545 matches
-
nu este universal, chiar dacă el este extrem de prezent aproape în toată lumea și nu permite să explicăm structura și funcționarea sistemelor de guvernanță anglo-saxone. Aceste limite au condus la lărgirea abordării disciplinare a guvernanței la alte părți componente ale companiei. Modelul partenerial al guvernanței este o generalizare a teoriei de consultanță a părților constitutive din mai multe contracte. Spre deosebire de modelul precedent, ipoteza statutului de creanțier rezidual exclusiv al acționarului este pusă în cauză, la fel ca și concepția legală de proprietate, care
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
părților contractuale. Problematicile partajului valorii nou-create și ale influenței repartiției rentei organizaționale devin esențiale. Motivația de a contribui la crearea de valoare a fiecăreia dintre părți depinde de partea pe care ea o obține peste remunerația de oportunitate. În modelul partenerial finalitatea guvernanței are caracter disciplinar. Aceasta nu se referă doar la conducere, ci la întregul ansamblu care participă la partajarea rentei organizaționale. Este vorba despre stabilirea unor reguli de comportament cu scopul de a evita conflictele de repartizare care reprezintă
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de exemplu, valorificarea atât a cunoștințelor salariaților, cât și competențele managerilor), care ocupă un loc central într-o economie a cunoștințelor dobândite prin educație. Guvernanța, ca instrument de rezolvare a conflictelor atât în modelul financiar acționarial, cât și în cel partenerial, se bazează pe o viziune contractuală a companiei și o concepție statică de eficiență, unde esențialul este de a organiza repartiția rentei, cu scopul de maximiza valoarea la un moment dat. Abordarea cognitivă a guvernanței își are originea în reprezentarea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
afective (sentimentale, dar și amicale).” Trebuie să adăugăm faptul că, având În tema natală o aglomerare planetară În casa a VII-a (inclusiv stăpânul Ascendentului În casa a VII-a), Jeanne este foarte sensibilă la evenimentele din viața conjugală sau partenerială, iar un dezechilibru În acest plan În creează probleme de identitate. Trigon sau sextil Dispoziție: Creativă. Individul dă dovadă de imaginație și de ingeniozitate pentru a-și dobândi independența, dar o face Într-un mod suplu, fără să rănească pe
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și administrație. În acest sens, adică al politicii de profunzime, noi ne-am inserat în Europa, dar nu ne-am integrat încă. În condițiile în care interesele femeilor sunt mai legate de nevoile cotidiene, căci cele mai multe nu trăiesc în familii parteneriale, unde sarcinile îngrijirii și ale educării se împart în mod echitabil cu bărbații, politica și statul le sunt mai străine decât bărbaților. Bărbații politici (adică peste 93% dintre decidenții la nivel local și aproape 90% la nivel parlamentar, 100% miniștri
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
chestionar cu întrebări închise. 3. Operaționalizarea conceptelor Măsurare Gradul de implicare al Bisericii în activitatea DGASPC Trei factori măsurabili 1. Prezența formală a preoților în DGASPC 2. Prezența unor spații destinate actului de cult al Bisericii în cadrul DGASPC 3. Caracterul partenerial propriu raporturilor Biserică-DGASPC 4. Obiectiv general: Og. Examinarea sistematică a implicării formale a Bisericii în cadrul instituțiilor publice de ocrotire a copilului din România. 5. Obiective specifice: Os1. Studierea ponderii implicării preoților în cadrul DGASPC. Os2. Investigarea prezenței asocierilor simbolice cu valorile
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a Bisericii în cadrul instituțiilor publice de ocrotire a copilului din România. 5. Obiective specifice: Os1. Studierea ponderii implicării preoților în cadrul DGASPC. Os2. Investigarea prezenței asocierilor simbolice cu valorile și practicile religios-creștine pentru beneficiarii instituționalizați din DGASPC. Os3. Examinarea naturii caracterului partenerial propriu raporturilor dintre Biserică și DGASPC. 6. Ipotezele cercetării: > I 1: În cadrul organizațiilor DGASPC din România incidența implicării preoților este majoritară. > I 2: Centrele de plasament din cadrul DGASPC la nivel de România au realizat spații destinate actului de cult într-
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
România incidența implicării preoților este majoritară. > I 2: Centrele de plasament din cadrul DGASPC la nivel de România au realizat spații destinate actului de cult într-o pondere consistentă. > I 3: Raporturile reciproce dintre Biserică și DGASPC se structurează pe tipare parteneriale consistente. Tabelul cu datele culese în urma aplicării chestionarului ne dau următoarele rezultate: Tabel 2. Datele cercetării Nr. crt. DGASPC din județul... Prezența preotului în instituția DGASPC a județului respectiv Biserică/Capelă/ Loc de rugăciune Relația DGASPC cu Biserica locului 1
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
