143 matches
-
din splendoare, a fost închiriată Ministerului de Justiție, după aceea a trecut cu chirie în mâna unei evreice care dedea camere mobilate. Mai târziu a fost luată cu chirie de către celebrul, pe vre mea aceea, Mihăiță Lăncierul, antreprenorul tunelului de sub Pasagiul Român, care a transformat-o în casă cu odăi mobilate, mai ales pentru uzul femeilor galante. Grajdul acestor case a devenit, mai târziu, tipografia Gr. Luis, iar magaziile - barăci pentru vânzători de fructe etc.182 Locuri virane, mici căsuțe urmau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
serii de câte 100 și 150 de puncte. Acesta a fost profesorul lui Henri Cazes care, după câteva luni, l-a întrecut. Alături era o mică cafenea unde se juca mai ales cărți și table. Era cafeneaua „La Radu“ în Pasagiu.219 Aci se întruneau jucătorii de profesie, șmecherii și trișorii. Mulți naivi au fost dezbrăcați în această speluncă. Cafeneaua „La Brener“ era situată pe strada Stavropoleos, pe locul unde se află astăzi palatul unei mari bănci. Era o casă cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
biliarde și restaurant. Era foarte căutată de societatea mijlocie. O mare cafenea în fața Hotelului Simion. O altă mare cafenea la Hotel Concordia-nouă, unde era întâlnirea mai ales a evreilor. bucureștiul în 1871 133 218. Café Français (H. Cazes). 219. În Pasagiul Român. 220. Hotelul, restaurantul și grădina de vară Colaro, cu bucătărie orientală, pe strada Smârdan, nr. 35; birtul Colaro se afla la nr. 1. 221. În 1873 se făcea reclamă cafenelei Labes, de pe strada Germană (Smârdan), deschisă de Jacques și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu 90 de bani, și anume: pâine 10 bani, 2 ouă fierte 20 bani, o fleică 40 bani, 1 măr 10 bani, bacșișul 10 bani. Fără vin. Cu vin costa 1 leu și 10 bani.229 Birtul Günther, în dosul Pasagiului Român, strada Câmpineanu 230, unde mâncam 4 feluri pe zi, vin și desert cu 80 lei lunar. Birtul lui Madame Mari 228. Strada Sf. Nicolae Șelari. 229. Suma părea într-adevăr rezonabilă, căci în aceeași vreme (în 1873), la restau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Franchetti a venit concesia lui Serghiadi, care însă n-a avut lunga existență a concesiei celui dintâi.241 Mai era și un cafeu chantant cu cântărețe germane la Pațac, pe strada Carol. Mai era și altul la Stadt Pesth, actualul Pasagiu Villacrosse. La Pațac găseai în toate serile pe Pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, boem literat, amator de cântărețe, de crenvirști și de bere. Înconjurat de câțiva prieteni, Pantazi Ghica trona în toate serile în acea atmosferă plină de fum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de 50 de ani, dar nu am să mă ocup de ele. librăriile: Din toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Li brăria Socec 279 și Librăria Ioanițiu 280. Pe atunci mai erau: Librăria Da nielopolu în colțul Pasagiului Român 281, Librăria Ioanid 282, Librăria Wartha 283, mai târziu Librăria Haiman 284. bucureștiul în 1871 147 278. Biserica Domnita Bălașa a fost complet renovată în 1881-1888 după planurile arhitectului Al. Orăscu - și la această „refacere cu totul“ se referă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871 până în 1874 librăria fraților Ionnițiu (sub firma lui G. Ioanid) se afla pe Calea Mogoșoaiei, în fața Teatrului Național. 281. Librăria lui A. Danielopolu și-a avut sediul prin anii 1850 în strada Colței, mutân du-se mai târziu în Pasagiul Român, unde o întâlnim în 1867. 282. Negustorul de articole brașovenești George Ioanid (născut la București în 1818) s-a ocupat și de comerțul cu cartea de prin 1838, fiind primul editor modern din țara noastră; activitatea editorială propriu-zisă și-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa se referă fie la Tipografia Lucrătorilor Asociați, fondată în 1865 de Scarlat Walter, Fr. Göbl și Petre Ispirescu, rămasă după 1868 (până în 1876) numai în proprietatea primilor doi (în 1873, sub numele Tipografia Curții - Lucrătorii asociați, avea sediul în Pasagiul Român la nr. 12), fie la tipografia lui Carol Göbl, fiul cel mai mare al lui Francisc Göbl, tipograf vienez stabilit la noi în țară, care a devenit, după 1876, unul dintre principalii patroni de tipografie din București (în 1878
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reprezenta, cât prin marele talent de polemist al directorului său, era Trompeta Carpaților al lui Cezar Bolliac. 320. Ghimpele, revistă umoristică săptămânală („această foaie iese o dată pe săptămână, dumineca“) a apărut la București din mai 1866 până în mai 1879 (redacția: Pasagiul Român, nr. 9). Revista, îndeosebi după 1871, adoptase o orientare politică vio lent anticonservatoare și antidinastică. Redactorii revistei au fost I.C. Fundescu (1867), G.Dem. Teodorescu (1871), Toma I. Stoenescu (1877). Între 1872 și 1877 revista a fost condusă de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
