248 matches
-
și prelungind ideea antică a recunoașterii materialului parodiat în produsul final. W.T.H. Jackson notează, la pagina 229 din The Literature of the Middle Ages188, că în această perioadă parodia devine de fapt "dependentă de recunoașterea instantanee a materialului supus parodierii. În special această tehnică s-a bucurat de succes în Evul Mediu, când erudiții preferau să cunoască un număr restrâns de cărți, dar bine decât multe, dar superficial". Problema citării este subtil rezolvată. Evidentele preluări din parodia sacra pierd teren
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
variat al formelor verbale care ridiculizează discursul direct sobru, indiferent de varietatea genurilor. Acest univers este foarte bogat, mult mai bogat decât se crede în mod obișnuit (...) caracterul și mijloacele de ridiculizare sunt foarte variate, ele nu sunt epuizate de parodiere și travestire, în sens restrâns"193. Libertatea și chiar tendința de răsturnare a ordinii impuse, oficiale, urmate de desacralizarea temelor religioase sau a momentelor de cult sunt tot atâtea coordonate la adăpostul cărora s-au putut cristaliza parodiile în epocile
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai fi existat ca atare. Însăși nașterea realismului, anticipată prin multe din scenele romanului Don Quijote, are strânse legături cu opere propriu-zise pe care le invocă, dar și cu o mentalitate de tip parodic. În Renaștere practic nu se salvează de la parodiere nici o specie, nici un gen literar. O regăsim în poemul eroi-comic de mare întindere al lui Ariosto (unde-și află sfârșitul ficțiunile referitoare la iubirile fidele, dar și eroismul sau castitatea/ abstinența exagerate ale cavalerilor din ciclurile epice medievale), în limbajul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Mătrăguna lui Machiavelli. Dintre toate, evident epicureică în substanța ei rămâne Preaînfricoșata viață a Marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel, așa cum a fost alcătuiră mai demult de Domnul Alcofribas, abstrăgător de chintesență. Scriere plină de pantagruelism, dacă ne referim numai la parodierea extremă a actului educativ în sine, din capitolele XIII-XV. Cu autoritatea paternă evident subminată de ridiculizare, Grandgousier, ne înfățișează, prin silogisme luând în derâdere scolastica, maniera în care trebuie deprins tânărul învățăcel Gargantua cu "toaleta" zilnică: "Mai întâi de toate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sfidare. Necesita așadar "proptele" din partea publicului. Însă intenția a devenit limpede pentru toată lumea atunci când prima ediție completă, cu douăzeci și opt de cânturi, din 1483, s-a intitulat Morgante maggiore. O dată personajul episodic transformat în erou și "botezat" după Carol cel Mare, parodierea cu înclinații burlești a început să suscite reacții și în spiritele mai puțin erudite. Nivelul evenimențial are o structură extrem de complicată, "abracadabrantă" chiar: acțiunea se multiplică la nesfârșit, lăsând parodia să lucreze în voie. Pulci parodiază, dar și inovează, ajungând
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
numai de factură literară, reia acțiunea exact din punctul în care o abandonase Boiardo, dar introduce și modificări ce dau măsura unui talent vizionar (episodul nebuniei lui Orlando și cel al călătoriei în Lună229). Pe acest poem l-a destinat parodierii Cervantes, pretutindeni în romanul său găsindu-se numeroase aluzii/ trimiteri explicite la scrierea lui Ariosto; Don Quijote însuși recapitulează episodul nebuniei lui Orlando, profețindu-și propriul destin sub specia autoironiei în primul volum, cu prilejul istorisirii întâmplării din Sierra Morena: "[...] vreau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și mancheg"239, care intervine "în această nobilă, răsunătoare, dulce, modestă și ingenioasă istorie" pentru a pune sub semnul unui relativism total perspectiva narării. Ca procedeu de mare subtilitate pentru epoca în care și-a gândit Cervantes romanul, reținem deci parodierea rezultată în urma unei falii care se adâncește între perspectiva naratorului, cel care aparține unei lumi metatextuale de gradul al treilea, și perspectiva personajului Don Quijote, cavalerul rătăcitor și "rătăcit". "Lumii de gradul întâi a Spaniei renascentiste", detaliază Mariana Neț în subcapitolul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în sine, nemailuând în calcul doar specia (în sens strict, romanul). Observând că niciodată "genurile parodice nu se încadrează în acele genuri pe care le parodiază"241, deși reproduc, formal, operele parodiate, acesta "deconspiră" însăși esența fenomenului: operele rezultate în urma parodierii sunt "parodii în sens strict" și nimic altceva. Nu este uitată nici literaritatea textului parodic. De pildă, sonetele cu care se deschide romanul, "deși ca sonete sunt compuse ireproșabil, nu le putem în nici un caz încadra în genul sonetului. (...) În