formală nesistematică; 3. nicio colaborare absența colaborare. Graficul 11. Validarea Ipotezei 3 Ipoteza 3 este validată științific prin intermediul prezentării grafice de la Graficul 11. Raporturile de colaborare reciprocă dintre instituția DGASPC a județului respectiv și Biserica locului se structurează pe tipare parteneriale consistente. Avem aproape 2/3 dintre județe cu parteneriate formale sistematice, iar restul cu colaborare formală nesistematică, excepția fiind județul Vâlcea care nu are nicio formă de colaborare dintre cele două forme menționate. Graficul 12. Relația DGASPCBiserică la nivelul României
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a vedea "receptivitatea" acestora la relația consistentă sistematică formală dintre cele două instituții. Potrivit ipotezei nr. 3 (I3) din Cercetarea realizată la nivel național, în care se testa științific dacă raporturile reciproce dintre Biserică și DGASPC se structurează pe tipare parteneriale consistente, aveam ca rezultat validarea acestei ipoteze pe seama datelor primite oficial de la DGASPC-uri unde colaborarea formală sistematică este într-un procent de 62%. De asemenea, cercetarea la nivel teritorial (județean) cu privire la orientarea religioasă a angajaților unui DGASPC vine și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
o "nevroză obsesională universală", apreciind că omul credincios ar încerca să-și controleze impulsurile sexuale cu ajutorul rugăciunilor și al ritualurilor religioase de teama unui Dumnezeu autoritar. Dar, cu timpul, reprezentarea divină s-a modernizat, relația cu Dumnezeu a devenit mai partenerială. Realizăm din nou, cu aceeași uimire de altădată, cît de mare este disponibilitatea oamenilor de a se încredința unei ființe cerești, unei suprainstanțe divine și cît de mare este liniștea, ca să nu spun fericirea, care îi cuprinde pe cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
privat și voluntar în rezolvarea problemelor macrosociale; statul nu mai ocupă rolul central, instituindu-se parteneriate cu actori ai sectorului privat (nonprofit, dar și pentru profit) și informal în exercitarea guvernării. Spre deosebire de NMP, colaborarea dintre public, privat și voluntar este partenerială mai degrabă decât competitivă și ea trebuie centrată pe producerea valorii pentru cetățean. Se consideră astfel că piața nu rezolvă toate problemele comunității, guvernarea, soluționarea colectivă aproblemelor societății devenind o necesitate, doar că este treptat transferată în afara statului sau în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
o viziune personală globală asupra unui text și se mulțumesc, adesea, cu lectură pe fragmente sau încercarea de a aborda un text pornind doar de la filmul său dramatizarea făcute după acesta. Un alt scop a fost, astfel, constituirea unui grup partenerial care să promoveze importantă lecturii și stimularea elevilor de a aprecia literatura prin intermediul limbajului cinematografic. Astfel, parteneri în proiect au fost: Inspectoratul Școlar al Județului Iași, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași, Centre de recherche en linguistique française et en didactique
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cu o dezinvoltură nepermisă criticului: el nu declară nimic, poate dialoga cu alți scriitori fără să-i numească, se folosește de bunurile altora de parcă ar fi ale sale. Raportul dintre autorul intertextualizat în pagina de literatură și scriitor este unul partenerial, în timp ce respectarea "legilor proprietății", de la care criticul nu se abate, echivalează cu un fel de subordonare. În consecință, nu poate fi vorba despre parteneriat în cazul criticii, implicit, dialogul nu este autentic. De fapt, dialogismul descris de Mihail Bahtin nici
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și/sau externe. În completarea capitalului intern, importul de capital poate fi dezirabil, cînd este vorba de o infuzie de noi tehnologii, know-how tehnologic sau managerial, sau de capital financiar sub diferite forme (investiții directe, împrumuturi, asocieri sau alte forme parteneriale etc.) și cînd se integrează structurii interne și răspunde necesităților reale ale economiei naționale și intereselor acesteia. 8.2.1. Concept, clasificare și caracteristici În sens larg, prin capital se înțelege ansamblul bunurilor posedate de un individ sau de o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de transnaționalitate este, de fapt, expresia transformărilor de amploare ce au avut loc În modul de administrare și gestiune a corporației moderne, toate acestea sub presiunea unor factori, precum progresul tehnologic, globalizarea dezvoltării economice, tendința de diminuare a rolului firmei parteneriale (stakeholders value firm) În favoarea firmei acționariale (shareholders value firm), noua ideologie mondială a guvernării corporative (corporate governance), precum și resuscitarea importanței maximizării averii acționarilor, ca obiectiv primordial al unei corporații moderne. Grade ridicate de control global și de ajustabilitate financiară ale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cadrelor didactice, prin relevarea unor aspecte teoretice și metodologice pentru realizarea eficientă a parteneriatului școală - familie. Lucrarea de față își propune o dezbatere coerentă asupra setului de competențe specifice, necesare învățătorilor / institutorilor, în urma formulării unei viziuni de ansamblu asupra relației parteneriale școală - familie. Pregătirea inițială și continuă trebuie să aibă în vedere înzestrarea acestora cu competențele necesare în toate situațiile care pot apărea în contextul activității educaționale. Pentru o bună prestație profesională, învățătorul / institutorul are nevoie să aibă încredere în sine