supraviețuit mult.326 bucureștiul în 1871 167 322. Gazeta lui Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților (continuând Buciumul acestuia, suprimat de autorități la sfârșitul anului 1864) a apărut de la 1/13 martie 1865 la 18/30 ianuarie 1877 (redacția se afla în Pasagiul Român). În 1866-1871 redactorul ziarului era N. Bassarabescu, unchiul scriitorului I.A. Bassarabescu. 323. Pressa a apărut de la 18 februarie/1 martie 1868 la 14/26 mai 1881, din inițiativa lui Vasile Boerescu (în 1874 redacția ziarului se afla în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Român). În 1866-1871 redactorul ziarului era N. Bassarabescu, unchiul scriitorului I.A. Bassarabescu. 323. Pressa a apărut de la 18 februarie/1 martie 1868 la 14/26 mai 1881, din inițiativa lui Vasile Boerescu (în 1874 redacția ziarului se afla în Pasagiul Român la nr. 6). În timpul guvernării lui Lascăr Catargiu, cotidianul bucureștean a sprijinit guvernul conservator (intrând în polemică uneori cu Românul ), îndeosebi în anii în care Vasile Boerescu a fost solicitat de Lascăr Catargiu să ocupe postul de ministru al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bineînțeles, nimenea nu ieșea mai învățat de la aceste ședințe, dar agitația era întreținută. Peste un an sau doi, ziaristul Valentineanu i-a cumpărat o țigaretă de chihlibar prin subscripție publică. Țigareta a fost expusă în fereastra redacției ziarului Reforma, în Pasagiul Român, deasupra unei foaie de hârtie pe care era scris: „Lui Ion Deșliu, marele luptător“. Iată încă unul care între anii 1871 și 1875 a fost un om foarte popular, chiar cel mai popular parlamentar, însă despre numele lui nici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cunoscuți cari se numeau bancheri. Unul din aceștia, un bulgar anume Christu..., care deținea numeroase economii ale particularilor, dădu un faliment răsunător. Tot pe atunci avea notorietate în București un restaurator, anume Stavri, care ținea restaurantul și grădina din dosul Pasagiului Român, pe strada Câmpineanu, mai târziu, pe rând: Georgescu, Alcazar, Cosman, Günther etc. Grădinile Stavri și Rașca erau cele două grădini aristocratice de vară. Stavri, bulgar și el, își depusese tot ce agonisise la banca lui... și când acesta dădu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
143, 146, 147, 376, 377, 381, 393; Grigore Sturdza 123; Suțu 124, 156; Știrbei 129; Telefoanelor 115, 298; Universității (v. și Universitatea) 395 Paltator (cofetăria): v. Baltador Paradis (grădina): 303 parcul: Cișmigiu, v. grădina Cișmigiu; Ioanid 197; Carol 139 pasajul (pasagiul): Comedia 126; Galeriile Blanduzia 126; Macca 118; Majestic 119, 125, 126, 136; Român 115, 126, 176; Villacrosse 118, 138 Pascu (cofetăria): 131 Pațac (cafe-chantant ul): 137, 138 Pensionatul Buchholtzer: 50, 51 Pensionatul de fete Gachstater (fost Manalotti): 50 Pesth: v.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
provoacă niciun efect, doar indiferență: "Astfel e imaginea scrierilor celor până acum ale poetului nostru și ale expresiilor sale în vorbire: când te întinerește și ți-e drag să îl asculți; când te face să țipi; când de la trecerea unui pasagiu la altul, de la o față la alta a oglindei nu simți nimic"93. Or, Bolliac ridică mizele discuției și încearcă să plaseze acest reproș foarte specific într-o noțiune teoretică a literaturii afectate de timp. În acest sens invocă epopeile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
învoirea consiliului, luată cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor în exercițiu și cu avizul consiliului superior administrativ. Articolul 71 Consiliul comunal hotărăște asupra deschiderii și închiderii străzilor și piețelor publice conform planului de sistematizare. Articolul 72 Străzile, pasagiile sau piețele ce se vor deschide fără autorizație în regulă, vor fi închise de către autoritatea comunală. Articolul 73 Nici o construcțiune sau reconstrucțiune de edificii și nici o altă lucrare în comună nu se va putea face fără autorizația delegațiunii permanente comunale
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română, iar pentru operele științifice asupra Academiei Republicii Populare Române. Articolul 7 Dreptul de autor există și asupra lucrărilor destinate publicațiunilor periodice. Articolul 8 Nu constitue atingeri aduse dreptului de autor citatele sau reproducerea unor pasagii sau lucrări scurte, dacă se indică numele autorului și titlul lucrării. Articolul 9 Dreptul de autor ia naștere în momentul în care opera a căpătat forma concretă, sau cînd aceasta a format obiectul unei convenții. Articolul 10 Foloasele patrimoniale ale
DECRET nr. 19 din 13 februarie 1951 pentru dreptul de autor asupra operelor proprii a fi tipărite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211236_a_212565]
-
purificat, aprofundat și extins, al cărui exponent ar fi dorit să devină. Urmând această idee, scrie ""Heptaplus"" (1480), o interpretare mistico-alegorică a creației conformă expunerii din Biblie. În aceeași perioadă publică ""De ente et uno"", care cuprinde explicații ale unor pasagii din scrierile lui Moise, Platon și Aristotel. În anul 1486, Pico della Mirandola pleacă la Roma și publică 900 de teze asupra tuturor temelor filozofice și teologice posibile din acel timp, adunate sub titlul ""Conclusiones philosophicae, cabalisticae et theologicae"", cu
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]