294 matches
-
puterea, ci se iveau din dorința lor de a-și trage în sus partidele prin campania pentru alegeri prezidențiale. În acele condiții, A. Cornea își manifesta îngrijorarea că "așa cum "semi-prezidențialismul" a fost confecționat după interesele lui Ion Iliescu din 1991, "parlamentarismul" riscă să fie desenat după interesele lui Adrian Năstase din 2001"5. Și în opțiunea pentru semiprezidențialism, dispunem de un argument sprijinit pe un element conjunctural precum indicarea faptelor unui om politic. În 2002, când Năstase își arătase tendințele, pentru
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Cornea era clar că o constituție parlamentară nu era garanția democrației, fiindcă ea nu urma a fi concepută ținând seama de anumite principii, ci tot pentru a servi puterii unei persoane sau grupări. Iată ce spunea acest fost susținător al parlamentarismului, în 2002: Dacă nu s-ar fi întâmplat "Armagedon II", care a dovedit cât de puțin capabil este primul ministru să suporte criticile publice, fiind gata să ordone să fie arestați cei care nu-i convin și să sară de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
care, mai întâi de toate, să li se potrivească lor înșile, sunt tentat să mă consolez cu desenul cam echivoc, cu chipul lui Ion Iliescu"6. În condițiile în care o constituție urma să vină în întâmpinarea interesului de moment, parlamentarismul devenea la fel de periculos ca și semiprezidențialismul existent. Situația contradictorie în care constata A. Cornea că era aruncat era cauzată de faptul că, în judecarea viabilității unui regim sau altul, invoca drept argumente sau contraargumente faptele unor persoane. În replică, mi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
altuia. Consider că este inadecvat să se invoce faptele politicienilor în favoarea sau împotriva unui anumit regim atâta vreme cât acestea s-au petrecut tocmai fiindcă în România nu am avut un regim clar reglementat. Abuzurile lui Năstase nu pot fi argumente împotriva parlamentarismului, cum proastele prestații ale lui Iliescu și Constantinescu nu pot fi argumente împotriva semiprezidențialismului. Comportamentele lor nu au fost generate de către sistemele pe care le-au reprezentat, ci de proasta reglementare a acestor sisteme. La fel se întâmplă și cu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
democratic nu este nici așa cum a fost în regimul totalitar, nici așa cum și-l imaginează Președintele Băsescu. Este simplu să respingi o concepție făcând trimitere la o formă coruptă a ei ca și cum aceasta ar fi forma corectă. Nici argumentele împotriva parlamentarismului nu trebuie să conțină trimiteri la ineficiența actualului Parlament, din aceleași motive. Constituția a reglementat prost Parlamentul, dacă ne gândim doar la dublarea prerogativelor celor două camere și la numărul de parlamentari. Poate că introducerea unui nou tip de scrutin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
la numărul de parlamentari. Poate că introducerea unui nou tip de scrutin va rezolva cât de cât și problema calității parlamentarilor. Rămâne de văzut. Aici vreau să spun doar că slaba activitate a Parlamentului României nu poate face de râs parlamentarismul, fiindcă noi nu am avut o formă bună de parlamentarism care să fi dat chix. După cum am văzut, A. Cornea se temea de un parlamentarism doar fiindcă și-l imagina pe Adrian Năstase drept premier și nu pentru că identificase o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
de scrutin va rezolva cât de cât și problema calității parlamentarilor. Rămâne de văzut. Aici vreau să spun doar că slaba activitate a Parlamentului României nu poate face de râs parlamentarismul, fiindcă noi nu am avut o formă bună de parlamentarism care să fi dat chix. După cum am văzut, A. Cornea se temea de un parlamentarism doar fiindcă și-l imagina pe Adrian Năstase drept premier și nu pentru că identificase o deficiență de concepție a acestui regim. Așa cum azi Iliescu se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
vreau să spun doar că slaba activitate a Parlamentului României nu poate face de râs parlamentarismul, fiindcă noi nu am avut o formă bună de parlamentarism care să fi dat chix. După cum am văzut, A. Cornea se temea de un parlamentarism doar fiindcă și-l imagina pe Adrian Năstase drept premier și nu pentru că identificase o deficiență de concepție a acestui regim. Așa cum azi Iliescu se teme de acest tip de regim numai imaginându-și-l pe Băsescu premier: "Ce s-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
sprijină pe Băsescu susține prezidențialismul, contraargumentele nu vizează problema de principiu, ci vin să le atace opțiunea de pe terenul anti-băsescianismului. Iar cei din jurul lui Băsescu resping aceste contraargumente fiindcă le consideră a fi doar anti-băsesciene și nicidecum argumente viabile în favoarea parlamentarismului. Se ratează astfel subiectul. Tema nu mai este consistența sau eficiența unui sistem sau altul, ci înregimentarea într-o tabără sau alta. Unii sunt acuzați că sunt pro-prezidențialism doar fiindcă sunt pro-Băsescu, iar alții că sunt anti-prezidențialism pentru că sunt anti-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