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Printre modelele care i-au slujit la realizarea operei, dincolo de orice îndoială trebuie considerate romanele cavalerești, cu tot excesul lor de idealizare, susținute pe "scheletul" narativ eroic al speciei favorite romancierilor parodici, anume epopeea. Este vizibilă în întregul ciclu romanesc parodierea temei războiului, pornindu-se de la omniprezența ei, necesară explicării unor fapte miraculoase, în romanele cavalerești. Motivația războiului picrocolin din capitolul al XXVI-lea, " Cum au năvălit fără veste locuitorii din Lerné asupra ciobanilor lui Grandgousier, la porunca regelui Picrocol", are
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
seniori". Iar dacă tonul cu care ne este înfățișată vesela parodie a infernului din Cartea a doua rămâne unul plin de umor, conducând la destinderea și amuzarea majorității cititorilor, finalitatea fragmentului este una cât se poate de serioasă, consonând cu parodierea altei teme prețuite în literatura imediat anterioară apariției romanului despre care vorbim, utopia. Rabelais intră în conflict, într-un conflict livresc, desigur, cu lumile considerate intangibile și arborând, drept urmare, un statut de impasibilă superioritate față de cea mai mare parte a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
modelului, fapt ce îl apropie din nou pe Swift de teoriile moderne. "Eu unul cred că se întâmplă cu bibliotecile precum cu cimitirele", ne face, îngăduitor, o confidență naratorul Istoriei amănunțite... Așadar "moartea" prin necitire a unui autor atrage și parodierea acestuia într-o "nouă speță de cărți de controversă, încărcate cu și mai mult spirit malign (s.n.), și avându-și obârșia în sus-pomenitul război al învățaților în legătură cu piscul mai înalt de pe Parnas". "Spiritul malign" al parodiilor așa cum le vedea Swift
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în traducerea românească (Ce este literatura?), literaturitatea textului și a funcționat mai târziu drept literaritate va putea fi făcută, așadar, doar printr-un limbaj de specialitate, adecvat, rezervându-și marje de eroare cât mai reduse. În cadrul acestui limbaj, parodia și parodierea sunt fenomene asupra cărora formaliștii s-au aplecat cu obstinație, motivați de faptul că dezvoltarea literaturii ar fi, practic, incompletă (dacă nu chiar imposibilă) în lipsa textelor parodice importante. Interesantă și din punctul de vedere al inspirației, al abordării subiectelor vechi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
are loc numai după ce vor fi fost luate toate precauțiile. Altfel spus, hipertextul nu trebuie să se solidarizeze (întrucât s-ar confunda) cu hipotextul, față de care manifestă discursiv o opoziție certă, chiar dacă opoziția nu antrenează întotdeauna polemica. De multe ori, "parodierea este atât de evidentă încât pentru stabilirea ei este de ajuns o simplă așezare în paralel a textelor"289. Tocmai opoziția planurilor permite citirea "romanului în patru părți" ca parodie; revenim așadar la ideea recognoscibilității textului de origine în opera
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
subsumând ironia, ludicul etc. Comicul asigură glisarea dinspre stilizare spre parodie, căci "stilizarea, motivată sau subliniată în plan comic (s.n.), devine parodie". Așa se face că, spre exemplu, parodiind o tragedie vom obține o comedie, posibil fiind și reversul, din parodierea comediei să se ajungă la o tragedie prin ancorarea într-un tip de stilizare asemănător. Parodiind motive ale literaturii epopeice, dar și, conform altor criterii, ale realismului, scrierea urmuziană de dimensiunile unei proze scurte se transformă într-un roman, care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
este și povestea infidelității lui Stamate cu o bizară, dar îndeajuns de simbolică pâlnie. Modul în care autorul accentuează una din observațiile făcute de un personaj cu privire la starea în care se găsește celălalt, opusul său, este definitorie pentru tipul de parodiere practicată de Urmuz. Intrând în cameră, Algazy "cu groază observă în stomacul lui Grummer că tot ce rămăsese bun în literatură fusese consumat și digerat". Iată, într-o exprimare cât se poate de directă, fără înflorituri bombastice și de prisos
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
bucuria comună, compunînd madrigale, semnate prin punere de deget", în ecourile unui altfel de concert din muzică de Bach. Se mai putea întâmpla ceva pentru ca aceste schițe umanizate să fie zdruncinate din "fericirea" lor conjugală? Doar intriga, mai bine zis, parodierea conflictului clasic, poate spune răspunde acestei întrebări. Așa că naratorul se angajează să propună un nou final, dublat de o nouă perspectivă asupra "caracterelor" și de o atmosferă ce trece în zona comicului: "drama lui Stamate", constând în "seducerea și decăderea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
