938, nr. 1-2. 7. Lunevsky I. et Corneleac V. Considérations sur le traitement à l'atropine dans le parkinsonisme encéphalitique. 1934, nr. 1-2. 8. Lunevsky I. et Corneleac V. Crises hallucinatoires délirantes d'origine encéphalitique. 1934, nr. 3-4. 9. Lunevsky I. Sur un cas de suicide chez un parkinsonien encéphalitique. 1934, nr. 3-4. M 1. Marinesco G. et Radovici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Un cas de gigantisme avec troubles mentaux. 4-e Année, nr. 5-6-7. 6. Ornstein I. Sur un cas d'albinisme associé à la débilité mentale. Feb. 1926, nr. 2. 7. Ornstein I. et Oreștianu I. Sur le traitement mercuriel dans le parkinsonisme postencéphalituique. Ian. 1927, nr. 4. 8. Ornstein I. Sur la composition protique et lipidique du sang dans le negxoedème. Ian. 1930, nr. 1-3. 9. Ornstein I. Modifications du métabolisme basal après l'ingestion de glucose, graisses et albumines. 1930, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nr. 2. 17. Parhon I. C. Sur l'insuffisance diastématique chez les aliénés. Ian. 1922, nr. 2. 18. Parhon I. C. et Ornstein I. Association du gigantisme et de l'épilepsie. 12 noiembrie 1922. 19. Parhon C. Syndrome basédowien et parkinsonisme vraisemblablement post-encéphalitique. 4-e Année, nr. 3-4. 20. Parhon I. C. et Dérévici M. Sur un cas de mélancolie ayant précédé le parkinsonisme post-encéphalitique. 28 oct. 1923. 21. Parhon C. I. et Solomon M. Sur un nouveau cas de paralysies saturnines et
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
et Ornstein I. Association du gigantisme et de l'épilepsie. 12 noiembrie 1922. 19. Parhon C. Syndrome basédowien et parkinsonisme vraisemblablement post-encéphalitique. 4-e Année, nr. 3-4. 20. Parhon I. C. et Dérévici M. Sur un cas de mélancolie ayant précédé le parkinsonisme post-encéphalitique. 28 oct. 1923. 21. Parhon C. I. et Solomon M. Sur un nouveau cas de paralysies saturnines et alcooliques presque généralisées chez un potier. 4-e Année, nr. 5-6-7. 22. Parhon C. I. et Labin Blanche. Un cas de maladie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sistemul limbic și neocortexul. Clinic, se manifestă prin tulburări motorii (cauzate de deficitul dopaminergic, dar și non-dopaminergic) și non-motorii (vegetative, senzitive, afective, cognitive - până la demență, psihotice, tulburări de control impulsiv, tulburări de miros, tulburări de somn). Semnele clinice majore ale parkinsonismului motor sunt: - tremorul de repaus cu o frecvență de 4-7 cicli/s; - hipokinezia, definită ca o dificultate în inițierea actelor motorii, mai evidentă atunci când este necesară trecerea de la un anumit tip de mișcare la altul (care adesea nu se poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
realizat, ele reprezentând caracteristici ale actului motor care se întrepătrund în mare măsură; în practica clinică se folosește adesea doar termenul de bradikinezie, cu sens mai larg (care include de fapt și caracteristicile hipokineziei - vezi scala UPDRS); - rigiditatea musculară caracteristică parkinsonismului, cu fenomenul de roată dințată; - postura în flexie și mersul cu pași mici, cu viteză variabilă, uneori cu fenomene de "freezing" și căderi frecvente. Alte semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mișcărilor automate, postura caracteristică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
fapt și caracteristicile hipokineziei - vezi scala UPDRS); - rigiditatea musculară caracteristică parkinsonismului, cu fenomenul de roată dințată; - postura în flexie și mersul cu pași mici, cu viteză variabilă, uneori cu fenomene de "freezing" și căderi frecvente. Alte semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mișcărilor automate, postura caracteristică a mâinii ș. a.) sunt sugestive pentru diagnostic, în particular în formele clinice de debut, dar numai dacă se asociază unuia sau mai multor semne majore. Parkinsonismul se caracterizează clinic prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mișcărilor automate, postura caracteristică a mâinii ș. a.) sunt sugestive pentru diagnostic, în particular în formele clinice de debut, dar numai dacă se asociază unuia sau mai multor semne majore. Parkinsonismul se caracterizează clinic prin orice combinație între tremor de repaus (cu frecvența de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate musculară, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
multor semne majore. Parkinsonismul se caracterizează clinic prin orice combinație între tremor de repaus (cu frecvența de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate musculară, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica în: ● Boala Parkinson primară; ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic): - paralizia supranucleară progresivă; - atrofia multisistemică; ● sindromul Shy-Drager; ● degenerescența strio-nigrică; ● atrofia olivo-ponto-cerebeloasă; - boala difuză cu corp Lewy; - degenerescență corticobazală. ● Parkinsonismul din alte boli heredodegenerative (în care acest sindrom nu este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
între tremor de repaus (cu frecvența de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate musculară, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica în: ● Boala Parkinson primară; ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic): - paralizia supranucleară progresivă; - atrofia multisistemică; ● sindromul Shy-Drager; ● degenerescența strio-nigrică; ● atrofia olivo-ponto-cerebeloasă; - boala difuză cu corp Lewy; - degenerescență corticobazală. ● Parkinsonismul din alte boli heredodegenerative (în care acest sindrom nu este trăsătură clinică primară): - demența frontotemporală cu parkinsonism; - sindromul "overlap" Alzheimer-Parkinson
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]