compromisul rezonabil", o discuție despre tipul de regim politic cel mai potrivit României contemporane poate pleca de la identificarea soluțiilor pentru o mai bună "așezare" a semi-prezidențialismului pe care deja îl avem. 3) TIPUL DE PARLAMENT 1. Cosmin Sandu (student) Problematica parlamentarismului românesc post decembrist a stârnit vii controverse de-a lungul timpului. Așa cum știm, existența celor două Camere a fost blamată ca urmare a multor piedici în rezolvarea problemelor cetățenești. Readus pe ordinea de zi, referendumul desfășurat în toamna anului 2009
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
125 P pact / 29, 86 paradigmă / 22, 160, 265 parlament / 13-14, 16, 58, 60-61, 101, 113, 115, 179, 185, 191, 194, 269-270, 285 parlamentar / 10, 17, 22-23, 26, 67, 68, 81-82, 84-90, 92, 102, 105, 113, 117-118, 193, 259, 269 parlamentarism / 92, 102, 106, 111 partid / 16, 22, 30, 38, 46, 52, 67, 91, 98, 108-109, 124-126, 130, 136, 140, 189 partizan / 16, 33, 39 persoană / 10, 66, 107-108, 218, 227, 244 personal / 207-208, 211, 245 politic / 9, 11-12, 16-17, 21-25
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Zeletin Îi avea În vedere mai ales pe evrei. Într-un studiu din 1924 (Țărănismul, un suflet și o politică), filozoful Constantin Rădulescu-Motru susținea că, din punct de vedere politic, evreii din România sunt „anticonservatori” și „antitradiționaliști”, Îmbrățișând „democratismul” și „parlamentarismul”. „Este aceasta un bine, este aceasta un rău ?”, se Întreabă filozoful român și tot el Își răspunde : mai degrabă „este un rău” <endnote id="(485, pp. 358-360)"/>. Tot În anii ’20, cărturarul de stânga Mihai Ralea credea și el că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
profesori sau membri ai unor institute de cercetare. Dincolo de astfel de alianțe politice (uneori dictate mai degrabă de pragmatism decât de afilieri ideologice), influența politică mult mai semnificativă (deși nerecunoscută) a mișcării eugeniste este reprezentată de contribuția acesteia la delegitimarea parlamentarismului liberal, În special În rândul cetățenilor cu un nivel superior de educație și al studenților. Eugeniștii au folosit limbajul științei și al obiectivității pentru a delegitima principiile libertății și ale democrației, pe care le considerau concepte iraționale, pentru că, În opinia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
în anumite domenii, cel puțin cu rol consultativ, fără putere decizională, încurajând participarea largă a straturilor sociale la marile dezbateri politice. Din moment ce există prea multe disfuncționalități în multe dintre democrațiile avansate (și chiar mai multe în alte tipuri de regimuri), parlamentarismul venerabil este chemat să lărgească forumul politic. Comentarii finale Tipologia weberiană clasică a legitimității care distinge trei tipuri: legitimitate tradițională, legitimitate carismatică și legitimitate rațional-legală, nu mai este potrivită pentru că doar puține țări astăzi au cu adevărat autoritate tradițională, în timp ce
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
compatibile la nivel local. Din acest punct de vedere este foarte semnificativă diferența dintre Franța și Anglia pentru că majoritatea parlamentarilor britanici și-au pornit ascensiunea în politică în interiorul partidelor politice. Filiera locală s-a conturat încă din primele momente ale parlamentarismului, așa cum transpare din presa veche. Iată cum trei mari parlamentari 11 au descris această filieră locală, pe care, evident, aceștia au considerat-o ca fiind prea acaparantă: "Electorul își imaginează că votul său va duce la împlinirea tuturor viselor sale
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
politic sau o grupare politică cu formarea guvernului, acesta "făcea", după câteva săptămâni, alegeri parlamentare și obținea întotdeauna procente covârșitoare, astfel încât partidul aflat la guvernare își forma în Parlament o majoritate de care putea dispune în voie. Regulile clasice ale parlamentarismului, după care guvernul trebuie să fie o emanație a Parlamentului, au fost inversate în aplicarea principiilor democrației în România, Parlamentul devenind astfel expresia guvernului. În practica electorală românească nu s-a întâmplat niciodată ca guvernul să fie pus în minoritate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
către gospodari” - un ciclu, dar Foița în cauză nu era la nivelul așteptărilor, ca în alte periodice din Bucovina aceleași perioade. * Din administrația Gazetei Poporului a făcut parte și prof. Constantin Zoppa, care la 11 iulie 1926 semna și editorialul „Parlamentarism...” * Gazeta țăranului 102 Gazeta țăranului apare la Cernăuți între 7 martie-17 octombrie 1909. Este un ziar dizident la oficialul Patria de la 7 februarie 1909, care apărea ca oficios al Partidului Creștin Social Român de sub conducerea lui Iancu Flondor, care împăcase