versuri din poemele Cântec pentru mine al lui Walt Whitman și America a lui Allen Ginsberg. În ceea ce privește dublarea/ multiplicarea începuturilor, interesant e cazul lui Umberto Eco. Acesta chiar punea în directă legătură "sofisticatele combinații de stiluri din arhitectura postmodernă cu parodierea nostalgică a operelor secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea" pe care o încercase, după spusele sale, în Numele trandafirului. Romanul său are cel puțin trei incipituri, fără a mai vorbi de tehnica povestirii în ramă (din desfășurarea propriu-zisă a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
desparte de model, chiar îl subminează. Astfel, modifică esențial perspectiva narativă, care din autodiegetică devine heterodiegetică. Trecerea de la persoana întâi (la Defoe) la persoana a treia (la Tournier) presupune, în plus, o conștiință auctorială care își asumă, prin distanțare, actul parodierii. O altă transformare substanțială, de asemenea semnalizată și prin titlu, vizează locația desfășurării evenimentelor, căci insula unde se produce naufragiul corabiei Virginia nu mai este situată în Ocanul Atlantic, ci în Ocanul Pacific. Din punct de vedere formal, Tournier păstrează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trăsături trebuie delimitate cu precizie și reprezentate cu talent. Dintre acestea, câteva sunt general valabile: prezența unor aluzii intertextuale prin care hipertextul trimite evident la hipotext, plăcerea ludică a stilizării, existența unor similarități notabile între model și textul produs prin parodiere, dublată de semnalarea, prin procedee specifice, a distanței ideologice și artistice între "copie" și "original". A vorbi deschis despre "denudarea" procedeului folosit în parodie nu mai miră astăzi pe nimeni căci, în lipsa deconspirării mijloacelor utilizate, în lipsa exhibării regiei interioare, orice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
77 Reținem totuși de aici punerea în oglindă a definițiilor date fenomenului de către doi parodiști, Thomas Mann (care pune accentul pe spiritul de negare, considerându-l parodic prin excelență) și G. Topîrceanu ("O încercare mai ușoară în acest gen este parodierea unei bucăți literare anumite. E vorba în acest caz de un soi de parafrază spirituală, în care autorul parodiei abundă în sensul bucății parodiate, bagatelizându-i tonul și vulgarizându-i conținutul. O încercare mai dificilă însă este parodierea nu a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
gen este parodierea unei bucăți literare anumite. E vorba în acest caz de un soi de parafrază spirituală, în care autorul parodiei abundă în sensul bucății parodiate, bagatelizându-i tonul și vulgarizându-i conținutul. O încercare mai dificilă însă este parodierea nu a unei bucăți anumite, ci a unui scriitor, luat în întregime, cu felul lui de a gândi, de a simți și de a se exprima. Iar în acest din urmă caz, mi se pare că parodia începe să devină
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pergament sau papirus de pe care s-a șters sau s-a ras scrierea inițială pentru a se putea utiliza din nou și pe care se mai văd încă urmele vechiului text, la cea actuală, de text-rezultat, printre altele, și în urma parodierii unui alt text. "Palimpsestul", scria Cornel Mihai Ionescu, "încorporează acea "prezență temporală" pe care Curtius o socotea "calitatea proprie literaturii", anume de a dezvălui "bogăția inepuizabilă de raporturi posibile" între textele feluritelor vremi. Cititorul de palimpseste îndură vraja unui mimetism
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Chariotn, Ephesiaka lui Xenofon din Efes, Dafnis și Cloe de Longos. 171 Cizek, E., "Prefață", în op. cit., p. XIX. 172 Ibidem. 173 În Probleme de literatură și estetică, pp. 298-299. 174 "Îndeobște se consideră că ar fi aici o parodiere a elegiei dedicate de Ovidiu unei tinere fete care chelise (Amores, 1, 14". Cf. Cizek, E., note la Petronius, Satyricon, ed. cit., p. 213. 175 Bahtin, M., "Eposul și romanul", în op. cit., p. 538. 176 Traducere de Irina Ilegitim, Editura
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
națiune (Studiu etnografic de Fan Fanîci)", care ia forma unei expuneri fals științifice. Subtitlul acestui capitol, de o ironie subtilă, indică registrul în care este scris textul sau, cu termenii lui Ph. Hamon, indică cititorului pactul de comunicare. Este o parodiere (deci ironie prin mimeză) a discursului serios, științific și, implicit, a savantului sovietic, a limbajului stereotip, a clișeelor lingvistice și de gândire. De multe ori asistăm la întâlnirea dintre ironie și metaforă, identificabilă în fragmentul următor: Insecte erau, firește, proprietarii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale/estetice. Astfel, artele poetice fa cilitează decodarea semnificațiilor, oferind „chei de lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a menține contactul, prin controlul canalului, al circuitului; se realizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]