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
pozitive. Implicarea familiilor în activitățile de parteneriat depinde în mare măsură de modul în care învățătorul / institutorul proiectează, organizează, îndrumă, coordonează, evaluează aceste activități, pregătește partenerii pentru implicarea activă și contribuie la formarea părinților implicați în parteneriat. Constituirea unor echipe parteneriale eficace implică existența unor disponibilități pentru comunicare interactivă, construirea relațiilor de colaborare, promovarea încrederii, chiar și pentru participarea la cursuri de formare și dezvoltare profesională. CAPITOLUL 1 ÎNVĂȚĂTORUL CA MANAGER AL CLASEI DE ELEVI Clasa de elevi poate fi concepută
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
principali implicați în propria educație, dezvoltare și succes școlar este de necontestat. De aceea, elevii au de asemenea un rol crucial în determinarea succesului parteneriatelor școală - familie. Parteneriatele școală - familie nu pot produce de la sine elevi de succes, ci activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel încât să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice în obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt încurajați să
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
evoluția lor și se simt încurajați să muncească mult pentru a-și îndeplini rolurile școlare, sunt motivați să facă tot posibilul pentru a învăța să citească, să calculeze, săși dezvolte alte aptitudini și talente și să rămână în școală. Perspectiva partenerială asupra relației școală familie oferă părinților posibilitatea de a juca roluri mai responsabile și mai constructive, de a se implica activ în luarea deciziilor educaționale la diferite niveluri. Aceasta presupune ca părinții, pentru a-și îndeplini cu succes funcția de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
1987, 1992, 1994) Modelul parteneriatelor școală-familie-comunitate plasează elevul în centru. Faptul că elevii sînt actorii principali implicați în propria educație, dezvoltare și succes școlar este de necontestat. Parteneriatele școală-familie-comunitate nu pot produce de la sine elevi de succes. Mai degrabă activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel încît să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice în obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt încurajați
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
se implică prin activități variate atît acasă, cît și la școală influențează realizările școlare ale elevilor de gimnaziu și liceu. • Parteneriatele tind să dispară treptat spre clasele mari dacă profesorii și personalul școlii nu depun eforturi pentru a implementa programe parteneriale potrivite fiecărui nivel de școlaritate și fiecărei clase. În acest sens, studiile relevă că puțini adolescenți au părinți care mențin un interes activ în educația lor (Dauber și Epstein, 1993; Lee, 1994). • Alte instituții comunitare vor obține o mai mare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
activ în educația lor (Dauber și Epstein, 1993; Lee, 1994). • Alte instituții comunitare vor obține o mai mare implicare din partea familiilor în domenii variate, dacă profesorii și personalul școlii din zonele dezavantajate economic nu depun eforturi pentru a construi relații parteneriale pozitive cu familiile elevilor. • Familia monoparentală, părinții care fac naveta, părinții care locuiesc departe de școală și tații vor fi, în medie, mai puțin implicați în programele de parteneriat dacă personalul școlii nu se străduiește să organizeze oportunități pentru acești
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de această stare de fapt fac parte: • lipsa organizării instituționale necesare funcționării parteneriatelor; • cadre didactice care nu au pregătirea teoretică și practică corespunzătoare în acest domeniu și, de aceea, predomină "festivități" și "ședințe cu părinții" ce sînt confundate cu activități parteneriale; • situația socio-economică precară în care trăiesc multe familii cu copii; • subfinanțarea învățămîntului împreună cu toate consecințele ce derivă din acest lucru; • spiritul civic și comunitar aflat încă în faza de formare și consolidare. Cercetarea a arătat necesitatea promovării unei politici parteneriale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
parteneriale; • situația socio-economică precară în care trăiesc multe familii cu copii; • subfinanțarea învățămîntului împreună cu toate consecințele ce derivă din acest lucru; • spiritul civic și comunitar aflat încă în faza de formare și consolidare. Cercetarea a arătat necesitatea promovării unei politici parteneriale bine fundamentate, care să implementeze programe de activități pe termen scurt și mediu, în raport cu particularitățile specifice fiecărei unități școlare. Avem în vedere că parteneriatele școală-familie-comunitate sînt eficiente în măsura în care ajung să depășească obiectivele unui program și se transformă într-un stil
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]