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
liberale. Exponent al burgheziei naționale și al intelectualității progresiste, Midhat-pașa (care va fi mazilit de sultan la începutul anului 1877 și apoi asasinat din porunca acestuia) a elaborat o constituție care - aplicată corect - ar fi îndrumat statul turc pe calea parlamentarismului și al unei de mocrații burgheze. Constituția sprijinea însă, totodată, ideea de unitate și integritate a Imperiului Otoman și de slăbire a luptei de eliberare purtată de popoarele subjugate (Mustafa Ali Mehmed, Istoria turcilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numită de unii istorici “dictatură regală“, să prezentăm elementele care îndreptățesc sau nu utilizarea acestei denumiri. Din categoria lucrărilor generale trebuie amintite următoarele: xxx Academia Română, Istoria Românilor, vol.VIII; Florian Tănăsescu, Parlamentul și viața parlamentară din România (1930-1940); Hans-Christian Maner, Parlamentarismul în România. 1930-1940; Ioan Ciupercă, Opoziție si putere în România anilor 1922-1928; Ioan Scurtu, Gh.Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918 1948). Dintre lucrările speciale, ne-au fost de un real folos următoarele: Angela Banciu, Istoria vieții constiuționale din
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
dintre acestea nu se mulțumesc numai cu rolul de spectator, ci se implică și mai mult în evenimente. Pentru Partidul Laburist Britanic, experiența iugoslavă, dacă s-ar fi consolidat, ar fi putut servi "de exemplu" și altor țări care refuză "parlamentarismul occidental, fiind în același timp ostile stalinismului". Amintindu-și, poate, de anumite înclinații de stînga, manifestate în perioada interbelică, Partidul Muncitoresc Norvegian merge pînă la a stabili contacte cu organizația comuniștilor iugoslavi, afirmînd că această experiență "trebuie să fie privită
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Alecsandri. H. este un antibonjurist convins, suspicios și ricanator în fața unor semne de înnoire. Un fel de cânticel comic ar fi Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu (1871), unde, la fel ca la Alecsandri, sunt luate în răspăr falsul patriotism, demagogia, parlamentarismul. În teatrul istoric, rezultatele sunt deplorabile. În afară de anacronisme și de absența unei atmosfere de epocă, limbajul e mereu inadecvat, înecat în discursivism. Și în Moartea lui Mihai Viteazu la Torda (1854), și în Don Sanji II, regele Portugaliii (1857), ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
premieri dependenți de încrederea Parlamentului pot fi considerate automat ca tinzând a se încadra în categoria semi-prezidențialismului, al cărui model este Republica a V-a franceză 395. În fapt, semi-prezidențialismul nu este pur și simplu o combinație între prezidențialism și parlamentarism sau, cu cuvintele lui Maurice Duverger, o alternanță a acestor faze. Pentru a putea încadra o țară în categoria semi-prezidențialismului trebuie ca acea țară să fie "un sistem mixt autentic bazat pe o structură de autoritate duală flexibilă, adică pe
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de import și export. Note 1 Constantin Argetoianu, "Desbaterile Parlamentare", Senatul, Ședința de joi 15 Iunie 1939, Monitorul Oficial, Nr.3, Partea A-III-A, Imprimeria Centrală, București, 1939, p. 32. 2 Ibidem, p. 32. 3 Ibidem, p. 32. 4 Hans-Christian Mâner, Parlamentarismul În România (1930-1940), Editura Enciclopedica, București, 2004, p. 184. 5 Constantin Argetoianu, "Pe Marginea Unui Bilanț", Zece ani de domnie ai M.S. Regelui Carol al -II-Lea, Organizarea politică, juridică și administrativă, Vol. I., Editura Editură Cartea Românească, București, 1940, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Bibliografie Cărți: DELSOL, Millon Chantal, Ideile politice ale secolului XX, traducere de Velică Boari, Editura Polirom, Iași, 2002. GIURESCU, DINU, Matei, Horia, NICOLAESCU, Nicolae, POPA, Marcel, Rădulescu, STĂNCIULESCU, Gheorghe, Alexandru, Istoria României în date, Editura Enciclopedica București, 2003. MÂNER, Hans-Christian, Parlamentarismul în România (1930-1940), Editura Enciclopedica, București, 2004. MÜLLER, Florin, Metamorfoze ale politicului românesc 1938-1940, Editura Universității din București, București, 2005. ROGGER, Hans, Weber, Eugen, (Coordonatori), Drepta Europeană. Profil Istoric, Editura Minerva, București, 1995. SCURTU, Ioan, Istoria României În Anii 1918-1940
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Dumnezeu, acestea au dispărut treptat. Credințele care țineau ordinea socială dispar la rândul lor. Totul se relativizează, cine strigă mai tare crede că are dreptate, orice facem și nu este interzis de lege este bun etc. Instituțiile împrumutate sunt nepotrivite. Parlamentarismul este o școală de corupți. Ca și la alți gânditori apare ideea nepotrivirii dintre tipul de stat și realitatea națională. Există legi încâlcite, într-o societate de oameni simpli. Și atunci, cel chemat să le aplice fie nici nu știe
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]