132 matches
-
și decembrie 1914, având redacția la București; director era N. Iorga. În perioada dintre 24 ianuarie 1915 și 15 iulie 1917, fuzionează cu revista „Ramuri” și se editează la Craiova și Iași cu același titlu, „Drum drept”. Continuă orientarea tradiționalistă, paseistă și autohtonistă a sămănătorismului, manifestându-și ostilitatea atât față de cosmopolitism și raționalism, cât și față de procesele de industrializare, urbanizare și de preluare a modelelor instituționale și culturale din Occident. Revista își propune să promoveze cultura și literatura națională de tip
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
dar, în anul de grație 2005, mi se mai întîmplă să apelez la această minunată lucrare asupra căreia mi se pare că stăruie aceeași binecuvîntare care învăluie ecluza împărătească. Mărturisesc însă că nu doar nostalgia mă împinge spre aceste prospecții... paseiste, ci lipsa de alternativă a celui care vrea să traducă literatură maghiară în limba română. A trecut mai bine de o jumătate de secol de la apariția ultimului dicționar maghiar-român cît de cît utilizabil. S-au mai tipărit din cînd în
Ecluza și dicționarul by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11394_a_12719]
-
dintr-o dependență asemănătoare cu dependența de droguri pe malul stâng al Prutului. Reprezentarea identității naționale în conștiința basarabenilor - arată ValentinaTăzlăuanu - "a avut de la început un caracter oarecum abstract, literar sau focloric. în orice caz, o imagine proiectată în trecut, paseistă și patetică, aproape fără nici o contingență cu realitatea sau cu realitățile. Conștiința clară a unei apartenențe naționale și, implicit, culturale, care ar fi stimulat și favorizat orientarea rapidă spre niște reforme radicale, a fost apoi eclipsată adesea (sau chiar substituită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
superficiale, și intrarea demnă profesional în arealul cultural național. Definirea viziunii în raport cu existența și, mai larg, cu lumea, impune cristalizarea unei atitudini de acceptare sau de respingere a ei. Consecința directă vizează desprinderea în cazul de față de idilicul siropos și paseist în favoarea unei asumări lucide a stratificărilor succesive de culturi și civilizații, de mentalități și comportamente expri- mate prin echivalentul polisemantic al imaginii. Nu atît echivalentul simbolic al enigmei interesează, cît enigma însăși, devoalată prin succesive developări personale, scu- tite
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
unde a predat cursul de Materialism Dialectic. Acum locuiește în Germania. Născut la data de 8 iunie, 1931, în satul Buia, județul Sibiu Volumul , așa cum menționează titlul, este o călătorie în timp,aduce cu mult farmec si prospețime, evitând pastișa paseistă, tremurul interior al celui care-și reconstituie trecutul, nu numai cu nostalgie, dar și cu speranța în bine, adevăr și frumos. Limbajul este pitoresc, ardelenesc, din jurul Sibiului - comuna Buia - locul în care s-a născut, a copilărit, a traversat adolescența
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
druțian cu narațiunile epice "Desculț" al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin „cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist și romanesc. Personajul principal al romanului, Onache Cărăbuș, este un păstrător al tradițiilor, privind lumea cu ironie și asemănându-se cu personajele
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
pe această lume. Uneori, memoria îi joacă feste, ca oricărui bătrân, dar încă o mai poate învăța limba latină pe nepoata ei, încă o mai sâcâie diferitele categorii de articole gramaticale. Oricât am vrea să nu cădem victime ale atașamentului paseist, undeva, în țesătura atât de laborioasă a filmului (cineastul alucrat cu cinci coscenariști)s-a strecurat și plecăciunea în fața unei anumite generații de mame de altădată, de modă veche, admirabile în pisălogeala și încăpățânarea lor. Și pentru că a ținut să
Cannes 2015. În numele mamei by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102041_a_103333]